Comuna Ion Roată, Ialomița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Roată
—  Comună  —
Primăria comunei Ion Roată
Primăria comunei Ion Roată
Ion Roată se află în Romania
{{{alt}}}
Ion Roată
Localizarea comunei în România
Coordonate: Coordonate: 44°39′47″N 26°47′17″E / 44.66306°N 26.78806°E / 44.66306; 26.7880644°39′47″N 26°47′17″E / 44.66306°N 26.78806°E / 44.66306; 26.78806

Țară  România
Județ Ialomița

SIRUTA 103862

Reședință Ion Roată
Localități componente 2 sate: Broșteni, Ion Roată

Guvernare
 - Primar Mihai Ghiță[1] (PNL, ales 2008)

Suprafață
 - Total 42,93  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 3.752 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.726 locuitori

Site: Primăria comunei Ion Roată

Localizarea comunei în județul Ialomița
Localizarea comunei în județul Ialomița

Ion Roată (în trecut, Principesa Maria) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ion Roată (reședința) și Broșteni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află pe malul stâng al râului Ialomița, la circa 10 km aval de Urziceni. Este străbătută de șoseaua națională DN2A care leagă Urziceniul de Slobozia.

Prin comună trece și calea ferată Urziceni-Slobozia, pe care este deservită de stația Broșteni.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ion Roată

     Români (85.07%)

     Romi (12.12%)

     Necunoscută (2.61%)

     Altă etnie (0.18%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ion Roată

     Ortodocși (97.22%)

     Necunoscută (2.63%)

     Altă religie (0.13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ion Roată se ridică la 3.752 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.726 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,07%), cu o minoritate de romi (12,13%). Pentru 2,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,23%). Pentru 2,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista încă. Pe teritoriul ei actual era organizată comuna Malu. Aceasta făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și era formată din satele Malu, Cioara și Broștenii Vechi, cu o populație totală de 1092 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și trei școli primare mixte, câte una din fiecare în fiecare sat.[5] În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Malu în plasa Urziceni a aceluiași județ, cu satele Broștenii Vechi, Butoiu, Cioara, Malu, Principesa Maria și cătunul Fundu-Crasău, având 3156 de locuitori.[6] Aceeași sursă arată că între timp apăruse și comuna Broșteni, prin separarea satului Broșteni (fost Broștenii Noi) de fosta comună Bela; comuna Broșteni avea 1426 de locuitori.[6] În 1931, comuna Malu s-a separat în două comune: Malu, cu satele Malu și Butoiu; și Principesa-Maria cu satele Broștenii Vechi, Cioara și Principesa Maria.[7]

După instaurarea regimului comunist, comuna Principesa Maria a luat numele de Ion Roată, iar comuna Broșteni s-a desființat, satul Broșteni trecând la comuna Ion Roată. În 1950, comuna Ion Roată a intrat în compunerea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1964, satul Cioara a luat numele de Colinele.[8] Când s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, comuna a fost arondată județului Ilfov; tot atunci, satele Colinele și Broștenii Vechi au fost desființate și incluse în satul Ion Roată.[9][10] În urma unei reorganizări administrative regionale efectuate în 1981, comuna a revenit la județul Ialomița.[11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Ion Roată se află curtea familiei Zappa, monument istoric de arhitectură de interes național, ce cuprinde curtea familiei, un fragment din zidul de incintă și cavoul familiei (ultimul clasificat ca monument funerar sau memorial); ansamblul datează din 1857. Un alt monument de arhitectură de interes național din același sat este biserica „Sfântul Nicolae”, care datează din 1854.

În rest, în comună mai există trei alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Două sunt siturile arheologice de la Ion Roată (unul cuprinzând o așezare neolitică și alta din perioada Latène, și un al doilea, aflat „la Muche”, cuprinzând o așezare din perioada Latène și una medievală timpurie din secolele al IX-lea–al XI-lea). Un al treilea obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură, și este constituit de școala veche din satul Broșteni.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 9 noiembrie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Malul, com. rur., în jud. Ialomița”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 220. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  6. ^ a b Comuna Malu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=381. Accesat la 9 mai 2013. 
  7. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 213–214. 15 iulie 1931. 
  8. ^ Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 9 mai 2013. 
  9. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 9 mai 2013. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 9 mai 2013. 
  11. ^ Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 9 mai 2013. 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Ion Roată, Județul Ialomița, Ioan Man, Editura Helis, 2005