Yoga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
episod din seria
Filozofia Hindu
aum symbol
Şcoli
Samkhya · Yoga
Nyaya · Vaisheshika
Purva Mimamsa · Vedanta
Şcoli Vedanta
Advaita · Vishishtadvaita
Dvaita · Shuddhadvaita
Dvaitadvaita · Achintya Bheda Abheda
Figuri importante
Kapila · Patañjali
Gotama · Kanada
Jaimini · Vyasa
Epoca Medievală
Adi Shankara · Ramanuja
Madhva · Madhusudana
Vedanta Desika · Jayatirtha
Vallabha · Nimbarka
Chaitanya
Epoca Modernă
Ramakrishna · Ramana
Vivekananda · Narayana Guru
N.C. Yati · Coomaraswamy
Aurobindo ·Sivananda
Satyananda · Chinmayananda
Această căsuţă: vizualizare • discuţie • modificare


Yoga (Devanagari: योग) este una din cele 5 şcoli ale Filozofiei Hindu, bazată pe meditaţie ca o cale spre auto-cunoaştere si eliberare. Textele Hindu care stabilesc bazele yoga conţin: Upanishadele, Bhagavad Gita, Yoga Sutra lui Patanjali, Hatha Yoga Pradipika şi multe altele. [1][2] În India, Yoga este privită ca fiind un mijloc de desăvârşire atât fizică, precum şi spirituală. În afara Indiei, Yoga a început să fie asociată în primul rând cu practicarea aşa-numitelor asana (poziţii) incluse in Hatha Yoga(vezi deasemenea Yoga ca exerciţiu), cu toate că a influenţat intreaga familie de Religii dharmice şi alte practici spirituale din toată lumea. [1] Un practicant convins de Yoga este numit yogi, yogin (masculin), sau yogină (feminin).

Yoga, ca o combinare între exerciţii si meditaţie este practicată de mai bine de 5 000 de ani.[3]

De când a fost scrisă Bhagavad Gita, ramurile principale ale Yoga au fost clasificate astfel: Karma Yoga, Jnana Yoga, Bhakti Yoga şi Raja Yoga.

Cuprins

[modifică] Istoria Yoga

Informaţii suplimentare: Istoria Yoga

O sculptură păstrata până azi de acum 5,000 de ani de la Civilizaţia de pe Valea Indusului infăţişează o figură care arheologii cred ca este un yogin stând in poziţie de meditaţie.[4][5][6] Figura este reprezentată stând intr-o pozitie tradiţională yoga, cu picioarele incrucişsate si mâinile odihnindu-se pe genunchi. Descoperitorul sculpturii, arheologul Sir John Marshall, a denumit figura Shiva Pashupati.[7]

O sculptură aparţinând civilizaţiei de pe Valea Indusului, înfăţişând o persoana in poziţie de meditaţie.

Prima referire la yoga, ramasă în scris, o găsim în Rig Veda, vechimea acesteia fiind estimată a fi în jurul a 3.500 de ani.[8] Upanishad-ele, (800-100 î.Hr.), Bhagavad Gita (400-100 î.Hr.), şi Yoga Sutras aparţinând lui Patanjali (200 î.Hr.) deasemenea abordează conceptele şi învăţăturile yoga.

[modifică] Etimologie

În limba sanscrită Format:IAST este o derivare a termenului pre-indo-europpean yugam, dintr-o rădăcină yeug- (sanscrită yuj-) însemnînd "a se alătura" sau "a se uni"; înrudit cu latinescul iugum şi termenul modern englezesc yoke.

Termenul este atestat în Rig Veda în sensul unui "act de alăturare, ataşament, dedicare", dar şi în sensul de "ocupaţie, încercare, performanţă". Un sens spiritual de "exercitare, zel, silinţă" este atestat încă din Mahabharata, şi sensul spiritual sau mistic al "contemplării abstracte, al meditaţiei" apare în egală masură în Mahabharata, ca şi în Upanishade.

[modifică] Bhagavad Gita

Format:Articol sursă The Bhagavad Gita ("Cîntecul Domnului"), deşi a fost scris undeva între anii 400 şi 100 î.Hr., vorbeşte despre patru ramuri ale yoga:

[modifică] Yoga Sutras lui Patanjali

Format:Articol sursă

Zeul Shiva meditând - statuie.

Yoga Sutra lui Patanjali este o carte care cuprinde 196 de aforisme compilate de înţeleptul Patanjali undeva între 200 î.Hr. şi 300 d.Hr.

Referindu-se la clasificările Bhagavad Gita, Yoga lui Patanjali este o formă de Raja yoga, căci caută prin meditaţie calea către scopul ultim. Patanjali însuşi face referire la ea ca "Ashtanga Yoga" ("Yoga cu 8 braţe/ramuri"), de la cei opt paşi pe care el i-a stabilit ca fiind calea practică de a atinge desăvârşirea, iluminarea. Acest concept de "opt braţe" a devenit din acel moment caracteristica principală a Raja Yoga, şi este practic o însuşire de bază a oricărei variante de Raja Yoga cunoscute de atunci şi până în zilele noastre. Cele opt ramuri de yoga ale lui Patanjali sunt:

(1) Yama (Cele cinci "abţineri"):violenţă, minciună, furt, sex (ilegal) şi posesiuni
(2) Niyama (Cele cinci "respectări"): puritate, mulţumire, austerităţi, studiu, şi devotament
(3) Asana: Literal înseamnă "şedere", şi Patanjali foloseşte acest termen pentru a denumi poziţia şezută a corpului în timpul meditaţiei. Mai târziu, odată cu afirmarea Hatha yoga, "Asana" a început să denumească toate poziţiile folosite.
(4) Pranayama ("Controlul Forţei Vieţii"): Controlul prān-ei(prăna), forţa vieţii sau energia vitală.
(5) Pratyahara ("Abstracţia"): Înfrânarea organelor de simţ.
(6) Dharana ("Concentrarea"): Fixarea atenţiei asupra unui singur obiect.
(7) Dhyana ("Meditaţia"): Contemplarea intensă asupra adevaratei esenţe a realităţii.
(8) Samadhi ("Eliberarea"): Starea de iluminare superconştientă (ca opus al subconştientului).

[modifică] Hatha Yoga Pradipika

O practicantă de hatha yoga îndeplinind salutul soarelui.

Hatha Yoga este un sistem aparte de Yoga introdus de Yogi Swatmarama, un yogin înţelept al secolului al XV-lea în India, autorul compilaţiei Hatha Yoga Pradipika. Hatha Yoga este o dezvoltare — dar diferind substanţial de ea — a Raja Yoga a lui Patanjali, în care accentul se pune pe shatkarma, purificarea fizicului, ducând astfel la purificarea minţii (ha) şi prana, sau energia vieţii (tha). [9][10] În contrast, Raja Yoga, structurată de Patanjali, începe cu o purificare a minţii (yamas) şi a spiritului (niyamas), apoi merge spre corp prin asana (poziiţii ale corpului) şi pranayama (suflare). Hatha Yoga conţine substanţiale influenţe tantra, [11][12] şi marchează primul moment de introducere a chakra şi kundalini în canonul yogin. Comparativ cu asanele lui Patanjali din Raja Yoga în poziţia şezând, văzute în general ca mijloace de pregătire pentru meditaţie, se marchează acum dezvoltarea asanelor ca "poziţii" ale întregului corp, precum este şi sensul modern al cuvântului "asana".[13] Hatha Yoga, în multele sale variante moderne, este stilul asociat astăzi termenului de "yoga".[14] Deoarece pune accent pe trup prin practicarea asanelor şi a pranayamei, mulţi practicanţi occidentali sunt satisfăcuţi cu sănătatea fizică şi vitalitatea pe care o dezvoltă şi nu sunt interesaţi de celelalte şase ramuri ale Hatha Yoga, sau de mai vechea tradiţie Raja Yoga, pe care aceasta se bazează.

[modifică] Filosofia Yoga

În toate ramurile yoga, ţelul final este atingerea unei stări eterne de conştiinţă perfectă. În şcolile moniste ale advaita vedantei şi şaivismului, această perfecţiune ia forma mokşei, care este o eliberare de toată suferinţa lumească şi de cercul naşterilor şi al morţilor (Samsara), o stare în care gândurile încetează şi apare experienţa unirii beatifice cu Supremul Brahman. Pentru şcolile dualiste bhakti ale vaişnavismului, bhakti însăşi este ţelul suprem al procesului yoga, iar perfecţiunea culminează într-o relaţie eternă cu Vişnu sau cu unul dintre avatarele lui, precum Krişna sau Rama.

Practicarea concentraţiei (dharana) şi a meditaţiei (dhyana) este comună majorităţii formelor de yoga. Dharana, potrivit definiţiei lui Patañjali, este "aducerea conştiinţei într-un singur punct" (sanscrită: ekāgrata, concentrare într-un singur punct). Conştienţa este concentrată pe un punct subtil al senzaţiei (cum ar fi pe suflul care intră şi iese din nări). Concentraţia susţinută pe un singur punct conduce, treptat, la meditaţie (dhyana), în care facultăţile interioare sunt capabile să se extindă şi să se identifice cu ceva vast. Practicanţii meditaţiei anunţă sentimente de pace, bucurie şi uniune.

Obiectul meditaţiei poate să difere de la şcoală la şcoală, e.g. meditaţia pe una dintre chakre, cum ar fi centrul inimii (anahata) sau 'al treilea ochi' (ajna); sau meditaţia asupra unei zeităţi, precum Krişna; sau asupra unei calităţi, precum pacea. Şcolile non-dualiste, precum Advaita vedanta, pot medita la Absolut, fără nici o formă a calităţilor (Nirguna Brahman). Această meditaţie este, din multe puncte de vedere, asemănătoare cu meditaţia buddhistă a vidului.

[modifică] Yoga în alte tradiţii

Scopurile yoga sunt exprimate în mod diferit de către diferite tradiţii. Pentru o persoană normală, încă depare de iluminare, yoga poate fi o cale de creştere a pregătirii spirituale sau, de cultivare a compasiuni şi a introspecţiei. yoga este refuzul minti eliberare de ego si ajungere la dumnezeu prin disciplina inplicit nu ai suferi nu mai se repeta nastera ai ajuns satarea de sfintemie

[modifică] Vezi şi

[modifică] Articole cu legătură

[modifică] Şcoli de Yoga

[modifică] Bibliografie

  • Donatelle, Rebecca J. Health: The Basics. 6th ed. San Francisco: Pearson Education, Inc. 2005.
  • Feuerstein, Georg. The Shambhala Guide to Yoga. 1st ed. Boston & London: Shambhala Publications 1996.
  • Saraswati, swami satyananda (November 2002 (12th edition))"Asana Pranayama Mudra Bandha" ISBN 81-86336-14-1
  • Mittra, Dharma Sri. Asanas: 608 Yoga Poses. 1st ed. California: New World Library 2003.
  • Usharabudh, Arya Pandit. Philosophy of Hatha Yoga. 2nd ed. Pennsylvania: Himalayan Institute Press 1977, 1985.
  • Theory And Practice of Yoga: Essays in Honour of Gerald James Larson By Knut A. Jacobsen, Gerald James Larson by Knut A. Jacobsen and Gerald James Larson. Published 2005. Brill Academic Publishers. ISBN 90-04-14757-8
  • Yoga and The Portal By Swami Harinanda by Swami Harinanda. Jai Dee Marketing. ISBN 0-9781429-5-0
  • www.yogaesoteric.net

[modifică] Note

  1. ^ a b Zen Buddhism: A History (India and China) de Heinrich Dumoulin, James W. Heisig, Paul F. Knitter (pagina 13)
  2. ^ Qigong: Essence of the Healing Dance - Pagina 268 de Garri Garripoli
  3. ^ The Power Of Yoga. Duminică, 15 Aprilie, 2001 de Richard Corliss. Situl oficial al Time Magazine.
  4. ^ Singh, S.P., Rgvedic Base of the Pasupati Seal of Mohenjo-Daro, Puratattva 19: 19-26. 1989
  5. ^ Kenoyer, Jonathan Mark. Ancient Cities of the Indus Valley Civilization. Karachi: Oxford University Press, 1998.
  6. ^ Descrierea arheologului Jonathan Mark Kenoyer cu privire la sculptura yogină printr-o prezentare online de fotografii si text.
  7. ^ Marshall, Sir John, Mohenjo Daro and the Indus Civilization, Londra 1931
  8. ^ Frawley, David, Yoga and Buddhism. Hinduism Today, Februarie, 1998.
  9. ^ Living Yoga: Creating a Life Practice - Pagina 42 de Christy Turlington (pagina 42)
  10. ^ Guiding Yoga's Light: Yoga Lessons for Yoga Teachers - Pagina 10 de Nancy Gerstein
  11. ^ Mindfulness Yoga: The Awakened Union of Breath Body & Mind - Pagina 6 de Frank Jude Boccio
  12. ^ Yoga: The Indian Tradition by Ian Whicher, David Carpenter (pagina 8)
  13. ^ Hatha Yoga: It,s Context, Theory and Practice de Mikel Burley (pagina 16)
  14. ^ Feuerstein, Georg. (1996). The Shambhala Guide to Yoga. Boston & London: Shambhala Publications, Inc.
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Yoga
Unelte personale