Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2011/iunie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arhiva Cafenelei
Arhive periodice
Anul 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009
2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017
2018 ianfebmaraprmaiiuniulaugsepoctnovdec
2019 ianfebmaraprmaiiuniulaugsepoctnovdec
2020 ianfebmaraprmaiiuniulaugsepoctnovdec
2021 ianfebmaraprmaiiuniulaugsepoctnovdec
2022 ianfebmaraprmaiiuniulaugsepoctnovdec
2023 ianfebmaraprmaiiuniulaugsepoctnovdec
2024 ianfebmaraprmaiiuniulaugsepoctnovdec
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite.
Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.

Am creat articolul Protecția copilului în România, dar linkul de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului#Vezi și e tot roșu. Știe cineva de ce? --Urzică (discuție) 1 iunie 2011 12:25 (EEST) Rezolvat. --Urzică (discuție) 1 iunie 2011 12:27 (EEST)[răspunde]

Intenționez să schimb scrierea "Omul de Neandertal" în "Omul de Neanderthal" (cu "h")[modificare sursă]

Interesații pot vedea motivele la Discuție:Homo neanderthalensis. SALVE! --NeaNita (discuție) 2 iunie 2011 15:53 (EEST)[răspunde]

Întrebări[modificare sursă]

Am câteva întrebări la care aș dori câteva opinii (am fost la rându-mi întrebat):

  • 1d. Care este numărul de pagini corespunzător (separat la fiecare)
    • articolelor propriu-zise
    • paginilor de discuții
    • redirecționărilor
  • 1e. Care este numărul total de cuvinte de la articolele propriu-zise? (fără cele din paginile de discuții, cafenea etc.)
  • 1f. Numărul total de cuvinte de la Wikipedia este de 40,4 milioane cuvinte, am citit corect această informație din statistici?
  • 1g. Văd că imaginile ocupă 85K iar redirectările 111K. Redirectările ocupă mai mult spațiu decât imaginile în Wikipedia? Am înțeles bine? Dacă da, cum se explică?
  • 2b. Există ziare de mare tiraj precum „Click”, „Cancan”, „Libertatea” care intră la presa tabloidă. Ele pot fi citate ca surse de încredere? Vă întreb pentru că există multe personalități despre care multe informații provin din zona tabloidă. Am văzut că Nikita are un link spre „Click” dar și unu spre 6 am, unu spre 9 am iar altul spre divaonline. (Eu am răspuns deja la ultima, dar vreau să știu ce credeți).Sebimesaj 2 iunie 2011 20:01 (EEST)[răspunde]
Cred că aceleași întrebări au fost adresate tuturor administratorilor de la ro.wp, așa că le-am numerotat și deasupra după cum erau în chestionar.
La 1g ziaristul a citit greșit tabelul. Acel 85K arată cîte legături spre imagini avem (adică 85 de mii), nu cît spațiu ocupă imaginile. La fel și numărul de redirectări. (Inițial am citit și eu greșit tabelul și am crezut că avem 85.000 de fișiere la ro.wp, dar de fapt avem numai vreo 28.000.)
În ce privește statisticile, la unele întrebări am răspuns că nu știu iar la altele am făcut estimări mai mult sau mai puțin grosiere. În orice caz, astfel de statistici n-au mare valoare. — AdiJapan 3 iunie 2011 04:22 (EEST)[răspunde]
1d n-am știut numărul paginilor de discuții, chiar m-ar interesa
1e vedeți Utilizator:Strainu/biblioteca. Sunt extrapolări bazate pe date complete din mai 2010, dar pe numărul prezent de articole. Experiența actualizărilor trecute arată însă o eroare de <3%.--Strainu (دسستي‎3 iunie 2011 10:50 (EEST)[răspunde]
Nu se poate crea un contor al paginilor speciale whatlinkshere spre un anumit articol?--178.138.34.25 (discuție) 14 iunie 2011 18:07 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru detalii. I-am trimis jurnalistului și răspunsurile mele. Sper să folosească cât mai bine informația, să nu se axeze doar pe statistică.Sebimesaj 4 iunie 2011 20:11 (EEST)[răspunde]

Indubitabilwiki s-a apucat să șteargă anumite informații din articol acum vreo săptămână. Și eu și Andrei Stroe i-am explicat cum ar putea să procedeze pentru a scoate informațiile nereferențiate, dar el a continuat. După ce a fost blocat, au început să apară anonimi care îl susțin necondiționat. Primul a fost identificat ca fiind clonă, ceea ce a dus la o nouă blocare. Acum văd că s-a întors cu un IP din Italia, de la o firmă care are însă reprezentanțe în Arad. Probabil că checkuserul nu va mai da nimic. Ce se poate face în acest caz?--Strainu (دسستي‎3 iunie 2011 11:16 (EEST)[răspunde]

Văd că a fost protejat de Andrei între timp. Totuși, nu ar trebui să avem un mod de acțiune pentru așa ceva? Nu putem să protejăm chiar toate articolele la care cineva se apucă să ducă războaie sfinte...--Strainu (دسستي‎3 iunie 2011 11:26 (EEST)[răspunde]
Checkuserul a dat ceva. Pe baza datelor din checkuser pot să confirm că e exact același utilizator. Nu sunt atâtea războaie sfinte; în cazul ăsta mă gândesc însă că protecția e posibil să fie prea mult, o semiprotejare ar putea fi în ordine, deci nu mă opun dacă se dorește coborârea nivelului. —Andreidiscuție 3 iunie 2011 11:41 (EEST)[răspunde]
Uitasem complet că protejările se pot pune pe termen limitat, aveam impresia că blocăm articolul până ne aducem aminte să-l deprotejăm. Cred că e ok așa, nu e nevoie de măsuri suplimentare. E foarte bine dacă checkuserul a dat rezultate.--Strainu (دسستي‎3 iunie 2011 11:53 (EEST)[răspunde]
Idee suplimentară: {{protejat}} să dispară după ce expiră protejarea. În acest moment parametrul expirare e folosit doar pentru categorie.--Strainu (دسستي‎3 iunie 2011 11:53 (EEST)[răspunde]

Denumire ciudată a unei categorii[modificare sursă]

Categoria Aritmetică computerică are o denumire cel puțin ciudată. Adjectivul computeric/computerică nu există în niciun dicționar al limbii române. -- Sîmbotin (discuție) 4 iunie 2011 19:56 (EEST)[răspunde]

Computeric desigur nu există, dar computațional da.--79.116.75.19 (discuție) 19 iunie 2011 00:24 (EEST)[răspunde]
Cum mi-aș putea crea o căsuță de utilizator cam așa:?
logo de la „Românii au talent” și, pe fundal albastru, scris „Acest utilizator este talentat.”--”„”„„„„ (discuție) 4 iunie 2011 20:15 (EEST) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cuarțcalcitcalcopirită (discuție • contribuții). [răspunde]
Materialele protejate sunt permise numai în articole; nu pot fi incluse în formate, portaluri, pagini de utilizator, categorii sau alte pagini. --GEO (discuție) 4 iunie 2011 22:34 (EEST)[răspunde]

Deocamdată nu cacofonia e problema. În limba română nu există computeric: e o invenție ad-hoc. În engleză se chiamă computer arithmetic. Ne poate ajuta cineva, aducând surse de încredere? -- Victor Blacus (discuție) 4 iunie 2011 23:43 (EEST)[răspunde]

Aritmetica calculatoarelor. --Turbojet 4 iunie 2011 23:59 (EEST)[răspunde]
Am găsit și bazele aritmetice ale calculatoarelor --GEO (discuție) 5 iunie 2011 08:55 (EEST)[răspunde]
E mai bună această denumire, deoarece nu conține cacofonii. AddyCLăsați un mesaj! 5 iunie 2011 16:05 (EEST)[răspunde]
Nu conține cacofonii (care, s-a mai spus, sunt în mintea cititorului), însă „bazele” însemnă disciplina introductivă în domeniu. Denumirea unor discipline de la electro/calculatoare din ciclul de licență începe cu „Bazele...”, continuarea numindu-se „Elemente avansate de...”. Dacă doriți ca categoria (cacofonieeee!) să cuprindă doar bazele, mă rog... --Turbojet 5 iunie 2011 19:07 (EEST)[răspunde]
Puteam să jur că știu cine este „inventatorul” acelui termen. Revine din nou întrebarea: este el utili Wikipediei din moment ce aproape fiecare contribuție a sa trebuie ori anulată, ori corectată?Sebimesaj 5 iunie 2011 17:38 (EEST)[răspunde]

Aritmetică de calculator/aritmetică computerică[modificare sursă]

Nu există "perfect", știu și eu că nu avem "computeric", deși avem "computer"=calculator. În engleză expresia este nearticulată și trebuie să rămânem și noi la nearticulat. Eu nu insist că am găsit cea mai bună soluție. Dar, logic dacă computer este folosit la tot pasul, cât timp ne vom putea "feri" de "computeric" !? Succesiunea ...-că co-... nu este o cacofonie pură, deci această obiecție n-o văd justă.BAICAN XXX (discuție) 5 iunie 2011 19:43 (EEST):::...Scuze, se pare că salvarea textului meu, (19:43), a șters o altă contribuție (19:07?), nu înțeleg cum?BAICAN XXX (discuție) 5 iunie 2011 21:37 (EEST)[răspunde]

Pe scurt, la Wikipedia, cercetarea originală (adică ceea ce ați făcut mai sus) este strict interzisă.Sebimesaj 6 iunie 2011 12:57 (EEST)[răspunde]

Clasificarea articolelor.[modificare sursă]

Aș dori să știu cum se clasifică articolele de pe Wikipedia RO. Pe Wikipedia EN sunt ACLASS, BCLASS etc, featured, si good. Aici cum sunt? Mulțumesc anticipat. AddyCLăsați un mesaj! 5 iunie 2011 16:03 (EEST)[răspunde]

WP:AC, WP:AB, WP:LC.— Ionutzmovie discută 5 iunie 2011 18:47 (EEST)[răspunde]

Cod-poziționare[modificare sursă]

La articolul Pui, Hunedoara, cum se poate urca secțiunea „Note” mai sus, după grupul acela de imagini din stânga? —  Ark25  (discuție) 6 iunie 2011 07:14 (EEST)[răspunde]

Am pus <br clear="left"> în loc de {{clear}}. Răzvan Socol mesaj 6 iunie 2011 08:50 (EEST)[răspunde]
PS: N-ai vrea să schimbi la semnătură ţ-ul vechi cu ț-ul nou? Răzvan Socol mesaj 6 iunie 2011 08:52 (EEST)[răspunde]
Hmm interesant, încercasem și eu cu {{clearleft}} dar am adăugat după {{clear}}, în loc să înlocuiesc. Se pare că cele două nu își combină efectele. Mercic frumos. Am schimbat și semnătura, deși nu văd diferențe. De curiozitate, cum ai remarcat că „Discuție” era cu „ț” vechi. —  Ark25  (discuție) 6 iunie 2011 09:20 (EEST)[răspunde]
Am observat pentru că a fost corectat automat de script-ul MediaWiki:Diacritice.js (și încă mai este, în celălalt loc). Răzvan Socol mesaj 6 iunie 2011 10:24 (EEST)[răspunde]
Interesant, mersi. Credeam că diacriticele sunt corectate automat din prima, când dai „salvare pagină”, acuma văd că de fapt corecția se face la următoarea editare. —  Ark25  (discuție) 7 iunie 2011 02:12 (EEST)[răspunde]

Multumesc frumos pentru toate informatiile dupa Wikipeida daca nu leas fi copiat nu as fi avut un blog extrem de vizitat si bun! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Popa Ionut Victor (discuție • contribuții).

Cu plăcere. Ne-ai citat corect?--Strainu (دسستي‎6 iunie 2011 15:34 (EEST)[răspunde]

As vrea sa-mi fac o pagina personala[modificare sursă]

As vrea sa-mi fac o pagina personala dar nu inteleg cum functioneaza steul. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Leonard333333 (discuție • contribuții).

Simion Tavitian, Lascu Stoica: reliability[modificare sursă]

There is a series of books by Romanian Simion Tavitian dedicated to the history of Armenians in Romania. Some of them are reviewed and prefaced by a historian Lascu Stoica (see e.g. "Dobrudjan Contributions to the Development of Contemporary Armenology"). Are these sources reliable in what concerns the Armenian origin of the mentioned personalities (among them - Spiru Haret, Vasile Conta and others)? --Max Shakhray (discuție) 7 iunie 2011 01:15 (EEST)[răspunde]

Avem și noi un format asemănător cu {{failed verification}}? Apropo, există un loc unde sunt adunate mai multe formate decât cele de aici [1]? Dacă nu mă înșel, am mai văzut și alte formate de întreținere (de ex. ceva de genul „acest articol trebuie rescris cu propoziții”) pe care nu le găsesc aici. Mulțumesc anticipat.--Mycomp (discuție) 7 iunie 2011 01:33 (EEST)[răspunde]

arce / arcuri[modificare sursă]

Având în vedere că pentru cuvântul arc, când are sensul de "(Element de) construcție în formă arcuită", pluralul dat de DEX este arce, am vrut să scriu în articolul Arcul de Triumf din Barcelona fraza Spre deosebire de majoritatea arcelor de triumf, care celebrează victorii militare, acesta are un caracter mai civil, deoarece celebrează progresul artistic, științific și economic.

Căutând pe Google, am găsit pentru "arce de triumf" numai aproximativ 93 (de) rezultate, în timp ce pentru "arcuri de triumf" aproximativ 14.400 (de) rezultate. Așa că am scris arcurilor de triumf, total lipsit de convingere. Mă poate lumina cineva? --Miehs (discuție) 7 iunie 2011 11:47 (EEST)[răspunde]

În ce privință anume? Dacă așa scrie pe dexonline, cel mai probabil așa scrie și în dex, deci asta ar fi forma de dicționar. La fel, dacă google zice că în popor e "arcuri de triumf", atunci sunt 99% șanse să aibă dreptate. Că vox populi nu ține cont de dicționare e cunoscut...--Strainu (دسستي‎7 iunie 2011 12:18 (EEST)[răspunde]
Se pare că pluralul arce cedează teren în favoarea lui arcuri. În DLRM 1958 și în DEX 1998 era arce de triumf, dar în NODEX 2002 e trecut arcuri de triumf și lăsat arce numai pentru noțiunea matematică. (DOOM 2005 e ambiguu, nu diferențiază decît între arcele de cerc și resorturi, iar la restul sensurilor misterul e total.)
Miehs, vă recomand să nu vă pese prea mult ce găsește Google cînd e vorba de corectitudine gramaticală. Deja ponderea blogurilor, forumurilor și comentariilor anonime este atît de mare încît rezultatele nu mai reflectă practic deloc scrisul îngrijit. În schimb puteți căuta la Google Books, pentru că textele de acolo au trecut practic toate, la vremea lor, și printr-o corectură editorială, deci reflectă mai bine limba standard. În cazul de față Google Books dă 210 rezultate pentru "arcuri de triumf" și numai 2 pentru "arce de triumf". Printre cărțile cu arcuri de triumf văd că există și unele mai vechi de un secol, deci lucrurile nu au fost niciodată tranșate clar.
Dar în corpul articolelor nu aveți nici o obligație să reflectați scrierea majoritară. Dacă dumneavoastră spuneți "arce de triumf" (și eu la fel spun) atunci scrieți așa. Cel puțin conform unei părți din dicționare numai așa e corect, deci sîntem acoperiți. — AdiJapan 7 iunie 2011 13:58 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru opinii. Am modificat în "arce de triumf".--Miehs (discuție) 7 iunie 2011 14:33 (EEST)[răspunde]
AdiJapan, desigur sunt de acord cu dvs., dar totuși nu înțeleg de ce spuneți că DOOM 2005 e ambiguu. Doar la arcul de triumf e vorba f. clar de sensul "porțiune de curbă" = formă, și nu de celălalt sens "resort" = ceva elastic, ambele indicate acolo. Deci pluralul corect este indubitabil arce (de triumf), și nu arcuri, indiferent de ce zic Google et al. Deci nu văd nimica ambiguu în această privință. SALVE! --NeaNita (discuție) 7 iunie 2011 23:19 (EEST)[răspunde]

Fotografia lui Fritz Bracht[modificare sursă]

- Draga Andrei ! Multumesc mult pentru observatiile tale. Ce se intampla ? Am scris acum cateva zile materialul despre fostul politician nazist Bracht la wikipedia.ro. A doua zi m-am gandit sa mai "decorez" textul cu o fotografie, pe care, de altfel, am gasit-o tot la wikipedia. O gasesti acolo sub numele "File: Bundesarchiv R49 Bild-1731, Kattowitz, Fritz Bracht vor Dorfmodell.jpg". Poza apartine Arhivelor Federale din Germania si a fost pusa la dispozitie in mod expres pentru a fi folosita de wikipedia. Marea mea rugaminte - pune tu te rog poza in legatura cu articolul si - macar pentru viitor - explica-mi si mie cum se face asta, se pare ca nu m-am prins inca. Inca doua vorbe - sunt din Austria (zona Vienei) , dar stand in Romania cu serviciul vreo 8 ani (pana in 2001) cred ca ma pot exprima suficient de bine in romana sa mai contribui si eu din cand in cand cu materiale interesante din spatiul central-european... P.S. Mii de scuze (am renuntat la toate ș- î- si ț-urile, dar ma asteapta deja nevasta cu masa...) P.S. O vacanta frumoasa ! --Petrisor (discuție) 7 iunie 2011 21:34 (EEST)[răspunde]

Dacă dați clic pe o imagine din Wikipedia, veți fi dus la pagina acelei imagini. Dacă acolo e trecut un text echivalent cu "această imagine provine de la Wikimedia Commons. Pentru mai multe detalii vizitați pagina descriptivă de acolo" (sau ceva de genul), înseamnă că imaginea poată fi folosită pe toate wikipediile fără a mai fi încărcată. Tot ce trebuia să faceți era să scrieți [[File:Bundesarchiv_R_49_Bild-1731,_Kattowitz,_Fritz_Bracht_vor_Dorfmodell.jpg|thumb]]. Dacă nu este de la commons, tot trebuie să precizați un nume relevant, precum și sursa de unde ați luat poza (chiar și Wikipedia) și restul informațiilor prezente în pagina de descriere de pe Wikipedia de unde provine poza.--Strainu (دسستي‎7 iunie 2011 21:51 (EEST)[răspunde]

Harti cu punct in PDF[modificare sursă]

Salut!

Am vrut sa-mi exportez ca si pdf un articol ce cuprindea o harta de localizare cu punct. La imprimare, punctul rosu ce exprima o localitatea precum si numele localitatii respective de pe harta au iesit aruncate pe undeva prin pagina "cartii". Vreau sa stiu daca se poate rezolva cumva aceasta problema.-- Compactforever Zâi! 9 iunie 2011 11:17 (EEST)[răspunde]

[2]--Strainu (دسستي‎9 iunie 2011 14:25 (EEST)[răspunde]

Propunere listă de calitate[modificare sursă]

Am propus o listă ce așteaptă decizii. -- Martinas Angel (discuție) 9 iunie 2011 17:17 (EEST)[răspunde]

Se discuta (sau cineva doar a lansat ideea, nu mai țin minte) la un moment dat despre introducerea unui formular în articole prin care utilizatorul să-și exprime părerea despre ele. Feature-ul există în MediaWiki și este în teste la en.wp (detalii la en:WP:AFT. Putem urmări ce se întâmplă acolo și am putea implementa și noi la o adică. —Andreidiscuție 9 iunie 2011 18:39 (EEST)[răspunde]

Ar putea avea un impact important asupra calității proiectului în ansamblu – asta în plus față de impactul local în fiecare articol în parte. Ne ții la curent mai departe? -- Victor Blacus (discuție) 9 iunie 2011 18:55 (EEST)[răspunde]

Eu o să fiu cam absent în luna care urmează, de aceea am zis să anunț ca să fie știut (poate se mai uită și alți ochi pe el). La en.wp e ceva nou, cam de o săptămână a început să fie implementat. —Andreidiscuție 9 iunie 2011 18:59 (EEST)[răspunde]

Utilizator:Firilacroco/popups.js mai lucrează? Nu merge nici dacă deblochez popup-urile în navigator. //  GikÜ  vorbe  fapte  / joi, 9 iunie 2011, 23:35 (EET)

Nu merge pentru că faci importScript('Utilizator:Gikü/popups.js'), care face document.write de scriptul lui Firilacroco. Ori înlocuiești document.write cu importScript și în popups.js, ori în vector.js înlocuiești Utilizator:Gikü/popups.js cu Utilizator:Firilacroco/popups.js --Strainu (دسستي‎10 iunie 2011 12:49 (EEST)[răspunde]

Invitation[modificare sursă]

Invitation



Dear fellow Wikipedians,

The Hungarian Wikipedia community is organizing its second WikiCamp ever, between the 14th and 17th of July 2011, in Miskolc, Hungary. We thought it would be cool to invite Wikipedians from the nearby countries. Due to budget reasons we can invite only 2 people from each foreign wikicommunity so if any 2 of you would like to come, sign your name here before others do (until 20 June; please also indicate how many nights you can spend here and whether you want to share a room with 1 or 3 other Wikipedians.) Also, if you can hold a wiki-related presentation in the camp (in English; about your Wikipedia project or the achievements of your wikicommunity), we'd really appreciate it (but it's not mandatory )

Program will include sightseeing in Miskolc and Eger (everything from medieval castles to wine cellars), a trek in the Bükk mountains (breathtaking panorama), a campfire, bathing in the Cave Bath, and lots of fun with some of the coolest wikipedians here. Most of them speak English (more or less). Almost all of the costs are covered by our wikimedia chapter, including accommodation, travel within the city, most of the entry fees etc., you'll only have to pay for breakfast & supper, some entry fees and a contribution of 5600 HUF if you sleep in a 2-bed room or 5200 if in a 4-bed room (about 20 and 18,5 Euro respectively). We hope to meet you here Should you need more info, contact me at alensha (at) gmail dot com, or any of us on the wikicamp's talk page. warm regards, Alensha 10 iunie 2011 03:45 (EEST)

This message was meant to be placed on your village pump or another community page where many of your editors can see it. If I accidentally posted it in the wrong place, please move it to where you see fit. Thanks :)

Puțin ajutor?[modificare sursă]

Am început traducerea de pe en.wiki a articolului Fier și am întâlnit un termen acolo, "sandwich compound", care are un articol de sine stătător pe en.wiki. Ați putea să mă lămuriți care ar fi echivalentul lui corect în română? Vă mulțumesc mult. Goldenphoenix2007 (discuție) 10 iunie 2011 09:34 (EEST)[răspunde]

Drepturi de autor[modificare sursă]

În articolul Guzheng am pus o imagine cu o tânără interpretând la guzheng muzică tradițională chineză în parcul Güell din Barcelona, fotografiată de mine zilele trecute. (De fapt am scris articolul ca să am unde pune poza...) De la respectiva interpretă am cumpărat un CD cu muzică interpretată de ea. E un CD "artizanal", provenit dintr-un blanc din comerț, pe care nu scrie nimic mai mult decât ce scrie producătorul de CD-uri. Sunt tentat să pun o mostră de muzică pentru a ilustra și sonor articolul. Nu știu cum stăm cu drepturile de autor. Nu scrie că nu am voie să-l folosesc. Tânăra n-are cum să reclame, deoarece nu și-a plătit nici ea dări către Catalonia spre a putea produce și vinde CD-ul. Care e soluția legală? --Miehs (discuție) 10 iunie 2011 10:15 (EEST)[răspunde]

Nostim...
O idee ar fi să recurgeți la utilizare cinstită, adică să alegeți un pasaj reprezentativ și să-l convertiți în format OGG la o calitate redusă, iar la autor să scrieți „persoana din poza X”.
Dar o idee și mai bună ar fi să puneți în articol înregistrarea, disponibilă sub o licență liberă:
AdiJapan 10 iunie 2011 11:03 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru îndrumare, am pus exemplul care era disponibilă sub o licență liberă.--Miehs (discuție) 10 iunie 2011 11:59 (EEST)[răspunde]

Serie de subcioturi[modificare sursă]

Alin Gabriel a creat, in zilele de 7–10 iunie, o serie de circa 100 de articole care sunt de fapt scurte definiții de dicționar tehnic, luate toate dintr-un document de pe WWW. Dacă nu urmează o dezvoltare, lucrul nu are sens. După câte îmi aduc aminte, crearea de astfel de serii de subcioturi se poate face numai cu acordul comunității. -- Victor Blacus (discuție) 11 iunie 2011 12:38 (EEST)[răspunde]

Și eu am sesizat seria respectivă (și i-am atras atenția). Conform regulamentelor actuale, aceste articole trebuie șterse pe loc, mai ales că o parte dintre ele sunt de fapt duplicate, dar sub alt nume (v. Instrument de măsurare). Nu aș vrea să fiu înțeles greșit, nu am nimic cu libertatea respectivului de utilizator de a contribui, dar nu așa. Dacă nimeni nu se opune (și nu ar trebui) o să șterg mare parte din articole, chiar dacă nu ar trebui să o fac având în vedere perioada pe care o traversez și timpul meu liber.Sebimesaj 11 iunie 2011 15:31 (EEST)[răspunde]

Simați colegi! Ceea ce am creat eu în ultimele zile nu sunt "scurte definiții de dicționar tehnic luate dintr-un document online", așa cum susțineți, ci începutul demersului unui specialist de marcă în domeniul metrologiei de a îmbunătăți fondul de informații de profil în limba românâ pe Wikipedia. Sunt definiții traduse de mine la cererea specialistului din "International Vocabulary of Metrology". Observația și intențiile dvs. sună răuvoitor cu atât mai mult cu cât sunt nou aici și nici nu s-a invocat vreun articol de regulament pe care s-ar baza și reacționez ca atare Alin Gabriel (discuție) 11 iunie 2011 16:30 (EEST)[răspunde]

Ați tradus definițiile după o lucrare aflată sub drepturi de autor? Aici materialul sub drepturi de autor este interzis în cazut textului, chiar și ca traducere.— Ionutzmovie discută 11 iunie 2011 16:33 (EEST)[răspunde]
Wikipedia e o enciclopedie, nu un dicționar. Paginile ei conțin articole; definițiile sunt necesare, dar ele apar în cadrul articolelor. Un articol trebuie să fie măcar un ciot. Demersul unui „specialist de marcă” e bine venit, dacă se încadrează în politicile și îndrumările proiectului. Nu e cazul să aduceți acuzații nefondate de rea voință. -- Victor Blacus (discuție) 11 iunie 2011 16:56 (EEST)[răspunde]
Stimate domnule Ionutzmovie, sursa indicată nu are drepturi de autor. Stimate domnule Victor Blacus, potrivit dexonline.ro, termenul "enciclopedie" încadrează demersul meu. Observ cu părere de rău că diverși utilizatori Wikipedia nu abordează cu seriozitate observațiile aduse materialelor încărcate, părând a-și da cu părerea mai degrabă cu privire la forma decât la conținutul informațional al materialelor încărcate.Alin Gabriel (discuție) 11 iunie 2011 17:33 (EEST)[răspunde]
O soluție de compromis: să se procedeze ca la acest glosar, (dacă nu se întrevede o dezvoltare iminentă). --92.80.200.245 (discuție) 11 iunie 2011 20:34 (EEST)[răspunde]
Se vorbea cândva despre un „incubator” despre care nu s-a mai auzit nimic, sau greșesc? --84.250.128.4 (discuție) 11 iunie 2011 23:17 (EEST)[răspunde]
„Copyright

Even if electronic versions are available free of charge on the web site of one or more of the JCGM member organizations, economic and moral copyrights related to all JCGM publications are internationally protected. The JCGM does not, without its written authorization, permit third parties to rewrite or re-brand issues, to sell copies to the public, or to broadcast or use its publications online. Equally, the JCGM also objects to distortion, augmentation or mutilation of its publications, including its titles, slogans and logos, and those of its member organizations.”

Tgeorgescu (discuție) 12 iunie 2011 00:48 (EEST)[răspunde]

Domnule Tgeorgescu, precizez că materialele provin de la OIML (Organizația Internațională de Metrologie Legală) și că le-am citat sursa engleză (o sursă română încă nu există).Alin Gabriel (discuție) 12 iunie 2011 02:04 (EEST)[răspunde]

Eu nu văd o problemă mare cu cioturile. În primul rînd ele nu formează o serie, ci doar aparțin aceluiași domeniu, metrologia. Seriile propriu-zise cuprind subiecte de același fel: numai orașe, numai litere, numai bacterii etc. De asemenea nu le-aș califica drept subcioturi, pentru că includ lucrul cel mai important: definiția subiectului (la Wikipedia:Ciot scrie că esența unui ciot este definiția subiectului, și că de existența ei depinde supraviețuirea ciotului). Nu le putem acuza nici că nu se pot dezvolta dincolo de nivelul de definiție, pentru că sînt într-adevăr subiecte care merită tratate într-o enciclopedie. Și în sfîrșit nu putem spune nici că sînt inutile, pentru că cititorii care nu știu ce este, de exemplu, un etalon național pot afla măcar definiția lui, ceea ce e mult mai mult decît zero.

Problema drepturilor de autor mi se pare neglijabilă aici, pentru că definițiile noțiunilor fundamentale ale unui domeniu nu pot fi decît foarte puțin reformulate --- ele trebuie neapărat să spună un anumit lucru în anumiți termeni, deci ești legat de mîini și de picioare --- și nimeni nu-și poate aroga drepturi intelectuale asupra definițiilor dintr-un domeniu. De altfel acele definiții nu aparțin nici sursei citate, ci specialiștilor domeniului (unii morți de mult). Astfel definițiile sînt mai degrabă un bun al tuturor.

Pe de altă parte ar fi bine totuși să-l îndrumăm pe Alin Gabriel să facă cioturile ceva mai conforme tipicurilor noastre, adică să denumească secțiunile cum facem noi, să pună legături interne unde trebuie, să precizeze în cadrul fiecărei definiții despre ce domeniu e vorba (într-o lucrare de metrologie nu e nevoie, dar într-o enciclopedie universală da), eventual să pună legături interwiki măcar spre en.wp și alte lucruri care fac cioturile ceva mai comestibile.

În orice caz, după părerea mea Wikipedia e categoric mai bună cu cioturile acestea, chiar și în forma actuală, decît fără ele. — AdiJapan 12 iunie 2011 05:55 (EEST)[răspunde]

PS. Noțiunile de același fel, de exemplu toate tipurile de etalon, cred că ar trebui puse într-un singur articol. Este mult mai comod și pentru noi și pentru cititori. Abia dacă articolul acela ar crește foarte mult s-ar justifica să păstrăm în el numai mici rezumate, iar detaliile să le dăm în articole separate. — AdiJapan 12 iunie 2011 06:07 (EEST)[răspunde]

Într-adevăr, stilul acesta de contribuție nu este întocmai cel mai de dorit, dar totuși problemele de copyright nu prea cred că există, din moment ce dintr-o lucrare (sau articol de ziar) pot fi copiate 500 de semne, legal. Dacă se copiază din aceeași lucrare, atunci probabil că e altă discuție. Cioturile respective nu mi se par un dezastru, într-adevăr poate ar fi bine să fie grupate în articole, dar cel puțin sunt deja grupate la Categorie:Metrologie. Rugămintea mea pentru autor este să adauge legăturile interwiki în articolele respective (dacă vor fi menținute ca articole separate), și să adauge „*” la început de linie, așa cum am modificat la Scară a valorilor mărimii. De asemenea vreau să-l întreb pe Alin Gabriel dacă intenționează să adauge la cioturile respective, sau dacă măcar este posibil ca cioturile să fie dezvoltate. —  Ark25  (discuție) 12 iunie 2011 09:13 (EEST)[răspunde]
La a doua parte a întrebării pot răspunde eu: da, subiectele cioturilor sînt de asemenea natură încît se pot dezvolta mult, cu exemple, detalii de procedură, ilustrații, formule matematice etc. — AdiJapan 12 iunie 2011 11:47 (EEST)[răspunde]

Stimate domnule AdiJapan, aș vrea să vă mulțumesc pentru susținere și înțelegere. Sunt nou aici și încă învăț cum funcționează proiectul. Demersul de încărcare a unor texte de metrologie - chiar și într-o formă discutabilă - a fost inițiat din necesitatea de a îmbogăți Wikipedia românească cu informații prețioase din domeniul metrologiei și aparține unui specialist cu o experiență de mai multe decenii în domeniu și care a depus eforturi serioase pentru dezvoltarea sistemului metrologic în România și integrarea sa europeană. De asemenea, mi-am permis să încarc traduceri în virtutea unei experiențe de peste zece ani în traduceri tehnice engleză-română. Mă voi consulta cu specialistul pentru a decide dacă și cum ar mai putea fi dezvoltate paginile, eu nu am pregătirea necesară în domeniu. Până atunci invit comunitatea să mai facă observații. Vă mulțumesc!Alin Gabriel (discuție) 12 iunie 2011 11:57 (EEST)[răspunde]

Între timp am completat eu articolul Curbă de etalonare ca posibil model de ce se așteaptă de la un articol. Ideea e că Wikipedia nu este totuși o colecție de simple definiții, pe care dacă cititorul le înțelege, bine, iar dacă nu, tot bine, ci încercăm să venim în întîmpinarea cititorului oferindu-i detalii, explicații și exemple. Completările mele la articol s-ar putea să nu fie de cea mai bună calitate, pentru că nu sînt metrolog de meserie, dar reflectă cum mi-ar plăcea mie să mi se explice subiectul dacă aș fi un cititor dornic să-l înțeleagă. În orice caz l-ați putea lua ca exemplu în ce privește forma de prezentare. Găsiți detalii suplimentare la paginile Ajutor:Cum scriu un articol și Wikipedia:Manual de stil.
Apropo de traduceri, am trecut prin cîteva din aceste cioturi și am observat și niște stîngăcii de traducere din engleză. De exemplu:
  • în română locație înseamnă „chirie”, nu „loc” (la articolele Etalon mobil, Etalon de referință);
  • în română artifact înseamnă „obiect făcut de omul primitiv” (iar artefact înseamnă „imagine parazită”), nu „obiect fizic” (la articolul Etalon primar);
  • în engleză corresponding measured quantity value înseamnă „valoarea corespunzătoare a mărimii măsurate”, nu „valoarea măsurată corespondentă a mărimii” (am corectat); în română corespondent înseamnă altceva decît corresponding în engleză;
  • denumirea incertitudine de instrument de măsurare are o sintaxă ciudată, sugerează că avem incertitudini în a alege instrumentul de măsură potrivit; probabil e vorba de componenta instrumentală a incertitudinii de măsură.
N-am trecut prin toate, s-ar putea să mai fie. V-aș ruga să aveți mai multă grijă, cel puțin de acum înainte. Spor la lucru! — AdiJapan 12 iunie 2011 13:26 (EEST)[răspunde]
Fără sursă în limba română (n-am găsit traducerea oficială în limba română a OIML V 2-200) mă tem. Publicul nu este conștient că Wikipedia nu este o sursă de încredere și va lua traducerile neoficiale de aici așa cum sunt, crezând că sunt oficiale. --Turbojet 12 iunie 2011 19:39 (EEST)[răspunde]

Stimate domnule AdiJapan, vă mulțumesc încă o dată pentru recomandări. Oricum intenționam să revin asupra textelor după încheierea încărcării lor. Stimate domnule Turbojet, traducerea realizată de mine este într-adevăr neoficială; pe de altă parte însă, deși nu am studii tehnice, dețin un certificat de traducător al Universității Cambridge, fac traduceri tehnice din 1997, iar în 2003 am primit două certificate - din partea DGZIP Germania și NMI Olanda - pentru participarea ca translator în procesul de integrare europeană în domeniul metrologiei. În al doilea rând, chiar dacă există o traducere oficială a vocabularului încărcat de mine - este vorba de documentul ASRO SR GHID ISO/CEI 99:2010 (http://magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls=1&dom=01&gr=040&sgr=17&id_p=4359750), am evitat citarea sa din cauza problemei drepturilor de autor.Alin Gabriel (discuție) 13 iunie 2011 00:17 (EEST)[răspunde]

Cum s-a spus, competența personală nu este recunoscută pe Wikipedia deoarece nu puteți face dovada identității dv. Oricine poate spune „eu sunt Cutare”. Wikipedia nu acceptă legitimarea celor care scriu în articole (excepție, funcții care implică răspunderea juridică, care nu este cazul la utilizatori obișnuiți). Deci, nu se poate avea încredere când un utilizator spune „este așa pentru că o spun eu”. Trebuie neapărat surse.
Conform legii drepturilor de autor cap. III, Art. 9b, „Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor (...) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora;”. ASRO poate interzice doar reproducere formei publicate de ea (ex. xeroxare), nu a conținutului, pe care îl puteți cita liniștit. --Turbojet 14 iunie 2011 17:52 (EEST)[răspunde]
Problema este dacă această lege e valabilă și pe serverele Wikipedia. Din câte am înțeles, se aplică legile americane și anume din statul unde se află serverele. ASRO din câte înțeleg este doar traducător, nu autor. Tgeorgescu (discuție) 31 iulie 2011 23:56 (EEST)[răspunde]

Domnule TurboJet, cred că identitatea unei persoane poate fi dovedită chiar și pe internet (e drept, în caz de forță majoră - ceea ce nu pare să fie cazul aici). Iar la textul ASRO (cu sau fără protecție) din păcate nu am acces gratuit. Vă mulțumesc oricum pentru observație!Alin Gabriel (discuție) 14 iunie 2011 22:53 (EEST)[răspunde]

Sigur că identitatea unei persoane poate fi dovedită și pe internet, dar Wikipedia n-o acceptă. Vi se pare șocant să vi se spună cuvântul unui utilizator n-are prioritate în fața altuia, indiferent cine este el în viața reală? Asta este situația pe Wikipedia, vă rog să vă adaptați. Un specialist știe unde este sursa (cum ați știut dv.), dar cuvântul lui este zero.
S-ar putea să am eu acces la ASRO :) O să mă interesez dacă instituția unde lucrez eu sau cea în care lucrează soția au cumpărat traducerea standardului sau dreptul de acces la el. --Turbojet 14 iunie 2011 23:04 (EEST)[răspunde]

Mutat la Discuție Wikipedia:Sfatul Bătrânilor

Există vreun echivalent în limba română pentru termenul „oversinging” ? — LucianK 12 iunie 2011 11:55 (EEST)[răspunde]

Cântat prea mult. Tgeorgescu (discuție) 12 iunie 2011 18:34 (EEST)[răspunde]
Am întâlnit într-un blog post expresia "cântă mai mult decât este necesar". Răzvan Socol mesaj 12 iunie 2011 19:23 (EEST)[răspunde]
Dacă te referi la asta, e scrisă de mine. Având în vedere că suntem la wiki mă gândeam că poate există o exprimare mai enciclopedică. Am folosit „cântăreața are tendința de a exagera în ceea ce privește folosirea ornamentelor muzicale” însă nu știu cât de ok e. — LucianK 12 iunie 2011 19:32 (EEST)[răspunde]
Cred că e foarte clar la ce te referi, dacă explicitezi astfel. Răzvan Socol mesaj 12 iunie 2011 19:53 (EEST)[răspunde]

Imagine/diacritice[modificare sursă]

Bună, ce să fac dacă titlul imaginii la commons este cu diacrite incorecte, iar în articol ele sunt înlocuite cu cele corecte și imaginea nu apare? --Sandhu (discuție) 12 iunie 2011 14:10 (EEST)[răspunde]

Creați o redirectare la commons de la pagina cu diacritice corecte la cea deja existentă.--Strainu (دسستي‎12 iunie 2011 14:16 (EEST)[răspunde]
În cazul imaginilor care nu apar în cutii, puteți să le marcați cf. WP:DVN.
Și pentru a evita această situație pe viitor, puteți încerca să adăugați în User:Sandhu/vector.js (de la Commons) linia următoare: importScript('User:Strainu/dia.js');--Strainu (دسستي‎12 iunie 2011 14:21 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc. --Sandhu (discuție) 13 iunie 2011 13:44 (EEST)[răspunde]

holding company[modificare sursă]

Cum se traduce în limba română "holding company"? Am observat că la en.wp la infocaseta companie exista o secțiune numită Parent (holding company) și aș vrea să întreb pe cineva care se pricepe daca trebuie adaugată și la ro.wp. Mulțumesc ! --Alindiscuție 12 iunie 2011 15:25 (EEST)[răspunde]

Doar "holding" fără company.--MSClaudiu (discuție) 12 iunie 2011 19:09 (EEST)[răspunde]

Nume de firme[modificare sursă]

Se pot menționa nume de firme în articole? Care este poziția Wikipedia în acestă chestiune?--Vladimir-Adrian (discuție) 12 iunie 2011 17:29 (EEST)[răspunde]

Bineînțeles. Atât timp cât afirmațiile respective sunt susținute cu surse de încredere și nu au un ton comercial, nu e nicio problemă să menționezi numele unei firme într-un articol, acolo unde este relevant. Pentru mai multe informații, vezi Wikipedia:Spam și WP:NU#RECL. Răzvan Socol mesaj 12 iunie 2011 19:09 (EEST)[răspunde]

Cred că n-am formulat explicit întrebarea. Trebuia să pun întrebarea ,,în ce condiții nu se pot menționa nume de firme?" Cazurile de linkuri spre site-urile comerciale sau reclamă fățișă sunt clare în sens negativ iar cazurile unde se vorbește de contribuțiile unor firme în domenii variate care țin de istoria unor produse sunt de asemenea clare în sens pozitiv. La fel sunt destul de clare locurile unde numele firmelor nu este relevant. Dar să zicem că este vorba despre o personalitate publică despre care se știe că bea băutura X sau fumează țigări Y sau se îmbracă numai de la casa de modă Z sau numai de la un anumit artist designer, conduce numai o anumită marcă de mașină și mănâncă produse de la un anumit producător (d.e un anumit tip de brânză pe care-l face numai o anumită firmă) și bea băuturi alcoolice de un anume tip (vin de la nu știu cine, vodcă de la nu știu cine, sucuri de nu știu unde). Și din câte am văzut sunt foarte multe personalități care au preferințe foarte, foarte precise și exclusiviste. Iar informațiile respective sunt de interes mai ales acolo unde contează viața privată foarte mult (cântăreți, actori, etc) dar punctual și în alte cazuri. Cine citește articolul respectiv (în special cei cu bani sau dacă produsul e mai ieftin) poate să fie influențat în mod direct și aici e problema. Căci chestia asta e foarte frecventă. La acest gen de informații despre firme îmi pun întrebarea dacă există vreo regulă. Mai ales că pe la TV și ziare sunt reguli draconice în aceste privințe. --Vladimir-Adrian (discuție) 13 iunie 2011 15:26 (EEST)[răspunde]

Acolo unde simțul tău interior îți spune că sună a reclamă. Acolo unde ai senzația că celorlalți li s-ar părea că ar suna a reclamă. Dacă un președinte era obsedat de țigările Carpați, atunci poți să menționezi acest lucru, nu e reclamă, e un fapt istoric. Dacă un președinte este asociat cu un scandal de corupție în care e implicată o firmă anume, cu atât mai mult firma trebuie menționată. Și etc. Vezi cum e și la engleză. Relax. —  Ark25  (discuție) 15 iunie 2011 14:50 (EEST)[răspunde]

Da, ai dreptate, trebuie folosit și flerul.--Vladimir-Adrian (discuție) 16 iunie 2011 09:56 (EEST)[răspunde]

Secui - Observații[modificare sursă]

În cadrul articolului am observat mai multe inadvertențe care ar trebui modificate corespunzător. Neștiind prea bine care este procedura cea mai bună fără să fac vreo greșeală cum am făcut în cazul Ținutului Secuiesc prezint aici observațiile mele:

1. La ultimul recensământ, cel din 2002, s-au declarat secui 150 persoane. Deci, vorbim de cifre oficiale. În acest caz, cum se poate afirma că secuii sunt majoritari în Harghita și Covasna?

2. Începând cu prima jumătate a secolului al XIII-lea și continuând până în primele decenii ale secolului al XIV-lea, unii istorici susțin că populația secuiască se stabilește, în parte de asemeni dincolo de Carpații Orientali, în Moldova, unde supraviețuiește azi sub numele de ceangăi, de confesiune romano-catolică. [22] Această afirmație nu este susținută absolut deloc. Care sunt acei istorici care susțin așa ceva? Linkul nu este dat spre o sursă, așa cum ar fi fost normal, ci dă doar o pseudoexplicație a acestei afirmații. Această afirmație ar trebui ștearsă până la prezentarea dovezilor.

3. În capitolul Unio Trio Nationum se insinuează din nou că ceangăii ar fi secui afirmându-se că "secuii din interiorul arcului carpatic au aderat[necesită citare] la națiunea maghiară ... fie cu păstrarea religiei catolice (cazul ceangăilor)." La fel, ar trebui ștearsă până la prezentarea dovezilor.

4. Prezentarea arealului populat de secui sub titulatura de Ținutul Secuiesc induce ideea că aceasta a existat sau există ca unitate administrativă, ceea ce este fals. În consecință, termenul ar trebui eliminat.

5. La capitolul Religie se face referire în prima frază la structura confesională a maghiarilor din Covasna, Harghita și Mureș, neexistând nicio referire la confesiunile celor 150 de secui declarați la ultimul recensământ. Consider că fraza ar trebui eliminată și înlocuită cu referiri concrete la confesiunea secuilor pentru că despre ei este vorba în articol.

6. La capitolul Scaunele secuiești (mult mai bine realizat decât în articolul Ținutul Secuiesc) ar trebui eliminată exprimarea "așa numitul Ținutul Secuiesc (ung. Székelyföld)" pentru că niciodată acest areal nu a fost o entitate distinctă sub această denumire. Că au existat scaunele, ca unități administrative, da, de acord, dar doar în această formă.

7. Afirmația că Târgu Mureș ar fi oraș regal este nefericită pentru că, până la unirea din 1918, acest oraș nu a făcut parte din vreun regat.

8. Denumirea Scaunul Secuiesc al Arieșului este forțată pentru că dacă szék înseamnă scaun, iar Aranyos este denumirea maghiară a Arieșului, traducerea este simplă: scaunul Arieș, Așa cum există scaunele Ciuc, Mureș, Orbai șamd. Forțând un pic lucrurile, aș putea spune că exprimarea este chiar pleonastică pentru că organizarea administrativă sub formă de scaune este tipic secuiesc, deci să mai sui și scaunul secuiesc este total nejustificat.

9. Termenul scaun este un substantiv comun, similar cu județul. În consecință, denumirea scaunelor se scrie cu literă mică, peste tot.

10. Titlul următorului capitol este complet eronat: Săcuieni: un scaun secuiesc extra-carpatic azi dispărut. Nu este citată nicio sursă. Măcar în cazul orașului Urlați s-a prezentat sursa ipotezei fantastice că denumirea ar avea origine maghiare, dar în primul caz absolut deloc. De asemenea, se afirmă: ce păstra amintirea unei populații secuiești sedentarizată în exteriorul arcului carpatic. Ca om care sunt din zona aceea vă pot spune că afirmațiile citate sunt aberante. Nu a existat populație secuiască stabilită în zonă așa cum se insinuează. În schimb, de la intarea Transilvaniei în componența Imperiului Austriac (sfârșitul sec. XVII), din cauza politicii de catolicizare și, mai târziu, de maghiarizare, din ce în ce mai mulți români din această zonă se refugiază în exteriorul arcului carpatic. Dar nu este nicio dovadă că populația secuiască s-ar fi așezat în acest spațiu. În consecință, aceste erori trebuie să fie eliminate.

11. În capitolul Regiunea Autonomă Maghiară se face afirmația că este locuită în proporție de 85% de secui fără să se aducă în sprijin nicio dovadă, nicio sursă. Poate e vorba de maghiari, nu de secui. Dar, în acest caz, informația nu are ce căuta aici pentru că articolul este legat de secui, nu de maghiari.

12. Altă afirmație: În faza ei inițială, această regiune autonomă avea ca scop reabilitarea ideii de etnie secuiască aparte. Cine a afirmat acest lucru? Care este sursa acestei afirmații?

13. Altă afirmație: Prim-secretar al comitetului regional de partid a fost Ludovic Csupor, originar din Târgu Mureș. E cumva secui (pentru că despre ei se vorbește în articol)? Care este sursa acestei afirmații?

14. Harta care este atașată acestui articol este insinuantă pentru că face referire la Țara Secuilor (care nu există în realitate ca unitate administrativă) și la ceangăi (care nu sunt secui). Opinie personală I-aș invita pe autorii acestui material să facă modificările de rigoare pentru a nu mai duce cititorul în eroare. Pentru creșterea credibilității Wikipedia afirmațiile mai trebuie și susținute. Sper că modificările vor fi făcute și pe articolul similar din celelalte limbi unde sunt diferențe considerabile față de varianta în limba română. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Senator (discuție • contribuții). Îmi cer scuze pentru omiterea semnăturii. Nu a fost cu intenție. Senator (discuție) 13 iunie 2011 00:30 (EEST)[răspunde]

E foarte frumoasa si interesanta opinia critica pe care ati adus-o aici. Puteti chiar dumneavoastra sa faceti modificarile pentru stabilirea unui echilibru in acel articol. Problema este ca si dumneavoastra faceti aici niste afirmatii nesustinute de vreo sursa, astfel incat un cititor cu tendinte nationaliste catre una din parti poate foarte usor sa fie adversar decerbelat sau partizan neconditionat al ideilor expuse mai sus. Daca faceti modificari la articol aduceti in subpagina si sursa afirmatiilor pe care le veti expune cititorului. Va multumim pentru interesul pe care-l acordati unui subiect atat de sensibil. Asybaris aport 13 iunie 2011 12:35 (EEST)[răspunde]

Am făcut modificări destul de mari la articolul Ținutul Secuiesc (unde sunt mult mai multe de corectat). Articolul a fost refăcut în forma inițială, iar eu am primit avertisment. Sper să nu ajung să-mi fie blocat contul că nu am știut să fac corect aceste modificări. Eu mi-am propus să vin cu contribuții pe Wikipedia dar nu stăpânesc foarte bine aspectele tehnice. În observațiile la articolul Secui nu aveam cum să citez sursele. Pe de altă parte, aceeași cerință de a prezenta sursele era obligatorie și pentru autorul (-ii) articolului. Greșesc? Acum ce să fac: să aștept a autorul să-și corecteze singur articolul sau să risc și să fac eu corecturile necesare? Senator (discuție) 13 iunie 2011 19:08 (EEST)[răspunde]

M-am uitat la ce ati facut. Dv ati sters pur si simplu capitolul cu demografia si datele statistice la aglomerari urbane fara sa aduceti modificari de continut. D-ul Miehs pe buna dreptate v-a considerat vandal, deoarece nu ati adus vreun comentariu care sa justifice stergerea. In plus nu ati adus nimic in plus, ati adus articolul la forma initiala, asa cum ati spus. Nu s-a vazut nimic pozitiv sustinut pe surse ca si continut. Au ramas balivernele referitoare la asa zisele capitale si orase ale zonei, ca si cand ar exista aceste capitale. Adica n-ati facut nimic. Chestiunile tehnice daca nu le cunoasteti nu ar fi o problema, se gaseste imediat cineva care sa va ajute acolo unde nu va descurcati. Va voi sustine si eu in acest sens. Vedeti la articole de calitate exemple referitoare la modul de introducere a referintelor, aranjare a textului, etc., nu este chiar asa de greu. Spor la treaba. Asybaris aport 13 iunie 2011 20:53 (EEST)[răspunde]
La mijloc este o eroare prin omisiune. Eu am adus comentarii prin care am justificat acele modificări. Mi se poate reproșa că nu le-am pus unde trebuie, dar nu că nu le-aș fi făcut. Nu trebuie neapărat să aduc ceva în plus, dar susțin prezentarea unor informații corecte, adevărate și la locul potrivit astfel încât credibilitatea acestui portal să fie cât mai ridicată. Nu înțeleg de ce îmi cereți mie să prezint sursele și nu cereți acest lucru autorului articolului. Eu doar am corectat ceea ce era neadecvat. Dacă au rămas balivernele (așa cum le numiți dvs), este vina autorului, nu a mea.

Voi menționa aici observațiile mele asupra acestui articol.

1. Ținutul Secuiesc nu a fost și nu este o regiune istorică. Este un areal (ca să citez autorul articolului Secui) unde au existat cândva unități administrative secuiești numite scaune. Dar ele nu au format o regiune istorică. Ori, autorul acelui articol încearcă să inducă ideea că cele trei județe enumerate formează Ținutul Secuiesc.

2. Autorul spune clar că această zonă este locuită în majoritate de maghiari, nu de secui. De asemenea, nu spune cum a ajus să stabilească limitele acestui ținut și nici nu-și susține cu documente sau publicații acest lucru. Și eu pot să spun că metropola București este formată din cele 6 sectoare și 3 sate din Mureș (am luat la plesneală). Cine ar putea crede așa ceva fără prezentarea de dovezi? Când am șters acele date am făcut-o pentru un motiv extrem de simplu: ele nu se refereau la secui, ci la maghiari. Culmea ignoranței este că autorul a uitat să menționeze pe cei 150 de secui declarați oficial la ultimul recensământ oficial. Ciudat, nu?

3. Ținutul Secuiesc ...are administrație publică de tip județean. În sprijinul acestei afirmații se dă link către un articol care nu are nicio legătură cu această afirmație.

4. Tabelul de la Aglomerările urbane este frumos realizat dar nu face nici el referire la secui. Mai degrabă el trebuia spart și pus la județele corespunzătoare. În aceste condiții care este rostul lui în acel articol? Hai, să nu ne facem că nu știm?

5. Scaunele secuiești au fost prezentate complet și mult mai frumos în articolul Secui. Sugestia mea este să rămână doar mențiunile din acel articol.

6. La personalități autorul gafează la greu. Cu excepția a trei personalități menționate explicit, restul nu au sau nu este prezentată nicio legătură cu secuiii. Ce treabă are Raed Arafat cu acest subiect? Mai grav, pentru ce se menționează că András Sütő a fost victimă a conflictului interetnic de la Târgu Mureș? Era secui? OK, atunci trebuia menționat strict acest aspect (care avea cu adevărat relevanță în acest articol). Așa, urmând logica autorului, ar fi trebuit menționat și Mihăilă Cofariu.

7. Ținând cont de ce am spus la punctul 1, mențiunile Politică, Economie, Transport, Turism, Educație nu au ce căuta în acest articol. Ele ar trebui să se regăsească în județele care fac obiectul documentării. Am constatat că aceste mențiuni sunt mult mai detaliate în articolul Ținutul Secuiesc decât în descrierea județelor corespunzătoare unde abia sunt amintite. De ce oare? Autorul forțează la maximum lucrurile prezentând situația apolitică din cele trei județe secuiești (câți din cei 150 de secui declarați trăiesc în aceste județe?) dar nu se face nicio referire la vreun politician care ar fi secui. Se spune sus și tare de UDMR și de maghiari, dar nu și despre secui.

8. În capitolul Turism au fost prezentate 4 scaune secuiești deși în articolul Secui sunt prezentate 7. Un motiv în plus să rămână doar prezentarea din acest ultim articol.

Acestea au fost argumentele pentru care eu am adus aceste modificări și, atâta timp cât am adus și argumente, sper să nu mai fie considerate vandalizări. Dacă eu am greșit făcând aceste modificări, aș fi apreciat la autor (care poate are poate mai multă experiență pe Wikipedia) să-și susțină cu argumente afirmațiilor făcute în articol. Sunt deschis unui dialog cu autorul pentru a clarifica toate aspectele în litigiu astfel încât cititorii să beneficieze de informații corecte.Senator (discuție) 14 iunie 2011 00:43 (EEST)[răspunde]

Eroare la data de 19 iunie privind moartea lui Timur Lenk[modificare sursă]

la pagina: http://ro.wikipedia.org/wiki/19_iunie apare la rubrica Decese: "1405: Timur Lenk, sultan (1388-1405), întemeietorul imperiului turco-mongol al Timurizilor (n. 1336)" Greșit, căci Timur Lenk a murit la 18 februarie, dată la care ar trebui mutată propoziția. MulțumescAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ticka nistor (discuție • contribuții).

Mulțumim pentru atenționare. Rezolvat.--Mycomp (discuție) 13 iunie 2011 05:39 (EEST)[răspunde]

Unire de categorii ?[modificare sursă]

Categoriile de aici trebuie unite sau nu ? --Leopardul (discuție) 13 iunie 2011 07:25 (EEST)[răspunde]

Acum mai bine de 2 ani de zile am creat pagina satului Letea din Delta Dunarii[modificare sursă]

Buna ziua Acum mai bine de 2 ani de zile am creat pagina satului Letea din Delta Dunarii. Deoarece nu am de unde sa aduc referinte despre satul unde am copilarit si de unde este bunica mea si un sfert din rudele mele, se pare ca nu imi sunt luate in considerare absolut deloc modificarile pe care le aduc paginii cu satul Letea. Un utilizator mai "istet" s-a gandit el ca ar fi interesant sa dezbata pe pagina satului Letea, etimologia cuvantului lipoveni... Va rog sa apreciati ca am contribuit cu date unice ce nu se gasesc nici la institutul de statistica. Sunt date adunate de la batranii satului Letea de-a lungul timpului!

D-le Moroyanu, articolul Letea, Tulcea are cateva propozitii si hai sa zicem fraze... Nu prea inteleg, personal vorbind, care sunt informatiile unice care nu apar nici la statistica? Pai daca Institutul de Statistica nu stie, poate-l rugati sa faca o regresie sa afle, nu? Si nu este suficient ca el sa afle si sa va spuna dumneavoastra, ci si sa publice acele informatii. Numai dupa publicare dv puteti scrie aici acea informatie insotita bineinteles de referinta de rigoare despre cine a afirmat ceea ce spuneti dv. Asybaris aport 13 iunie 2011 14:43 (EEST)[răspunde]

Are cineva idee de ce la articolul Tiaret nu se afișează parametrul „recensământ” din infocasetă?Sebimesaj 13 iunie 2011 23:16 (EEST)[răspunde]

Pentru că după ce era specificat, mai apărea o dată, cu argument vid. Ultima specificare o suprascria pe prima. —Andreidiscuție 17 iunie 2011 01:21 (EEST)[răspunde]

Afisare interfata wp pe ecrane telefoane mobile[modificare sursă]

Care e dimensiunea optima de ecran de telefon mobil pentru a aparea toate butoanele interfetei wp? Pe unele telefoane nu se afiseaza butonul/campul descrierea modificarii si previzualizare.--84.232.141.36 (discuție) 14 iunie 2011 15:08 (EEST)[răspunde]

Interfața curentă nu a fost gândită pentru telefoane mobile. În prezent are loc o rescriere a interfeței pentru mobil (http://ro.m.wikipedia.org ) care ar putea conține și capabilități de editare.--Strainu (دسستي‎14 iunie 2011 15:12 (EEST)[răspunde]

De pe ce tipuri de telefoane se poate accesa interfata normala ca pe o tableta sau un netbook? Smartfonuri?--84.232.141.36 (discuție) 14 iunie 2011 20:59 (EEST)[răspunde]

Teoretic se poate accesa de pe orice telefon, dar așa cum ați observat, nu toate butoanele sunt vizibile. Nu știu să vă spun ce dimensiune minimă ar trebui să aibă ecranul pentru ca butoanele să fie vizibile. De pe un Nokia 5800 (360x640) nu se poate vedea butonul de editare.--Strainu (دسستي‎14 iunie 2011 21:54 (EEST)[răspunde]

Cum se trimite un mesaj unui utilizator?[modificare sursă]

Îmi cer scuze pentru întrebarea așa de banală, dar când nu știi... Deci, cum se poate trimite un mesaj (în cadrul Wikipedia) unui utilizator? Și, ca o completare, cum se poate răspunde unui utilizator atunci când primești mesaj de la el?

Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Senator (discuție • contribuții).

Cel mai simplu, scriindu-i mesajul dorit în pagina de discuții a utilizatorului respectiv. De răspuns, se poate răspunde fie în pagina de discuții a acelui utilizator, fie în pagina dvs. de discuții, iar în pagina de discuții a celui căruia i-ați răspuns puneți o atenționare folosind formatul {{Mesaj}}. -- Sîmbotin (discuție) 15 iunie 2011 17:53 (EEST)[răspunde]

Salut. Articolele de la Wikipedia pot conține poezii întregi, sau acestea trebuie scrise la Wikicitat sau Wikisursă? --Sandhu (discuție) 16 iunie 2011 22:13 (EEST)[răspunde]

Nu, poeziile își au locul la Wikisursă, și numai dacă autorul a murit acum 70 de ani sau mai mult caz în care intră în domeniu public sau le oferă Wikipediei sub o licență adecvată. Poți folosi formatul {{Wikisursă|titlu}} pentru a-i trimite pe cei care citesc articolele către poezii.— Ionutzmovie discută 16 iunie 2011 22:47 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc. Trebuie să mai aștep vreo 44 de ani. --Sandhu (discuție) 16 iunie 2011 22:54 (EEST)[răspunde]

gravitație și magnetism[modificare sursă]

(întrebare și răspuns transferate la Oracol:gravitație și magnetism)--ZOLTAN (discuție) 17 iunie 2011 19:11 (EEST)[răspunde]

Legături externe[modificare sursă]

Din ce cauză, la Legături externe, la articolul Yehuda Alharizi, la fiecare link apare la capătul rândului expresia "[arhivat]", care este un link spre un site ciudat, nedorit? --Nicolae Coman (discuție) 19 iunie 2011 15:45 (EEST)[răspunde]

Toate legăturile arhivate duc spre acel blog (blogul lui Mihai Iorga), de la fiecare articol. Felicitări celui care a implementat, și-a asigurat loc de reclamă gratuit iar acum Wikipedia e plină de spam.— Ionutzmovie discută 19 iunie 2011 15:48 (EEST)[răspunde]
Ce felicitări, Ionutzmovie?! În calitatea dvs. de admin trebuie să luați măsuri urgente împotriva acestui abuz (sau să vă adresați "cuiva" care poate face asta). SALVE! --NeaNita (discuție) 19 iunie 2011 19:37 (EEST)[răspunde]
Am uitat să pun ghilimelele, eram ironic. Am rezolvat problema ștergând MediaWiki:Cache.js, însă nu înțeleg de ce toate legăturile duceau spre http://mihai.iorga.eu/. — Ionutzmovie discută 19 iunie 2011 21:09 (EEST)[răspunde]
Și încă mai duc legăturile tot acolo Problemă nerezolvată --Terraflorin (discuție) 19 iunie 2011 21:25 (EEST)[răspunde]
Faceți un refresh de cache (Ctrl-Shift-R în Firefox). -- Victor Blacus (discuție) 19 iunie 2011 21:30 (EEST)[răspunde]
Nici nu înțeleg de ce ne complicăm. Mie cel mai bun site de arhivare mi se pare http://wayback.archive.org/ , l-am folosit tot timpul înlocuind referințele sau legături externe moarte cu versiunea arhivată a lor.— Ionutzmovie discută 19 iunie 2011 21:36 (EEST)[răspunde]

Mersi pentru rezolvare. Observații: cel care a implementat soluția aici nu are nici o vină că Wikiwix a dat chix. Despre archive.org am mai discutat, saitul acela nu arhivează orice știre de care ai tu nevoie, ci doar, selectiv, anumite saituri, deci nu poate fi o soluție. A doua observație este că trebuie să aflăm cum a putut fi posibilă chestiunea asta. Poate că bloggerul respectiv a spart saitul Wikiwix? Pare destul de gravă chestiunea. Are cineva legături arhivate la alte wikipedii (de exemplu la fr.wp), ca să le încercăm, să vedem dacă tot la fel se comportă? —  Ark25  (discuție) 19 iunie 2011 22:51 (EEST)[răspunde]

Problema a fost rezolvată. Wikipedia în franceză a avut aceeași problemă, a eliminat temporar Wikiwix, după care a revenit la el. (În momentul în care scriu Wikiwix funcționează foarte lent.) Tgeorgescu (discuție) 1 august 2011 00:06 (EEST)[răspunde]

Nume de categorie greșit[modificare sursă]

Rog un administrator să șteargă „Categorie:Nume de familie Transylvaniei”. Motivul este evident. Mulțumesc anticipat.--Mycomp (discuție) 19 iunie 2011 17:10 (EEST)[răspunde]

Rezolvat Rezolvat Ionutzmovie discută 19 iunie 2011 21:46 (EEST)[răspunde]

Bagherhat sau Bagerhat ?[modificare sursă]

Localitate în Bangladesh, care denumire este corectă sau există ambele localități --Saxonul (discuție) 21 iunie 2011 17:33 (EEST) Rezolvat Rezolvat--Saxonul (discuție) 21 iunie 2011 17:39 (EEST)[răspunde]

"Personalități"[modificare sursă]

Cineva și-a exprimat nemulțumirea că un criminal este trecut pe lista de personalități dintr-o localitate. Eu zic că obiecția este justificată. Criminalii nu sunt "personalități", cuvântul având o clară conotație pozitivă. Cum credeți că ar fi bine să rezolvăm asemenea situații? Să redenumim secțiunea în "persoane notabile"? --Urzică (discuție) 21 iunie 2011 17:45 (EEST)[răspunde]

Eu cred că ar trebui numite "persoane notabile" sau "persoane remarcabile"--Saxonul (discuție) 21 iunie 2011 18:25 (EEST)[răspunde]
Așa-i, criminalii nu-s de loc personalități. Propun să folosim expresia "persoane speciale" (spre deosebire de adj. „remarcabil”, care deseori are și el o conotație pozitivă, adj. „speciale” zic eu că are cea mai mică și neînsemnată conotație). SALVE! --NeaNita (discuție) 21 iunie 2011 19:54 (EEST)[răspunde]
"Locuitori notabili ai comunei/orașului"--Strainu (دسستي‎21 iunie 2011 22:36 (EEST)[răspunde]
Toate soluțiile propuse mai sus au defectul că sînt redundante, în sensul că nu e nevoie să spunem că persoanele respective sînt notabile sau remarcabile sau speciale (ultimul cu iz de barbarism, apropo), pentru că evident că toate persoanele menționate într-o enciclopedie sînt remarcabile prin ceva, altfel ar sta numai în cartea de telefoane. În privința asta e mai bună varianta „Personalități”, caz în care într-adevăr nu putem pune și criminali în listă.
O altă soluție ar fi titlul „Originari din [...]”. În felul acesta nu există nici un fel de conotație pozitivă sau negativă. În plus evită problema unor titluri prea concrete: dacă spunem locuitori se sugerează ideea că persoana este în viață și locuiește acolo, ceea ce nu e întotdeauna cazul. În schimb originari limitează lista la persoane care s-au născut în locul respectiv, deși termenul e ușor ambiguu în privința asta și ne dă totuși o oarecare libertate.
Ajungem însă la întrebarea: ce dorim să conțină secțiunea aceea? O listă de oameni care... ce? Care fac cinste orașului prin realizările lor pozitive? Sau care au rămas în istoria orașului prin faptele lor, bune sau rele? Eu prefer varianta a doua, pentru că o enciclopedie trebuie să prezinte lucrurile așa cum sînt, nu să selecteze ce ni se pare nouă că e plăcut. — AdiJapan 22 iunie 2011 07:26 (EEST)[răspunde]
Mie mi se pare că secțiunea a fost gândită ca o listă de "oameni născuți aici despre care [ar trebui să] avem articole". Nu m-am gândit să ștergem criminalii din listă, doar să găsim un titlu potrivit. Soluția cu „Originari din [...]” e numai bună. --Urzică (discuție) 23 iunie 2011 02:21 (EEST)[răspunde]

O altă fotografie[modificare sursă]

Distinși administratori ai "Wikipedia", Fotografia aflată acum pe pagina mea este ceva mai veche, fiind realizată în anul 2007. Aș dori să postez o poză recentă, realizată în iunie 2011. Nu știu cum să procedez pentru a o înlocui pe cea veche. V-aș putea-o trimite prin e-mail, într-un attach, dar nu cunosc adresa de poștă electronică a dumneavoastră. Îmi puteți explica cum să procedez, dacă îmi trmiteți un mesaj la adresa mea de mail: mirceaflorinsandru@yahoo.com Aștept un semn de la dumneavoastră. Cu multă prețuire, Mircea Florin Șandru, poet român. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Utilizator:Mircea florin sandru (discuție • contribuții).

Puteți face și dv. modificarea respectivă, la articolul Mircea Florin Șandru. Citiți paginile Ajutor:Cum modific o pagină și Ajutor:Imagini. -- Sîmbotin (discuție) 21 iunie 2011 22:03 (EEST)[răspunde]

= PIB-ul (PPC) al României[modificare sursă]

95.77.203.182 a modificat date din articolul România contrazicând sursele citate și nu invocă nicio sursă în sprijinul modificărilor sale. Tgeorgescu (discuție) 21 iunie 2011 23:48 (EEST)[răspunde]

Dacă insistă, reclamați-l și va fi blocat. Asemenea modificări, lipsite de justificare, nu pot fi considerate de bună credință. --Urzică (discuție) 22 iunie 2011 02:20 (EEST)[răspunde]

Mi-a venit următoarea idee. Cum pe wikipedia există și 1, 2 sau, mai rar, 3 specialiști pe fiecare domeniu (exceptând câteva domenii), ei ar putea să dea un fel de ok la articolele care sunt suficient de mature, de dezvoltate în sensul că acele articole nu conțin erori factuale și nu conțin omisiuni esențiale, (dar fără să fie încă bune sau de calitate). Astfel ar exista un anumit număr de articole care ar avea o variantă de la o anumită dată ca fiind o variantă verificată de unul din specialiștii domeniului respectiv. Și acest lucru ar trebui precizat la articolele respective cu o etichetă pozitivă de genul: varianta de la data X a fost verificată de utilizatorul x, specialist în cutare domeniu (sau de utilizatorii X și Y dacă e cazul), și este o variantă de încredere. Iar calitatea de specialist a respectivului ar trebui probată de utilizatorul respectiv prin trimiterea spre ,,conducerea" wikipediei (să zicem la cei 3 checkuseri) a unor acte doveditoare (diplomă, etc). Astfel dacă fiecare specialist ar citi și și-ar da ok la articolele mature, ar fi o treabă care, după mine, ar putea fi făcută într-un an de zile. Iar apoi ar rămâne de verificat doar ceea ce se adaugă, iar articolele vizate fiind mature, nu ar fi chiar așa mult. Și dacă acest lucru va fi făcut, atunci Wikipedia va fi într-o măsură sensibil mai mică atacabilă de lumea academică și ziare. Căci de obicei se spune, uite, la nu știu ce articol important am găsit nu știu ce greșeli sau nu știu ce omisiuni și lucrul e adevărat. Pe când așa, lucrurile s-ar schimba...eu zic că ar fi o idee bună. Voi ce părere aveți?--Vladimir-Adrian (discuție) 23 iunie 2011 11:13 (EEST)[răspunde]

Ați vorbit probabil cu Turbojet :) Nu-i o idee tocmai rea. Oricum majoritatea publicului are impresia că Wikipedia e scrisă de specialiști și/sau că se verifică fiecare articol. Acesta ar putea fi un mod de a-i atenționa că nu e chiar așa. Eu personal nu cred că o să meargă, dar cred că merită încercat. Ce avem de pierdut? --Urzică (discuție) 23 iunie 2011 11:28 (EEST)[răspunde]

1. Nu am vorbit cu Turbojet, ideea în sine e simplă, nu mă mir că a mai venit și altcuiva.

2. E adevărat că astfel am atrage atenția că wikipedia nu e în general scrisă de specialiști, e adevărat că mulți cred asta dar nu cred că rolul nostru e să întreținem o iluzie. Eu zic că s-ar câștiga un respect din partea lumii academice și din partea presei, ceea ce ar fi un câștig foarte mare și pe termen lung iar asta contează foarte mult... Și ar fi și un câștig în obiectivitate în sine ceea ce nu e de neglijat.

3. Singura variabilă e ritmul. Nu e absolut nimic de pierdut--Vladimir-Adrian (discuție) 23 iunie 2011 12:30 (EEST)[răspunde]

După cum au spus alții, Wikipedia nu acceptă dovedirea identității utilizatorilor. Toți utilizatorii Wikipedia sunt egali și au același drept să modifice articolele, cu condiția să respecte politicile Wikipedia. O informație e valabilă pe Wikipedia dacă e verificabilă, adică dacă se bazează pe surse de încredere, iar aceste surse nu pot fi scrise decât de specialiști (sau de jurnaliști de la ziare de largă circulație, în cazul știrilor). Așa că Wikipedia se bazează pe judecățile specialiștilor, dar nu prin a-i invita să facă poliție, ci prin intermediul citării surselor. Eu am activat destul pe Wikipedia în limba engleză și de acolo am învățat ca noi nu vorbim în articole în nume propriu, ci redăm informații verificabile provenite din surse de încredere. În ce privește știința, sursele de încredere sunt jurnalele științifice tipărite și revizuite de egali (adică de alți oameni de știință, care aprobă sau resping publicarea articolelor). Pe scurt: sursele fac articolul, iar sursele reprezintă puncte de vedere ale specialiștilor. Așa că oricine poate corecta sau elimina informații eronate sau care nu se bazează pe nicio sursă. Tgeorgescu (discuție) 28 iunie 2011 02:22 (EEST)[răspunde]
Totul e așa cum spuneți (mai puțin că Wikipedia nu acceptă dovedirea identității utilizatorilor - e obligatoriu să te identifici pentru a ajuta cu anumite chestiuni legate de Wikimedia, cum ar fi tichetele OTRS, din câte știu eu. Dar poate nu am înțeles la ce vă referiți.). Dar propunerea lui Vladimir-Adrian nu schimbă nimic din toate astea. Oricine ar putea modifica în continuare articolele iar specialiștii nu ar primi dreptul de a vorbi în nume propriu, ci doar pe bază de surse, ca toată lumea. Tot ce s-ar schimba ar fi că am avea undeva pe pagină un semn care să spună "articol verificat" sau "articol neverificat". Singurul drept suplimentar pe care l-ar primi specialiștii ar fi să pună "ștampila" de verificat pe versiunea citită de ei. Desigur, judecata lor ar putea fi în continuare contestată dacă e cazul. Acestea sunt condițiile în care eu aș fi de acord cu ideea.
Beneficiile ar fi două. Primul îi privește pe cititori, care ar învăța să nu creadă orbește articolele neverificate (posibil vandalizate) și poate ar respecta mai mult enciclopedia văzând că ne asumăm minusurile și încercăm să le corectăm. Pentru noi cei care contribuim, avantajele și defectele Wikipedia sunt evidente, dar din afară se vede... cu totul altfel. E mult de explicat, dar chiar cred că treaba asta cu verificarea articolelor ar fi benefică. Apoi, specialiștii ar fi poate mai tentați să contribuie, văzând că sunt apreciați.
Credeți că ar fi un lucru rău? --Urzică (discuție) 28 iunie 2011 17:49 (EEST)[răspunde]
FYI (for your information): deWP (Wikipedia în gemnană) utilizează deja un sistem de verificare. Acolo verificările nu-s făcute deloc de o comisie de "specialiști", cum s-a propus aici, ci chiar de contribuitori la deWP, dar care trebuie să îndeplinească anumite condiții, ca să fie "de încredere". Acestea sunt foarte clar definite, de ex. ce vechime trebuie să aibă verificatorul, câte contribuții în ultimele 30 de zile și altele de acest gen, nu tocmai puține, dar automatizabile. Schimbările nu apar decât atunci când un utilizator a verificat!!! Asta poate dura 1...15 zile sau chiar mai mult, pt. că funcționează nereglementat și de la sine (desigur, acolo sunt mult mai mulți activi, dar, pentru ca să funcționeze mulțumitor și aici la noi, am putea defini condiții mai puțin pretențioase). Desigur că dacă vor, contribuitorii au acces la propunerile de schimbări, dar nu și publicul cititor, care e nevoit să mai aștepte până "cineva activ" verifică și-și dă consimțământul. Oare asta ar fi mulțumitor pt. noi? Și dacă da, cine s-ar putea ocupa de implementare??? SALVE!--NeaNita (discuție) 28 iunie 2011 18:59 (EEST)[răspunde]
Aia-i altă mâncare de peşte. Modul de funcționare și scopul sunt diferite. Cred că ar fi bine să vorbim doar despre un lucru o dată, altfel ne încurcăm. --Urzică (discuție) 28 iunie 2011 21:53 (EEST)[răspunde]
Citez din ce a scris Turbojet mai sus: „:Sigur că identitatea unei persoane poate fi dovedită și pe internet, dar Wikipedia n-o acceptă. Vi se pare șocant să vi se spună cuvântul unui utilizator n-are prioritate în fața altuia, indiferent cine este el în viața reală? Asta este situația pe Wikipedia, vă rog să vă adaptați. Un specialist știe unde este sursa (cum ați știut dv.), dar cuvântul lui este zero.” Tgeorgescu (discuție) 2 iulie 2011 17:16 (EEST)[răspunde]
O obiecție: un absolvent de fizică nu este neapărat specialist în ce privește ultimele cercetări din teoria superstrunelor, fizica materialelor, miniaturizarea pe semiconductoare, etc. Pe scurt, un absolvent de universitate care nu face cercetare este specialist doar în ce privește ce a învățat la facultate. Pentru a se pronunța cu autoritate asupra cercetărilor recente trebuie să fie cercetător, nu simplu absolvent. Altfel, el este în poziție de egalitate cu hobbyiștii care adaugă referințe la publicațiile științifice. Poate e ceva mai competent în a le înțelege, dar funcția de portar au exercitat-o deja alți specialiști (pe sistem peer review) înaintea publicării cercetării. Un simplu absolvent nu se poate substitui acestui control, iar în urma publicării el este superfluu. Așa că un specialist în cercetare este cel care funcționează pe sistem publish or perish, cu normă de publicații pentru a rămâne în funcție. Sigur, există o droaie de subiecte care sunt bine-cunoscute unui absolvent de facultate și pe care le poate trata cu competență. Acestea sunt subiectele necontroversate, care sunt deja decise de mult (de exemplu punctul de fierbere al apei în condiții normale sau masa electronului).
Aici apare o problemă: cercetătorii universitari vor fi greu de recrutat pentru Wikipedia, deoarece au muncă de cercetare de făcut și putini vor dori în aceste condiții să piardă timp prin a contribui la Wikipedia. Absolvenții sunt mai ușor de găsit, dar... ei nu sunt specialiști, după definiția de mai sus. Așa că prin prisma recrutării de specialiști, sarcina este foarte grea: ei vor fi greu de găsit și greu de păstrat în caz de conflicte care le știrbesc autoritatea (universitarii nu se expun bucuros criticii publicului, iar maniera lor de a face asta este de a rămâne strict în cadrul strictei lor specializări științifice, domeniu îngust în care sunt siguri pe ce afirmă). Tgeorgescu (discuție) 25 iulie 2011 21:58 (EEST)[răspunde]
Iată o dilemă: un nespecialist adaugă la articol informație bazată pe ceea ce e indubitabil o sursă de încredere, oferind corect o referință pentru sursă. Specialistul nu este de acord cu informația respectivă (în știință nu avem unanimitate). Cine are dreptate? Nespecialistul care a citat sursa sau specialistul care refuză informația? Conform politicilor actuale e clar că sursa bate specialistul, deoarece utilizatorii nu contribuie cu păreri personale și cercetare originală, ci redau cercetările deja publicate de cercetătorii deja consacrați științific. Dar dacă specialistul bate sursa, atunci ajungem în situația neplăcută în care primează concluziile subiective ale cuiva care judecă dacă ceea ce sunt indubitabil surse de încredere sunt acceptabile din punct de vedere enciclopedic. Or, cum am spus mai sus, acest control a fost exercitat deja înaintea publicării, iar în urma publicării el nu poate fi efectuat într-o enciclopedie ci doar discutat în articole științifice, care trebuie să devină mai întâi surse de încredere pentru a fi apoi acceptabile din punct de vedere enciclopedic. Tgeorgescu (discuție) 27 iulie 2011 20:29 (EEST)[răspunde]
Problema care mă deranjează pe mine în calitate de specialist este că nespecialiștii nu fac diferența între calitatea surselor. O cercetare științifică publicată într-o revistă serioasă spune una, iar un jurnalist avid de senzațional afirmă într-un tabloid contrariul, ca să-și vândă fițuica. Ba chiar unii cercetători sunt dispuși pentru bani să afirme prin ziare prostii, gen prin topirea zăpezii de pe munți viteza de rotație a Pământului scade (de fapt crește) și chiar și prin simpozioane de mâna a doua, ca să atragă atenția asupra lor. Vine nespecialistul și citează în articol fițuica, ca având aceeași pondere cu articolul științific, iar administratorii, afirmă că în spiritul WP:PDVN ambele aspecte trebuie tratate. Însă politicile (nu mai am răbdare să caut legătura) spun că pozițiile trebuie tratate proporțional, asta vine că poziției exprimate de fițuică i se pot acorda două rânduri, nu mai mult. Stabilirea acestei ponderi ar fi una din treburile specialistului, ca să nu mai fie publicul dezinformat de nespecialiști. Însă asta nu se poate implementa datorită opoziției administratorilor, care vor să-și exprime autoritatea ca administrator în orice domeniu (deși n-are nicio legătură aureola de administrator cu chestiunile editoriale, dar lumea nefamiliarizată cu dedesubturile Wikipediei nu știe asta, iar administratorii profită de această neînțelegere), ca urmare administratorii sunt obligați să se situeze în tabăra nespecialiștilor și să asimileze pe toată lumea acestui nivel. --Turbojet 28 iulie 2011 10:06 (EEST)[răspunde]
Conform politicilor, sursa de încredere este jurnalul științific cu peer-review și tipărit. Declarații din alte surse nu pot fi acceptate decât de la cei deja recunoscuți ca autorități. De exemplu, cercetările din arxiv sunt de încredere numai dacă sunt trimise de oameni cu autoritate, căci arxiv nu controlează calitatea articolelor. Ziarele publică cu grămada idei senzaționale din teze de doctorat, mergând pe principiul că dacă ideea provine de la o universitate, e automat de încredere. Jurnaliștii nu stau să cearnă grâul de neghină și nici măcar nu e sarcina lor să facă asta. De exemplu o profesoară de la Universitatea din Amsterdam zicea că se tot publică la interval de câteva luni știri că s-ar fi descoperit gena autismului, când de către unii, când de către alții. Tgeorgescu (discuție) 1 august 2011 19:14 (EEST)[răspunde]

Gadgeturi noi și documentate[modificare sursă]

Am completat și reorganizat gadgeturile disponibile și am adăugat o scurtă descriere a fiecăruia la Ajutor:Gadget Ajutor:Gadgeturi. Deocamdată e doar ce scrie și în descrierea gadgetului, însă cu legături spre alte pagini relevante. Sunteți bineînțeles invitați să completati pagina.

Îi rog pe administratori să țină cont și de pagina de ajutor dacă modifică gadgeturile. Mulțumesc!--Strainu (دسستي‎23 iunie 2011 11:16 (EEST)[răspunde]

Te referi la Ajutor:Gadgeturi, nu? --Urzică (discuție) 23 iunie 2011 11:31 (EEST)[răspunde]
Da, am corectat și sus--Strainu (دسستي‎23 iunie 2011 14:27 (EEST)[răspunde]

Imagini externe[modificare sursă]

Este posibil să se afișeze o imagine externă, cum ar fi: http://www.oxfam.org.uk/coolplanet/ontheline/explore/journey/togo/images/guide1.jpg ? Dacă da, cum? (nu se pune problema drepturilor de autor) Lyree (discuție) 23 iunie 2011 13:09 (EEST)[răspunde]

Nu este posibil. Toate imaginile care apar în articole sînt fie aici la ro.wp, fie la Commons. Motivul e tocmai problema drepturilor de autor. Chiar și așa, simplul fapt că punem o legătură externă spre o pagină de la YouTube, de exemplu, prezintă riscul că Wikipedia se află în ilegalitate, dacă filmul respectiv a fost copiat ilegal. — AdiJapan 23 iunie 2011 15:02 (EEST)[răspunde]
Am înțeles. O problema totuși legată de asta: In ce formă trebuie să cer permisiune pentru a traduce ceva și de a publica aici? Cum se poate dovedi că am primit această permisiune? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Lyree (discuție • contribuții).
(Am apucat să scriu răspunsul de mai jos și abia apoi văd că ați mai întrebat o dată. Vedeți ce vă poate folosi.)
Dacă mi-ați spune concret ar fi mai simplu. Așa trebuie s-o iau pe cazuri:
  • originalul este în domeniul public (de exemplu drepturile de autor au expirat sau autorul a renunțat explicit la ele): nu vă trebuie nici o permisiune;
  • originalul este sub o licență liberă compatibilă cu Wikipedia (Creative Commons sau GNU): nu trebuie să cereți permisiune, dar trebuie să respectați termenii licenței, adică de exemplu să menționați autorul și să eliberați traducerea sub aceeași licență;
  • originalul e protejat de drepturile de autor (cazul cel mai frecvent): trebuie să cereți titularului drepturilor de autor --- de obicei creatorul operei, dar sînt și excepții --- să elibereze textul sub o licență liberă. Puteți dovedi că originalul a fost eliberat sub o licență liberă arătîndu-ne declarația autorului în acest sens. Pentru textele publicate de autor pe internet e cel mai simplu: cereți-i autorului să scrie undeva lîngă textul respectiv că acesta este disponibil sub licența cutare. Dacă textul e într-o carte, obțineți declarația de la autor prin e-mail sau scrisoare și trimiteți-ne o copie a declarației, prin e-mail. Vedeți detalii aici.
În cazul traducerilor, textul tradus este el însuși protejat de drepturi de autor, separate de cele ale originalului. Dacă puneți traducerea la Wikipedia înseamnă că o eliberați sub licențele CC și GNU. Asta înseamnă că vi se recunoaște în continuare paternitatea, dar că permiteți oricui să utilizeze traducerea în orice scop, cu anumite condiții ușor de îndeplinit.
Trebuie să menționez că nu sînt jurist și că mă pot înșela în astfel de chestiuni. V-am spus și eu ce am aflat de la alții. — AdiJapan 23 iunie 2011 18:26 (EEST)[răspunde]

Drepturi de autor[modificare sursă]

Sunt pe punctul de a primi drepturile de a traduce în limba română conținutul unui sit al unei organizații umanitare (sau mai bine zis a unei părți bine stabilite), cu scopul de a le introduce în Wikipedia, dar fără ca aceste pagini să devină publice. Sub ce formă (format) ar fi cel mai bine să cer asta? Dacă le primesc (drepturile), unde le pun ca să fie vizibile? Lyree (discuție) 23 iunie 2011 16:44 (EEST)[răspunde]

Dacă publicați un text pe Wikipedia, el va deveni public, ba chiar liber să fie redistribuit sub licența CC-BY-SA. Vedeți Wikipedia:Drepturi_de_autor#Autorii_care_doresc_s.C4.83_ofere_materiale_Wikipediei pentru cum puteti obține drepturile respective. Dacă obtineți o asemenea declarație (prin email sau pe hârtie) o puteti trimite chiar dvs. la info-ro@wikipedia.org, nu trebuie să cereți neapărat celui cu care discutați să o trimită personal.--Strainu (دسستي‎23 iunie 2011 16:53 (EEST)[răspunde]
Poate că nu am fost destul de explicit. Este vorba de traducere și nu de forma originală. Adică nu vor să facă paginile domeniu public, dar îmi permit să le traduc și să le folosesc textele pentru porțiuni de articole. Am citit înainte de a deschide acest subiect ceea ce mi-ai recomandat, și pentru că nu există nimic explicit acolo în sensul traducerilor, am îndrăznit să pun aici întrebarea.

Lyree (discuție) 23 iunie 2011 17:33 (EEST)[răspunde]

În sensul legii drepturilor de autor, o traducere este o operă derivată, drepturile de autor aparținând atât autorului originalului, cât și traducătorului. Ambii deținători trebuie să accepte publicarea sub o licență liberă. —Andreidiscuție 23 iunie 2011 17:53 (EEST)[răspunde]
Explicați-i omului mai clar: El vrea să publice pe Wikipeida fără ca aceste pagini să devină publice. Ori publicarea pe Wikipedia tocmai asta înseamnă: ele devin publice (Toate contribuțiile la Wikipedia se supun licenței Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiții identice 3.0. Dacă sunteți autorul textului, acceptați în plus să licențiați conținutul și sub licența GNU pentru o documentație liberă. ) --Terraflorin (discuție) 23 iunie 2011 18:09 (EEST)[răspunde]
Lyree, nu e destul de clar ce întrebați. Ce înțelegeți prin a fi public?
Autorii sitului respectiv nu e nevoie să elibereze textul în domeniul public (adică să renunțe la drepturile de autor) pentru ca dumneavoastră să-l puteți traduce și publica în altă parte. E suficient să-l elibereze sub o licență liberă. Dacă acea licență e compatibilă cu Wikipedia atunci puteți publica traducerea aici.
Dar înainte de a vorbi de drepturile de autor poate ar fi bine să precizați despre ce organizație e vorba, pentru că nu orice organizație poate face subiectul unui articol din Wikipedia (vedeți Wikipedia:Notabilitate). Apoi chestiunea drepturilor de autor poate fi ocolită simplu: ajunge să formulați informațiile despre organizația respectivă cu cuvintele dumneavoastră (deci nu ca traducere) și atunci drepturile de autor nu se mai aplică, pentru că aceste drepturi nu protejează informații, ci forma concretă de exprimare a informațiilor. — AdiJapan 23 iunie 2011 19:33 (EEST)[răspunde]
Da, aveți cu toții dreptate, dar la urma urmei eu nu am fost destul de clar. Nu vreau sa scriu despre vreo organizație, ci despre țări din Africa. Am găsit pe un sit al unei organizații umanitare texte cu informații mult mai bune, sau exprimate mult mai coerent decât informațiile existente în acest moment în Wikipedia în limba engleză. Din păcate, este precizat pe sit ca este cu drept de autor. Așa că am luat legătura cu persoana pertinentă și responsabilă de aceasta din organizație, și i-am explicat că vreau să le traduc textele în limba română pentru Wikipedia, cu precizarea și avertismentul în legătură cu licența GNU. Am și primit aprobarea cu rezerva că este numai pentru traducerea în limba română. Oricum voi pune la dispoziție documentul, doar să-mi spuneți unde și cum. Lyree (discuție) 24 iunie 2011 09:06 (EEST)[răspunde]
Încă ceva: E nevoie să trimit toată corespondența sau dor documentul?
Problema e că la Wikipedia, oricine este liber să traducă articolele în orice altă limbă. Deci odată ce ați pus un text în limba română pe Wikipedia, trebuie să acceptați că e posibil să fie tradus și în alte limbi (inclusiv limba originalului, ceea ce ar putea crea probleme). Eu cred că ar fi mai bine să reformulați informațiile existente decât să vă complicați cu permisiunile acelea restrictive pentru traducere. --Urzică (discuție) 24 iunie 2011 09:24 (EEST)[răspunde]

Prin acceptarea unei anumite licențe se presupune că omul a înțeles despre ce e vorba. Dacă spune acolo "e ok ca traducerea în română să fie eliberată CC-BY-SA", atunci înseamnă că noi suntem acoperiți. Deși Urzică și Adi au dreptate când spun că e mai simplu să reformulați, eu vă încurajez să recurgeți totuși la obținerea drepturilor. Cu cât mai mulți oameni eliberează conținut sub o licență liberă, cu atât acea licență va deveni mai cunoscută și va deveni evident și pentru deținătorii de drepturi că o asemenea licență nu le aduce pierderi, ci eventual câștiguri de imagine.

Lyree, atenție însă, licența principală a Wikipediei este acum Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiții identice 3.0, GNU FDL este o licență secundară, aplicabilă doar textului original introdus pe Wikipedia. Adică putem avea text licențiat CCBYSA care nu este licențiat GNU FDL, dar nu și invers. Asigurați-vă deci că oamenii au acceptat (și) CCBYSA, nu (doar) GNU FDL.

De asemenea, nu uitați să menționați autorul lucrării cel puțin în descrierea modificării și preferabil și în pagina de discuție.--Strainu (دسستي‎24 iunie 2011 09:56 (EEST)[răspunde]

Da, în general lucrurile nu sunt simple în domeniul drepturilor de autor. Cred că pentru a lămuri complet acest caz ar fi bine să puteți să vedeți documentul ce mi l-au trimis deținătorii sitului. Este un document scanat dar trimis ca și fișier PDF. Cum pot face să-l vedeți? Lyree (discuție) 24 iunie 2011 10:18 (EEST)[răspunde]
Trimiteți-l la info-ro@wikipedia.ro și dacă e OK vom nota deja acest lucru, dacă nu, vă vom spune ce mai e de făcut.--Strainu (دسستي‎24 iunie 2011 10:30 (EEST)[răspunde]
Trimis. Aștept comentarii. Lyree (discuție) 24 iunie 2011 10:49 (EEST)[răspunde]
A sosit documentul. Partea bună este că Oxfam GB eliberează sub licența CC-BY-SA tot textul de pe situl http://www.oxfam.org.uk/. Din păcate sînt cel puțin două probleme cu permisiunea oferită de ei:
  • „Any requests from institutions, organisations or other publishers to further reproduce The Material must be referred to Oxfam Publishing.” --- Condiția aceasta intră în contradicție cu licența CC. Pentru reproducerea textului nu are nimeni nevoie să ceară alte permisiuni, ci pur și simplu trebuie respectați termenii licenței și atît. Problema este mică și oricum nu ne privește pe noi.
  • Oxfam GB cere să atașăm la toate fragmentele traduse în română un disclaimer de cîteva rînduri, prin care Oxfam GB spune că nu-și asumă responsabilitatea decît pentru originalul în engleză, nu și pentru traducere și nici pentru alte materiale care ar putea însoți traducerea. Asta e o problemă.
Eu rămîn la părerea că deși e bine ca Oxfam și cît mai multe alte organizații să-și publice materialele sub o licență liberă, în articolele noastre e de preferat să formulăm textul în așa fel încît să nu se pună problema drepturilor de autor.
Aș insista din nou să vorbim concret, pe exemple. La ce pagină de la Oxfam ați găsit informații utile? De ce nu se pot prelua numai informațiile (cu citarea sursei, nu-i vorbă) și de ce trebuie luat textul ca un tot și tradus în română în exact aceeași structură? Repet ce spuneam ieri: informațiile propriu-zise nu pot fi protejate de drepturi de autor, ci sînt ale tuturor. Ce protejează legea dreptului de autor este exprimarea într-o anumită formă, în anumite cuvinte. Dar practic orice text poate fi formulat altfel pentru a transmite aceleași informații. — AdiJapan 24 iunie 2011 19:53 (EEST)[răspunde]
Eu sunt îngrijorat de paragraful cu "This permission specifically excludes...". Am întrebat și pe otrs-wiki, ca să vedem și alte păreri. Cel cu disclaimerul nu e în contradicție cu licența, e dreptul autorilor să ceară atribuirea în felul în care doresc. Cred că nu e o problemă să o punem în pagina de discuție.
Totuși, în momentul de față probabil cea mai simplă soluție pentru Lyree e să rescrie textele.--Strainu (دسستي‎24 iunie 2011 20:46 (EEST)[răspunde]
Paragraful cu „This permission specifically excludes” are acolo un „except” care rezolvă problema. — AdiJapan 24 iunie 2011 20:50 (EEST)[răspunde]
De ce nu utilizați conținutul de la Oxfam, în formulare proprie? Ce înseamnă „informații mult mai bune, sau exprimate mult mai coerent”? Dacă Oxfam insistă asupra unui asemenea disclaimer, înseamnă că de fapt nu acceptă termenii licenței CC-BY-SA. Un articol în Wikipedia e scris de redactori, citând sursele; nu e un colaj de elemente luate verbatim de altundeva (lucru, de altfel, imposibil dacă trebuie traduse, de unde și complicațiile din cazul de față). Scrieți, pur și simplu, cum fac atâția alții, respectând politicile și îndrumările (verificabilitate, licență liberă, ...) -- Victor Blacus (discuție) 24 iunie 2011 20:55 (EEST)[răspunde]
Ce este esențial în această discuție cred că mi s-a clarificat. Era superfluu să vorbesc teoretic despre drepturi de autor și licențe, iar acest exemplu pe care l-am dat este unul tipic, pe care sunt convins că l-a întâlnit multă lume, dar probabil că prea puțini și-au pus vreo problemă de licență. Sunt de acord cu Victor și voi face așa cum a spus el. Lyree (discuție) 27 iunie 2011 09:49 (EEST)[răspunde]

Salutare as dori sa pun o imagine la wiki : National arena care apare din iunie 2011 deoarece poza care aparea pe descriptia arenei nationale era din aprilie 2011 asa ca am decis sa pun eud ar sunt nou pe aici asa ca am decis sa ma ajutati voi poza o vedeti aici: Fișier:nationalarena.jpgAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de Alex Laslau (discuție • contribuții).

Vedeți Wikipedia:Imagini. --Urzică (discuție) 24 iunie 2011 09:24 (EEST)[răspunde]

Subsidiary=filiala[modificare sursă]

Am descoperit recent că, cuvântul englezesc subsidiary se traduce în limba română ca filială (ca în franceză). Deci, rog un administrator să șteargă pagina de redirecționare Subsidiară care duce la pagina Divizie (afaceri) pentru a crea pagina Filială. Dacă nu sunteti convinsi ca subsidiary=filiala, vă rog să vă documentați. Mulțumesc ! --Alindiscuție 24 iunie 2011 17:09 (EEST)[răspunde]

Tare mă tem că v-ați grăbit cu admonestarea. Dintr-o sumedenie de semnificații ați ales doar una care vă convine ignorându-le pe celelalte și pe cei care mai au idee de engleză. Aflați acuma că nu sunteți singurul. Ne-ați sugerat să ne documentăm și ne-am conformat. Aveți mai jos lista cu doar câteva semnificații mai importante alături de cea pe care, probabil, o aveați în minte: doar subsidiary company, branch, office înseamnă filiala.
Considerați că subsidiary este, în general un adjectiv care are un corespondent românesc, subidiar, dar care substantivat, în engleză, lucrează doar în sintagme și nu singur. Concluzia: subsidiary (singur) ≠ filială.


[adjectiv]
subsidiary: accesoriu, adițional, ajutor, auxiliar, complimentar, întreținut prin subsidii, menținut prin subsidii, secundar, sprijinitor, subsidiar, suplimentar, susținător


[substantiv în sintagme]
subsidiaries, back matter [tipog.]
subsidiary account cont suplimentar
subsidiary books registre auxiliare
subsidiary branch, company, office filiala
subsidiary coin rest la casă; monedă de mică valoare

subsidiary dam contrabaraj
subsidiary reinforcement armătură auxiliară [beton]
subsidiary road drum secundar [drum.]; galerie auxiliară, galerie însoțitoare [min.]
subsidiary stress tensiune suplimentară
subsidiary theme temă secundară [muz.]
subsidiary triangulation triangulație de dimensiuni mici; triangulație izolată; triangulație locală
subsidiary troops s pl trupe auxiliare
subsidiary valence valență coordinativă; valență secundară

--84.250.128.4 (discuție) 25 iunie 2011 00:36 (EEST)[răspunde]

Mă refer acum doar la substantiv, așa cum e folosit în lumea bancară, industrială, comercială, ... Nu e filială. Căutați într-un dicționar online (porniți cu subsidiary definition) și veți găsi că toate definițiile sunt similare cu cea din Webster: a company wholly controlled by another. Filială este branch. Definiția de la en:Subsidiary e corectă dar legătura iw la de:Filiale nu: se zice de:Tochtergesellschaft. Nu știu care e corespondentul românesc exact. Divizie e corect când se referă la o ramură internă; dar e corect și când e vorba despre o firmă subordonată? -- Victor Blacus (discuție) 26 iunie 2011 10:45 (EEST)[răspunde]
Eu aș zice că branch este sucursală, iar substantivul subsidiary (cu sensul de subsidiary company) se apropie mai mult de termenul de filială (filiala are personalitate juridică, spre deosebire de sucursală). Răzvan Socol mesaj 26 iunie 2011 19:32 (EEST)[răspunde]
Eu consider ca subsidiary (substantiv din domeniul afacerilor) în lb romana înseamna filială pt ca în franceză, spaniolă (limbile romanice) se spune tot așa, dar și pt ca situl gasit de domnul Razvan Socol descrie filiala ca pe o companie/societate controlată de o alta. Aruncați o privire și la Infocaseta Companie, unde există secțiunile: divizii și filiale. Aștept în continuare și parerile celorlalți. Poate cineva se pricepe mai bine. --Alindiscuție 27 iunie 2011 15:30 (EEST)[răspunde]
Argumentul lingvistic e irelevant; argumentul juridic adus de Răzvan e decisiv. Se pare că într-adevăr subsidiary se chiamă pe românește filială. Semnalez din nou că în germană se chiamă Tochtergesellschaft și nu Filiale (cum greșit arată legătura interlinguală din engleză). Iată de ce argumentul lingvistic e nu numai irelevant ci, uneori, chiar greșit. -- Victor Blacus (discuție) 27 iunie 2011 15:47 (EEST)[răspunde]
Se pare ca aveți dreptate domnule Victor Blacus. Deci, în concluzie, se poate sterge pagina de redirectionare subsidiară care duce la Divizie (afaceri) și se poate crea pagina filiala? Mulțumesc pt raspuns. --Alindiscuție 27 iunie 2011 15:54 (EEST)[răspunde]
Cunoașteți această îndrumare? :) -- Victor Blacus (discuție) 27 iunie 2011 18:38 (EEST)[răspunde]
Nu foarte bine :) --Alindiscuție 28 iunie 2011 10:02 (EEST)[răspunde]

De ce nu se pot vedea iw-urile acestei pagini¿ --Cezarika1 26 iunie 2011 08:00 (EEST)[răspunde]

Eu le văd. E drept că am verificat doar în franceză: Le Bistro. -- Sîmbotin (discuție) 26 iunie 2011 10:08 (EEST)[răspunde]
La roWiki nu le văd în josul paginii. Vreau să adaug o legătură iw și nu știu unde să o adaug. Am adăugat-o acum câteva luni la enWiki și văd că robotul nu a adăugat-o aici. --Cezarika1 26 iunie 2011 10:11 (EEST)[răspunde]
Sînt puse la Format:Antet Cafenea. — AdiJapan 26 iunie 2011 17:11 (EEST)[răspunde]

Rog un admin să schimbe[modificare sursă]

La ora actuală Social democrație în 2 cuvinte, care e incorect, e articol, iar Social-democrație, cu liniuță, este redirect. Ar trebui să fie invers. Rog un admin să schimbe, fără pierderea istoriei. Mersi. --NeaNita (discuție) 28 iunie 2011 20:49 (EEST)[răspunde]

A rezolvat Urzică. — AdiJapan 29 iunie 2011 05:29 (EEST)[răspunde]

Știe cineva să facă un robot pentru a crea automat articole pentru comunele din Italia, care să conțină infocasetă (cu informațiile preluate din Wikipedia în limba engleză sau italiană), o mică descriere, categorii și formatele necesare? Ceva de genul: Desana.--MSClaudiu (discuție) 28 iunie 2011 22:16 (EEST)[răspunde]

ar trebui sa facem o wikiuniversitate si in romana! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Abanu10000 (discuție • contribuții).

Vezi http://wikia.com , sub "Start a wiki". Tgeorgescu (discuție) 2 iulie 2011 17:11 (EEST)[răspunde]

Imperiul "carolingian"[modificare sursă]

Ar trebui să fie denumit unitar "imperiul franc". Iar împărații acestui imperiu - "împărați franci". Nu are rost înlocuirea termenului "franc" cu "carolingian", mai ales când nu facem același lucru, simetric, cu "regii merovingieni" ai aceluiași imperiu franc. După normele ortografice în vigoare, nu scriem cu majusculă titlurile "împărat", "rege", nici "regal, imperial" sau a denumirile unor formațiuni statale, de exemplu "marcă". Limba română nu se ghidează la folosirea majusculelor după limba engleză. Variantele pentru numele personajelor și numele provinciilor și ale localităților ar trebui folosite cu o anumită rigoare, într-un mod uniform, nu în variante când italiene, când franceze, când germane. Ar fi de preferat variantele germane la personalitățile și toponimele france și langobarde care nu sunt f. cunoscute în variantele franco-italiene. Francii și langobarzii erau vorbitori de limbă germană și anume de graiuri germane sudice (germana de mijloc și respectiv grupul șvab). La curțile lor și sub oblăduirea lor s-a cristalizat germana veche livrescă zisă "Althochdeutsch". Astfel, de preferat Berengar variantei onomastice sufixate în stil italian, Berengario. Și cel puțin în paranteză de precizat la numele care încep cu Gui- (vezi Guido în contextul lui Berengar) și variantele originale, de ex. Wido (adăugarea unui g- inițial fiind o invenție romanică pentru numele germanice cu w- inițial, pronunțat odinioară ca w din engleză; vezi și explicația din articolul Guelfi cu privire la numele italian al dinastiei sud-germane Welf, Welfen)). Ar fi, IMHO, un minimum de grijă și rigoare într-un textuleț cu caracter enciclopedic, care îndrumă cititorii interesați spre sursele de specialitate. - 95.91.206.133

Cele mai indicate persoane pentru astfel de corecturi sînt acelea care se pricep la subiect. Tot ce avem la Wikipedia a fost scris de către oameni ca dumneavoastră, care au observat că lipsește ceva sau că e greșit ceva, și care s-au apucat să completeze și să îndrepte. În măsura în care sînteți dispus(ă) să contribuiți, vă urez spor la lucru. — AdiJapan 30 iunie 2011 15:11 (EEST)[răspunde]

Am observat la formatul Format:Istoria tiparului că în cadrul formatului tnavbar de la subsolul lui, legătura pentru modificare duce la o pagină redirecționată în locul celei actuale. --ANDROBETA 30 iunie 2011 18:23 (EEST)[răspunde]

Mulțumesc anonimului care a rezolvat, mă întreb cum de nu am observat cauza :P --ANDROBETA 30 iunie 2011 20:27 (EEST)[răspunde]

Problema cu diacriticele[modificare sursă]

Când m-am întors din Wikiconcediu, am observat că nu mai pot scrie cu diacritice. Înainte puteam.

Pe tasta la care îmi apărea înainte litera ă acum apare semnul [. Și tot așa:

î-]
ș-;
'ț-'' (Dacă după liniuță apare spațiu gol, acolo era semnul '.)
â-\
Ă-{
Î-}
Ș-:
Ț-"
Â-|

Asta mă supără grozav. Ce rezolvare este?

Notă: Diacriticele folosite aici le-am obținut prin rubrica "Caractere speciale". Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.123.23.242 (discuție • contribuții).

Ar trebui să configurați calculatorul să folosească tastatura românească. Pentru Windows, asta se realizează din Control Panel / Keyboard Layout. Dacă layout-ul de tastatură este deja instalat, comutarea se poate face cu o combinație de taste de genul Alt+Shift sau Ctrl+Shift. Vezi și Wikipedia:Diacritice#Sfaturi tehnice. Răzvan Socol mesaj 30 iunie 2011 22:35 (EEST)[răspunde]
O altă soluție (pe care o recomand cu căldură) este folosirea driverului de aici. Avantajul este că se păstrează poziționarea caracterelor așa cum se regăsesc ele pe tastatură (y e la y, nu la z și invers, plus altele) iar scriererea cu diacritice este mult mai ușoară. Asta e valabil pentru Win XP. La Vista și Win 7 lucrurile au intrat în normalitate, eforturile autorului fiind încununate de succes.--Senator (discuție) 7 august 2011 16:59 (EEST)[răspunde]