Nicolae Donici
Nicolae Donici (n. 1/13 septembrie 1874, Petricani, Chișinău - d. 1956, Nisa) a fost un astronom român originar din Basarabia[1].
Cuprins |
Biografie[modificare]
Contextul familial[modificare]
Fiul familiei nobililor Nicolae A. Donici și Limonia Macri, strănepotul fabulistului Alexandru Donici și stră-strănepotul legislatorului Andronache Donici, rudă a generalului Matei Donici și a scriitorului Leon Donici (Dobronravov) (pe linie maternă).
Pregătire[modificare]
Urmează cursurile liceului Richelieu din Odesa (promoția 1893) și ale Universității din Odesa. După absolvirea cu distincție a universității în 1897 pleacă la Sankt Petersburg unde își începe cariera științifică sub conducerea astronomului rus acad. F.A. Bredihin, ocupându-se în mod particular de astronomie, colaborând cu cei mai importanți astronomi ruși ai timpului: F.A. Bredikhin, O.A. Baklund, A.A. Belopolskii, S.N. Costinskii.
Carieră[modificare]
După alegerea sa unanimă în calitate de membru al Societății Astronomice din Rusia (1904), N. Donici a prezentat la ședința Societății un referat detaliat despre lucrările sale și despre activitățile de pregătire a expediției pentru observarea eclipsei totale de Soare de la 30 august 1905. Lui Donici, care era deja un specialist cu renume în domeniul cercetării Soarelui, Academia îi încredințează conducerea expediției în Spania. În perioada 1901-1916 N. Donici este șeful misiunii astronomice a Academiei de Științe din St. Petersburg.
În anul 1908 a construit un observator astronomic propriu la Dubăsarii Vechi în Basarabia. Între anii 1918 -1944 a locuit și lucrat la Dubăsarii Vechi și București. În iunie 1936 conduce expediția română pentru studiul eclipsei totale de Soare din Turcia. Expediția a fost sponsorizate de Fundația Regală Română și la observare științifică s-a folosit un telescop de 10 m lungime. Din 1944 a locuit în Franța. A lucrat la Meudon și Nisa. După toate probabilitățile, s-a stins din viață la Nisa, într-un azil de batrâni, în anul 1956.
Cercetările astronomice ale lui Nicolae Donici se referă la astronomia soarelui, cromosferei, planetelor, luminii zodiacale. A observat 8 eclipse de soare în diferite părți ale lumii, 8 eclipse de lună. A stabilit că planeta Mercur nu are atmosferă, a observat cometa Halley în anul trecerii la periheliu (1910), a cercetat planeta Saturn, a observat și măsurat lumina zodiacală în Egipt (1908) și în Algeria (1947-1952)
A fost membru a Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui, a Uniunii Internaționale Astronomice (din 1922), al societăților astronomice din Rusia (până la 1917), Germania și Franța. A fost membru al comitetului astronomic român, membru de onoare al Academiei Române din 1922 până în 1948 și din 1991 (post mortem) și doctor honoris causa a universității din Coimbra, Portugalia. Autor a cel puțin 77 de publicații științifice. Conacul său din comuna Dubăsarii Vechi, (Raionul Criuleni, Republica Moldova) se mai păstrează și astăzi (într-o stare avariată), deși un monument i-a fost instalat cu ocazia aniversării de 120 ani de la naștere. Observatorul astronomic al Universității de Stat din Moldova și o stradă din Chișinău îi poartă numele.
Opera[modificare]
- Raport. București, 1923;
- Raport. București, 1923;
- Observatoire d’Astronomie Physique, 1924;
- Sur une méthode nouvelle d’investigation des phénomènes solaires, 1924 (și d.rom., Chișinău, 1927);
- Raport sur le Premier congres l’Union astronomique tenu a Rome de 2 au 10 mai, 1922 (Bucarest, 1923);
- Al patrulea congres al Uniunii astronomice internaționale (septembrie, 1932).”
- Catalogul BNRM Nume persoană: donici, nicolae n.
Bibliografie[modificare]
- http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=773
- Revista Formula AS, anul XIX, nr. 858(8), p.19, titlu articol "Nicolae N. Donici"
- Poggendorf Biographisch-literarisches Handwörterbuch für Mathematik, Astronomie, Physik mit Geophysik, Chemie, Kristallographie und verwandte Wissensgebiete. Bd. VI: 1923 bis 1931. Leipzig. Redigiert von H. Stobbe. Teil I: A-E. (German)LXXII + 696 S. Berlin, Verlag Chemie, G. m. b. H., 1936
- Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, București, 1939, p.282
- The International Who’s Who. London,1939. p.296
- G.St. Andonie. Istoria matematicilor aplicate clasice în România.Astronomie și mecanică.București,1971, 238—240
- Donici, Nicolae// Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, vol.2, Chisinau
- Alex Găină, Astronomia sub semnul disparitiei, Făclia , 9 Septembrie 1994
- Mihai Cimpoi, Mihail Gheorghe Cibotaru, Nicolae Corlateanu, T.Zbârnea,Haralambie Corbu, Magda Stavinschi, Alexandru Roman, Radu Miron. Viața Satului, 22octombrie 1994.
- http://www.astro.websib.ru/Rasnoe/pismo/Gaina/p-Doni.htm ; *http://www.astro.websib.ru/Rasnoe/pismo/Gaina/astron-Don.htm
- http://articles.adsabs.harvard.edu/full/2003SerAJ.166...71B; Erratum: *http://articles.adsabs.harvard.edu/full/2004SerAJ.168...79B
- Коварская Бригита Петровна, Историко-астрономические исследования,М.,вып. 29, с. 209—235 (2004)
- А. Б. Гаина и М. Ю. Волянская, О работах по астроприборостроению Н. Н. Донича. Страницы истории астрономии в Одессе, Одесса, т. 4, с. 12-14, 1997
- Donici, Nicolae// Dicționar Enciclopedic ilustrat. Nume proprii. Ed. Cartier., Chisinau-Bucuresti, 2004
- A.A. Baikov(1886-1958), A.Gaina. The astronomer N.N. Donitch (Engl)
Referințe[modificare]
- ^ Fotografie (Donici apare penultimul din dreapta)