Nicolae Donici
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Donici (n. 1/13 septembrie 1874, Petricani, Chişinău - d. 1956, Paris) a fost un astronom român originar din Basarabia[1]. Fiul familie nobililor Nicolae A. Donici şi Limonia Macri, strănepotul fabulistului Alexandru Donici şi stră-strănepotul legislatorului Andronache Donici, rudă a generalului Matei Donici şi a scriitorului Leon Donici (Dobronravov)(pe linie maternă). Urmează cursurile liceului Richelieu din Odesa (promoţia 1893) şi ale Universităţii din Odesa. După absolvirea cu distincţie a universităţii în 1897 pleacă la St. Petersburg unde îşi începe cariera ştiinţifică sub conducerea astronomului rus acad. F.A. Bredihin, ocupându-se în mod particular de astronomie, colaborând cu cei mai importanţi astronomi ruşi ai timpului: F.A. Bredikhin, O.A. Baklund, A.A. Belopolskii, S.N. Costinskii.
După alegerea sa unanimă în calitate de membru al Societăţii Astronomice din Rusia (1904), N. Donici a prezentat la şedinţa Societăţii un referat detaliat despre lucrările sale şi despre activităţile de pregătire a expediţiei pentru observarea eclipsei totale de Soare de la 30 august 1905. Lui Donici, care era deja un specialist cu renume în domeniul cercetării Soarelui, Academia îi încredinţează conducerea expediţiei în Spania. În perioada 1901-1916 N. Donici este şeful misiunii astronomice a Academiei de Ştiinţe din St. Petersburg.
În anul 1908 a construit un observator astronomic propriu la Dubăsarii Vechi în Basarabia. Între anii 1918 -1944 a locuit şi lucrat la Dubăsarii Vechi şi Bucureşti. În iunie 1936 conduce expediţia română pentru studiul eclipsei totale de Soare din Turcia. Expediţia a fost sponsorizate de Fundaţia Regală Română şi la observare ştiinţifică s-a folosit un telescop de 10 m lungime. Din 1944 a locuit în Franţa. A lucrat la Meudon şi Nisa. După toate probabilităţile, s-a stins din viaţă la Nisa, într-un azil de batrâni, în anul 1956.
Cercetările astronomice ale lui Nicolae Donici se referă la astronomia soarelui, cromosferei, planetelor, luminii zodiacale. A observat 8 eclipse de soare în diferite părţi ale lumii, 8 eclipse de lună. A stabilit că planeta Mercur nu are atmosferă, a observat cometa Halley în anul trecerii la periheliu (1910), a cercetat planeta Saturn, a observat şi măsurat lumina zodiacală în Egipt (1908) şi în Algeria (1947-1952)
A fost membru a Uniunii internaţionale pentru studiul Soarelui, a Uniunii Internaţionale Astronomice (din 1922), al societăţilor astronomice din Rusia (până la 1917), Germania şi Franţa. A fost membru al comitetului astronomic român, membru de onoare al Academiei Române din 1922 până în 1948 şi din 1991 (post mortem) şi doctor honoris causa a universităţii din Coimbra, Portugalia. Autor a cel puţin 77 de publicaţii ştiinţifice. Conacul său din comuna Dubăsarii Vechi, (Raionul Criuleni, Republica Moldova) se mai păstrează şi astăzi (într-o stare avariată), deşi un monument i-a fost instalat cu ocazia aniversării de 120 ani de la naştere. Observatorul astronomic al Universităţii de Stat din Moldova şi o stradă din Chişinău îi poartă numele.
Cuprins |
[modifică] Opera
- Raport. Bucureşti, 1923;
- Raport. Bucureşti, 1923;
- Observatoire d’Astronomie Physique, 1924;
- Sur une méthode nouvelle d’investigation des phénomènes solaires, 1924 (şi d.rom., Chişinău, 1927);
- Al patrulea congres, 1933;
- Raport sur le Premier congres l’Union astronomique tenu a Rome de 2 au 10 mai, 1922 (Bucarest, 1923);
- Al patrulea congres al Uniunii astronomice internaţionale (septembrie, 1932).”
[modifică] Bibliografie
- http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=773
- Revista Formula AS, anul XIX, nr. 858(8), p.19, titlu articol "Nicolae N. Donici"
- Poggendorf Biographisch-literarisches Handwörterbuch für Mathematik, Astronomie, Physik mit Geophysik, Chemie, Kristallographie und verwandte Wissensgebiete. Bd. VI: 1923 bis 1931. Leipzig. Redigiert von H. Stobbe. Teil I: A-E. (German)LXXII + 696 S. Berlin, Verlag Chemie, G. m. b. H., 1936
- Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, Bucureşti, 1939, p.282
- The International Who’s Who. London,1939. p.296
- G.St. Andonie. Istoria matematicilor aplicate clasice în România.Astronomie şi mecanică.Bucureşti,1971, 238—240
- Alex Găină, Astronomia sub semnul disparitiei, Făclia , 9 Septembrie 1994
- Mihai Cimpoi, Mihail Gheorghe Cibotaru, Nicolae Corlateanu, T.Zbârnea,Haralambie Corbu, Magda Stavinschi, Alexandru Roman, Radu Miron. Viaţa Satului, 22octombrie 1994.
- http://www.astro.websib.ru/Rasnoe/pismo/Gaina/p-Doni.htm ; *http://www.astro.websib.ru/Rasnoe/pismo/Gaina/astron-Don.htm
- http://articles.adsabs.harvard.edu/full/2003SerAJ.166...71B; Erratum: *http://articles.adsabs.harvard.edu/full/2004SerAJ.168...79B
- Коварская Бригита Петровна, Историко-астрономические исследования,М.,вып. 29, с. 209—235 (2004)
- А. Б. Гаина и М. Ю. Волянская, О работах по астроприборостроению Н. Н. Донича. Страницы истории астрономии в Одессе, Одесса, т. 4, с. 12-14, 1997
[modifică] Referinţe
- ^ Fotografie (Donici apare penultimul din dreapta)
