Ettore Ferrari

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ettore Ferrari
(1845-1929)

Ettore Ferrari (n. 25 martie 1845, Roma – d. 19 august 1929) a fost un sculptor italian.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Născut într-o familie de artiști plastici, a devenit unul din protagoniștii mișcării de renaștere artistică după actul de unificare al Italiei. Pentru o vreme îndelungată a fost profesor la Accademia di San Luca din Roma și deputat în parlamentul italian.

Între 1904 și 1917, Ettore Ferrari a fost Marele Maestru al Ordinului Francmasonic Marelui Orient al Italiei (Grande Oriente d’Italia). Din 1918 până 1929, a fost Suveran Mare Comandor al Ritului Scoțian din Italia. Ca apărător consecvent al valorilor democratice, Ettore Ferrari a fost unul dintre cei mai consecvenți adversari ai fascismului mussolinian.[1]

După ce în noiembrie 1925 Benito Mussolini a promulgat legea ce interzicea activitatea societăților secrete, Masoneria a fost, practic, scoasă în afara legii. Pentru că Ettore Ferrari nu și-a abandonat convingerile, a fost pus sub observația poliției iar atelierul său a fost devastat de mai multe ori de către fasciști. Reprimarea sa a culminat în mai 1929 cu punerea sa sub acuzare, pentru vina de a fi încercat să reorganizeze Francmasoneria. Imediat după aceea, Ettore Ferrari i-a transmis deplinele sale puteri lui Giuseppe Lenti, Locotenent Mare Comandor și luptător antifascist de anvergură, care emigrase în Franța. După numai trei luni, Ettore Ferrari a încetat din viață la Roma.[1]

Creații (selecțiuni)[modificare | modificare sursă]

Istoria busturilor lui Traian și Decebal[modificare | modificare sursă]

Busturile de bronz ale lui Decebal și Traian readuse de la Turda la muzeul din Cluj
(Ettore Ferrari, 1928)

În 1928, primarului Clujului, Theodor Mihali, a comandat busturile, pe care Ettore Ferrari a reușit să le termine în numai 4 luni. Aduse la Cluj, cele două busturi au fost montate în sala de consiliu a primăriei. În 1940, odată cu Dictatul de la Viena și ocuparea Transilvaniei de către Ungaria, acestea au fost duse în refugiu și amplasate în fața Muzeului de Istorie din Turda. Mulți ani, nu s-a mai știut cui îi aparțin statuile și cine a fost autorul lor. În 1995, un individ a încercat să demonteze de pe soclu bustul lui Decebal pentru a-l vinde ca metal reciclabil. Alertați, angajații muzeului din Turda au sesizat autoritățile locale, care au aflat că busturile sunt propietatea administrației clujene. Primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, a ridicat cele două busturi de la Turda și le-a depozitat în Lapidariul Medieval al Muzeului Național de Istorie din Cluj.[2]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Decebal și Traian, lăsați în ignoranță
  2. ^ Statui de Ferrari, găsite la fier vechi

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ettore Ferrari