Președintele României

Președinte al României
Pavilionul prezidențial
În funcție Traian Băsescu din 20 decembrie 2004
Reședință oficială	Palatul Cotroceni
Durata mandatului	5 ani, cel mult 2 mandate
Înființare	28 martie 1974
Primul deținător	Nicolae Ceaușescu
Salariu	6.702 lei/lună
Website	presidency.ro

Președintele României este șeful de stat al României. El are rolul de a reprezenta statul român în relațiile internaționale; conform Constituției, este garantul independenței naționale, veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. De asemenea, președintele este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Istoric

România

Acest articol face parte din seria: Politica și Guvernul României

Constituție Președinte Traian Băsescu Prim-ministru Victor Ponta Parlamentul României Senatul României Camera Deputaților Partide politice Alegeri Parlamentare: 2004, 2008, 2012 Prezidențiale: 2004, 2009 Europene: 2007 CSAT Șefii de stat Prim-miniștrii Guverne Senatori 1990-2008 Deputați 1990-2008 Miniștrii de externe Miniștrii de finanțe Miniștrii de interne Miniștrii de justiție Miniștrii apărării naționale Șefii serviciilor secrete

Politica altor țări •

Evoluții instituționale

Până la abdicarea regelui Mihai I, atribuțiile de șef al statului român au fost deținute și exercitate de rege. Odată cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947, aceste atribuții au fost preluate de un organ colegial, denumit Prezidiul republicii. Conform Constituției din 1948, funcția de șef de stat este încredințată Prezidiului Marii Adunări Naționale, menținut până în 1961, când a fost înlocuit de Consiliul de Stat.

În fine, funcția propriu-zisă de președinte al republicii a fost creată în anul 1974, de când ea este exercitată de o singură persoană. Începând cu 27 decembrie 1989, se instituie funcția de Președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, care primea și atribuțiile de șef de stat. La începutul lunii februarie a anului 1990, organele centrale ale puterii politice se reorganizează, prin constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), al cărui președinte preia și atribuțiile de șef de stat.

Persoanele care au deținut funcția de Președinte al României

• 28 martie 1974 - 22 decembrie 1989: Nicolae Ceaușescu (președinte al Republicii Socialiste România)
• 27 decembrie 1989 - 6 februarie 1990: Ion Iliescu (președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale)
• 6 februarie 1990 - 18 iunie 1990: Ion Iliescu (președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională)
• 18 iunie 1990 - 11 octombrie 1992: Ion Iliescu
• 30 octombrie 1992 - 29 noiembrie 1996: Ion Iliescu (considerat de Curtea Constituțională ca "primul mandat constituțional")
• 29 noiembrie 1996 - 20 decembrie 2000: Emil Constantinescu
• 20 decembrie 2000 - 20 decembrie 2004: Ion Iliescu
• 20 decembrie 2004 - prezent: Traian Băsescu

În perioada 20 aprilie 2007 - 23 mai 2007, președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a exercitat funcția de președinte interimar, ca urmare a votului Parlamentului de suspendare a președintelui Traian Băsescu. În urma referendumului din 19 mai 2007, Traian Băsescu a fost reconfirmat în funcție.

În perioada 6 iulie 2012 - 27 august 2012, președintele Senatului, Crin Antonescu, a exercitat funcția de președinte interimar, ca urmare a votului Parlamentului de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Referendumul în această privință a avut loc pe 29 iulie 2012, având o prezență sub cvorumul necesar validării, conform rezultatelor preliminare. Traian Băsescu a fost repus în funcție, deoarece referendumul a fost invalidat de către Curtea Constituțională.

Atribuțiile Președintelui

Atribuții legislative

• promulgarea legilor;
• semnarea legilor în vederea publicării lor în Monitorul Oficial;
• posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legilor sau în legătură cu conflicte juridice de natură constituțională.

Atribuții privind organizarea și funcționarea puterilor publice

Președintele României:

• prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;
• consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită;
• participarea la unele ședințe ale Guvernului;
• organizarea referendumului în probleme de interes național, după consultarea prealabilă a Parlamentului.

Atribuții cu privire la numirea sau revocarea altor autorități publice

• dizolvarea Parlamentului, în condițiile în care acesta a refuzat de două ori investitura Guvernului;
• desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru;
• numirea Guvernului pe baza votului de încredere al Parlamentului;
• revocarea sau numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, la propunerea primului ministru;
• numirea a trei judecători la Curtea Constituțională;
• numirea în funcție a magistraților;
• numiri în anumite funcții publice;
• acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral etc.

Atribuții în domeniul apărării și ordinii publice

• declararea, de regulă, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, a mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate;
• instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, parțiale sau totale;
• Președintele este șeful armatei.

Atribuții de domeniul politicii externe

• încheierea tratatelor negociate de Guvern și supunerea spre ratificare Parlamentului;
• acreditarea și rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentanților diplomatici ai României;
• aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice;
• acreditarea în România a reprezentanților diplomatici ai altor state.
• organizarea ambasadelor romanesti in strainatate
• reprezintă România în Consiliul European

Alte atribuții

Președintele României mai are o serie de alte atribuții, cum sunt conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare sau acordarea grațierii individuale.

Alegerea Președintelui

Președintele României este ales prin votul direct al cetățenilor, în sistem de vot majoritar, în două tururi de scrutin. Durata mandatului Președintelui este de cinci ani, iar numărul maxim de mandate care poate fi obținut este de două.

Jurământul Președintelui

Jurământul conform Constituției din 1965, modificate în anul 1974, era următorul:

Jur să slujesc cu credință patria, să acționez cu fermitate pentru apărarea independenței, suveranității și integrității țării, pentru bunăstarea și fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului și comunismului în Republica Socialistă România! Jur să respect și să apăr Constituția și legile țării, să fac totul pentru aplicarea consecventă a principiilor democrației socialiste, pentru afirmarea in viața societății a normelor eticii și echității socialiste! Jur să promovez neabătut politica externă de prietenie și alianță cu toate țările socialiste, de colaborare cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza deplinei egalități în drepturi, de solidaritate cu forțele revoluționare, progresiste, de pretutindeni, de pace și prietenie între popoare! Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste și devotament pentru strălucirea și măreția națiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România!

Actualmente, textul jurământului prevăzut de Constituția în vigoare este acesta:

Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Jurământul se depune în fața celor două camere ale Parlamentului, reunite în ședință comună. De la acest moment, începe exercitarea mandatului prezidențial.

Răspunderea Președintelui

În general, Președintele României nu răspunde juridic pe durata mandatului său. Ideea nu este însă clar exprimată în Constituție, ci rezultă indirect, din reglementarea expresă a situațiilor în care acesta poate fi obligat să răspundă.

Răspunderea politică

Conform art.95 din Constituție, atunci când președintele comite fapte grave de încălcare a prevederilor acesteia, se poate propune de către cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor suspendarea președintelui din funcție. După consultarea Curții Constituționale, se poate adopta propunerea de suspendare, prin votul majorității deputaților și senatorilor.

În cazul adoptării propunerii de suspendare, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Răspunderea penală

Răspunderea penală intervine numai în cazul în care șeful statului ar comite infracțiunea de înaltă trădare. Punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaților și Senatului, în ședință comună, pe baza votului a două treimi din numărul parlamentarilor. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din momentul punerii sub acuzare, Președintele este suspendat de drept; în cazul pronunțării unei hotărâri de condamnare, el este demis.

Consilierii administrației prezidențiale

În iunie 2010, președintele României, Traian Băsescu, avea 120 de consilieri. 90 dintre ei erau consilieri cu diferite gradații și trepte de încadrare, adică slujbași de rang superior, iar 20 aveau rang. 10 dintre cei din urmă erau consilieri prezidențiali asimilați funcției de ministru, iar ceilalți 10 erau consilieri de stat al căror rang este identic cu funcția de ministru-adjunct.

Bibliografie

• Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, Editura All Beck, ediția a XI-a

Vezi și

• Lista șefilor de stat ai României
• Lista șefilor de stat ai României după timpul trăit după exercitarea funcției
• Lista șefilor de stat ai României după durata mandatului
• Lista șefilor de stat ai României după longevitate
• Lista șefilor de stat ai României după data nașterii
• Lista șefilor de stat ai României după data decesului
• Lista șefilor de stat ai României după vârsta la preluarea funcției
• Lista șefilor de stat ai României în viață

Legături externe

• www.presidency.ro - Site web oficial
• Ce spune Constituția despre suspendarea Președintelui României, 3 iulie 2012, Lavinia Bălulescu, Adevărul
• Cum poate fi suspendat șeful statului, 3 iulie 2012, Sebastian Zachmann, Adevărul