New York (oraș)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la New York (oraş))
Salt la: Navigare, căutare
New York
—  Oraș  —
City of New York
NYC Montage 12 by Jleon.jpg
Drapel
Drapel
Sigiliul autorităților din New York
Sigiliu
Stema New York
Stemă
Poreclă: Marele măr, Gotham, Centrul universului, Orașul care nu doarme niciodată.
New York se află în SUA
{{{alt}}}
New York
Locația în Statele Unite
Coordonate: Coordonate: 40°43′00″N 74°0′00″V / 40.71667°N 74.00000°V / 40.71667; -74.0000040°43′00″N 74°0′00″V / 40.71667°N 74.00000°V / 40.71667; -74.00000

Țară Statele Unite
Stat New York
Comitate Bronx
Kings
New York
Queens
Richmond
Fondat 1624

Guvernare
 - Tip Primar-consiliu
 - Primar Bill de Blasio

Suprafață
 - Oraș 1,214.4  km²
 - Pământ 789.4 km²
 - Apă 428.8 km²
 - Urbană 8,683.2 km²
 - Metropolitană 17,405 km²

Populație (1 aprilie 2010)
 - Oraș 8.175.133 locuitori
 - Densitate 10,630 loc./km² 
 - Urbană 18.223.567
 - Metropolitană 19.006.798

Fus orar EST (UTC-5)
 - Ora de vară (DST) EDT (UTC-4)

Site: [www.nyc.gov ]

Locația orașului New York în statul New York
Locația orașului New York în statul New York

Orașul New York (în engleză: „The City of New York” sau „New York City”) este cel mai populat oraș din Statele Unite, zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Este situat în statul New York, prescurtat NY și are statutul de cel mai mare oraș al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea și primul oraș capitală al statului și locul de numire a lui George Washington ca primul președinte al Statelor Unite. De mai bine de un secol a fost unul din centrele mondiale importante de comerț și finanțe. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante orașe din lume datorită influenței sale globale din mass-media, educație, divertisment, artă și modă. Orașul este de asemenea și un centru important al afacerilor externe,găzduind sediul Organizației Națiunilor Unite.

New York este împărțit în cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens și insula Staten Island. Cu peste 19,2 milioane de rezidenți pe o arie de 830km², New York este metropola cu cea mai mare densitate de locuitori din Statele Unite. [1][2]

Multe dintre cartierele și monumentele orașului au o popularitate foarte mare în întreaga lume. Statuia Libertății primea milioanele de emigranți ce veneau în America la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Strada Wall Street din Manhattan este un centru financiar important încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, si este sediul bursei americane New York Stock Exchange (NYSE). Orașul găzduiește de asemenea unele dintre cele mai înalte clădiri din lume, incluzând Empire State Building. Turnurile gemene World Trade Center din Manhattan au fost distruse în atentatele din 11 septembrie 2001.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Lower Manhattan în 1660, când făcea parte din Nieuw Amsterdam (Nordul este spre dreapta).

Regiunea era locuită de cca. 6.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524,[3] de către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în seviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême).[4] Instalarea europeană a început odată cu fondarea unei așezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerțul de blănuri, denumită mai târziu „Noul Amsterdam“, situată în sudul Manhattanului. Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susținea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$.[5][6] În 1664, orașul a fost cucerit de către englezi și redenumit New York, după Ducele englez de York și Albany.[7] La sfârșitul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, Olanda a căpătat controlul asupra insulei Run (care la acea vreme avea o mai mare importanță), în schimb Anglia obținând New York-ul. Până în anul 1700, populația lenapilor a scăzut la 200.[8]

Importanța New York-ului ca port comercial a crescut în timpul stăpânirii engleze. Universitatea de la Columbia a fost înființată în 1754, pe timpul regelui George al II-lea.[9] Orașul a devenit locul de desfășurare a mai multor lupte importante cunoscute sub numele de Campania de la New York, în timpul Războiului de Independență american. Congresul Continental s-a întâlnit mai târziu în New York, iar în 1789 a fost numit primul președinte al Statelor Unite, George Washington, la Federal Hall, Wall Street.[10]

În timpul secolului al XIX-lea, orașul a fost transformat intens, datorită imigrării și dezvoltării. În anul 1835 New York-ul întrecuse deja demografic Philadelphia, devenind astfel cel mai mare oraș din America.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Imagine din satelit arătând centrul zonei metropolitane. Peste 10 milioane de oameni locuiesc aici.

Orașul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, și în sud-estul Statului New York, la aproximativ jumătatea distanței dintre Washington D.C. și Boston.[11] Zona de la gura râului Hudson, ce se varsă în Oceanul Atlantic, a ajutat orașul să crească în importanță din punct de vedere al comerțului. O mare parte a New York-ului este construită pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island și Long Island, astfel suprafața sa fiind dispersată, ajutând la creșterea densității.

Râul Hudson, curge prin Valea Hudson și Golful New York. Între orașul New York, și Troy (un orășel din New York), râul se transformă într-un estuar.[12] Hudson separă orașul de New Jersey. East River curge din Long Island Sound și separă The Bronx și Manghattan de Long Island. Râul Harlem, ce se află între East River și râul Hudson, separă Manhattan de The Bronx.

Terenul a fost alterat considerabil de către oameni, extinderea pământului peste ape începând încă de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeței pământului este cel mai accentuată în Lower Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970 și 1980.[13] O parte din variațiile naturale ale topografiei au fost de asemenea netezite in Manhattan.[14]

Orașul se întinde pe uscat pe o suprafață de 831,4 km².[15] Cel mai înalt punct din oraș este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.

Climat[modificare | modificare sursă]

Deși aflat la aproximativ aceeași latitudine ca și alte orașe europene a căror climă este mai caldă, spre exemplu Napoli sau Madrid, New York-ul are un climat umed continental, acesta datorându-se curenților de aer reci ce vin din centrul Americii de Nord.[16] Iernile în New York sunt reci, dar datorită faptului că este un oraș de coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate față de cele din interiorul continentului, acest lucru ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 și 88,9 cm în fiecare an.[16] Temperatura oscilează primăverile și toamnele în New York, aceasta putând să varieze de la ninsori și vreme rece, la vreme caldă și umedă, deși pot fi zile răcoroase și ploioase. Vara este umedă și caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deși, în general, nu este asociat cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long Island din 1821 fiind un bun exemplu.

Peisajul urban[modificare | modificare sursă]

New York Midtown Skyline at night - Jan 2006 edit1.jpg

Arhitectură[modificare | modificare sursă]

Empire State Building (dreapta) și Chrysler Building, sunt unele dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii în stil Art Deco.

Tipul de clădiri cel mai frecvent asociate cu New York-ul sunt zgârie-norii. În New York se găsesc în jur de 4493 zgârie-nori, mai mult decât în orice alt oraș din lume. Fiind înconjurat aproape în întregime de apă, densitatea sa mare, și capacitățile comerciale ale orașului în diferitele sale zone au dus la apariția celui mai mare număr de clădiri de birouri și blocuri de apartamente din lume.

Clădirile din New York prezintă numeroase stiluri arhitecturale importante. Printre acestea se află și Woolworth Building (1913), un zgârie-nori în stil neogotic ce prezintă numeroase detalii la scară mare, caracteristice acestui stil, ce pot fi observate de la câteva sute de metri distanță.[17] În 1916 a fost adoptată Reforma Zoning ce limita construcția zgârie-norilor la un anumit procent pe o zonă definită, pentru a permite luminii soarelui să ajungă până la nivelul de jos.[18] Construcția în stil Art Deco a Chrysler Building (1930) cu al său vârf conic și cupolă din oțel este una dintre clădirile ce respecta prevederile propuse de Reforma Zoning. Clădirea este considerată de către mulți istorici ca fiind cea mai măreață clădire a New York-ului, cu ornamentațiile sale distinctive.Un exemplu extrem de important al stilului internațional în Statele Unite este Seagram Building (1957), ieșind în evidență datorită fațadei sale ale cărei grinzi de culoare bronz sunt lăsate la vedere. Condé Nast Building (2000) este un exemplu de zgârie-nori construiți în stilul verde, sau stilul eco din America.

Zonele administrative[modificare | modificare sursă]

New York-ul este alcătuit din cinci zone administrative (engleză: boroughs), o formă de guvernare aparte. Aceste zone sunt și ele la rândul lor alcătuite din mii de cartiere, multe dintre care au propria lor istorie și semnătură. În cazul în care aceste zone ar fi fost orașe de sine stătătoare, patru dintre ele (Brooklyn, Queens, Manhattan și The Bronx) ar fi fost printre primele zece cele mai populate orașe din Statele Unite.

  • The Bronx (pop. 1.373.659) este zona ce se află în cel mai nordic punct al orașului. Este de asemenea și casa echipei de baseball New York Yankees, găzduind și stadionul acestora, Yankee Stadium. Cu excepția unei mici porțiuni din Manhattan, și anume Marble Hill, The Bronx este singura parte a orașului ce se află pe teritoriul continental al Statelor Unite (toate celelalte unități administrative Manhattan, Queens, Brooklyn și Staten Island sunt clădite pe insule) . În The Bronx se poate de asemenea găsi Bronx Zoo, cea mai mare grădină zoo aflată în interiorul unui oraș, din Statele Unite, acesta ocupând o suparfață de 107,2 hectare și având peste 6.000 de animale.[19] The Bronx este de asemenea și locul de naștere al culturii rap și hip-hop.
Cele cinci zone administrative: Manhattan, Brooklyn, Queens, The Bronx, Staten Island
  • Manhattan (pop. 1.620.867) este cel mai dens populat dintre cele cinci zone și locul unde se pot întâlni majoritatea zgârie-norilor din New York, precum și Central Park. În nord (în imediata vecinătate a Bronxului) se află cartierul Haarlem. Manhattan este centrul financiar al orașului și găzduiește sediile multor corporații, Națiunile Unite, precum și numeroase universități importante. Manhattan este cea mai veche așezare din New-York și poate fi privit ca fiind nucleul orașului New York. Este amplasat pe o insulă - Manhattan Island.
  • Brooklyn (sau Kings) (pop. 1.373.659) este cea mai populată zonă administrativă a orașului, și a fost un oraș de sine stătător până în anul 1898. Brooklyn-ul este cunoscut pentru diversitatea sa culturală, etnică și socială, și cartierele sale distinctive. Acestă zonă beneficiază de o plajă ce se extinde pe o suprafață foarte mare, și găzduiește Coney Island, înființat în anii 1870. Este amplasat pe insula Long Island.
  • Queens(Pop. 2,270,338)este cea mai mare zona administrativă („borough”) din SUA . Primii coloniști europeni au fost olandezii care au înființat o serie de sate și orașe pe teritoriul actual , astăzi fiind al doilea borough ca mărime din punct de vedere al populație după Brooklyn. Este amplasat pe insula Long Island.
  • Staten Island (sau Richmond) ( Pop. 481,613) este cea mai recentă și cea mai puțină populată zonă din New York (mai puțin de 100 de ani) și este legată de restul metropolei prin Podul Verrazano-Narrows , ce face legatura cu Brooklyn și prin Feribotul Staten Island ce face legătură cu Manhattan.

Demografie[modificare | modificare sursă]

New York-ul este cel mai populat oraș din Statele Unite, în 2007 populația sa estimată fiind de 8.274.527 (în 1990 acesta fiind de 7,3 milioane). Aceasta reprezintă aproximativ 40% din populația totală a statului New York, și un procent similar din totalul populației metropolitane. În ultimul deceniu, populația orașului a crescut, demografii estimând că populația New York-ului va ajunge la 9,2 - 9.5 milioane până în 2030.[20] Două dintre caracteristicile demografice importante ale orașului sunt densitatea și diversitatea culturală. Densitatea New York-ului este de 10.194 loc./km², fiind astfel municipalitatea cu peste 100.000 locuitori și cu cea mai mare densitate din Statele Unite.[21] În Manhattan densitatea ajunge la 25.846 loc./km², cea mai mare din oricare stat din S.U.A.[22][23]

New York-ul are o diversitate covârșitoare. De-a lungul istoriei sale, orașul a fost un punct de stabilire al imigranților. Astăzi, 36% din populația sa este născută în altă țară. Singurele orașe americane ce depășesc acestă proporție sunt Los Angeles și Miami. Totuși, în timp ce în aceste orașe există naționalități majoritare, în New York imigranții din nicio singură țară sau regiune nu sunt majoritari. Primele 10 țări de origine ale majoritatea imigranților sunt Republica Dominicană, China, Jamaica, Guiana, Pakistan, Ecuador, Haiti, Trinidad-Tobago, Columbia și Rusia. Aproximativ 170 de limbi sunt vorbite în New York.

Criminalitatea[modificare | modificare sursă]

Criminalitatea a crescut vertiginos în anii 1980 și începutul anilor 1990, ca urmare a epidemiei de crack ce lovise orașul, dar până la începutul secolului al XXI-lea rata criminalității a cunoscut o scădere dramatică, iar din anul 2005 orașul este recunoscut ca având cea mai mică rată de criminalitate din toate cele 25 de orașe mari din S.U.A. În 2002 New York avea aproape aceeași rată de criminalitate ca orașul Provo, din statul Utah, și era catalogat ca cel de-al 197-lea din punct de vedere al criminalității, din toate cele 216 orașe americane cu peste 100.000 de locuitori. Crimele violente au scăzut cu mai mult de 75% din 1993 până în 2005, continuând să scadă, în timp ce în restul tării aceasta creștea.[24] În anul 2005 numărul omuciderilor ajunsese la cel mai mic nivel al său încă din 1963.[25] În anul 2007 în New York s-au înregistrat mai puțin de 500 omucideri, pentru prima dată de când s-au publicat date despre rata criminalității, în 1963.

Sociologii și criminologii nu au reușit să ajungă la un răspuns cu privire la motivul pentru care orașul a cunoscut acestă scădere dramatică a ratei criminalității. Unii atribuie acest fenomen noilor măsuri luate de către New York City Police Department. Alții explică faptul că sfârșitul epidemiei de crack și schimbările demografice ar fi cauza.[26]

Crima organizată a fost din totdeauna asociată cu New York-ul, începând cu grupările Forty Thieves și Roach Guards din Five Points, Manhattan, din anii 1820. Secolul al XX-lea a cunoscut o creștere a puterii Mafiei, dominată de Cele Cinci Familii. Grupări incluzând Black Spades au crescut și ele spre sfârșitul secolului XX.[27]

Educația[modificare | modificare sursă]

Keating Hall din Fordham University, The Bronx.

Sistemul public de învățământ al orșului este cel mai mare din America. În jur de 1,1 milioane de studenți învață în peste 1.200 de școli diferite.[28] Există aproximativ 900 de școli private, unele dintre ele fiind printre cele mai prestigioase din S.U.A.[29] Deși nu este văzut în mod special ca fiind un oraș axat pe învățământ, în New York se găsesc aproximativ 594.000 de studenți de facultate, mai mult decât în orice alt oraș din Statele Unite.[30] În 2005 trei din cinci locuitori ai Manhattanului erau absolvenți de facultate, iar unul din patru avea pregătire de specialitate, formând astfel unul dintre cele mai mari numere de rezidenți cu studii superioare din orice oraș american.[31]

Biblioteca Publică din New York, având cel mai mare sistem de biblioteci publice din țară, servește Manhattanul, The Bronx și Staten Island.[32] Queens este servit de către Queens Borough Public Library, acesta fiind al doilea sistem de biblioteci publice ca mărime, iar Biblioteca Publică din Brooklyn sevrvește Brooklynul.[32] Biblioteca Publică din New York are de asemenea câteva biblioteci de cercetare, printre care și Arthur Schomburg Center for Research in Black Culture .

Transportul[modificare | modificare sursă]

New York este locul unde se găsesc două dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din S.U.A., inculzând Grand Central Terminal (văzut aici).

Transportul în comun este de departe principalul mod de călătorie al newyorkezilor.[33] Aproximativ una din trei persoane ce folosesc transportul în comun din Statele Unite, și două treimi din călătorii cu metroul locuiesc în New York și suburbiile sale.[34][35] Acest lucru fiind în contrast cu restul țării, unde 90% din populație folosește propiile automobile pentru a ajunge la locul de muncă.[33] New York este singurul oraș din Statele Unite unde mai mult de jumătate din populație nu deține o mașină. (în Manhattan, mai mult de 75% din rezidenți nu au mașină; la nivel național procentajul e de 8%).[33]

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Empire State Building — Dorința arhitectului a fost ca acest zgârie-nori, construit în anul 1931, să arate ca un creion. Până la platforma clădirii sunt exact 576 trepte. Are o înălțime de 381 m.
  • Chrysler Building — Clădire turn armată cu oțel a fost construită în anul 1930 în stilul Art Deco. Are o înălțime de 319 m.
  • Podul Brooklyn — Construcția podului a fost începută în anul 1883 de arhitectul John Roebling. Aici au murit 20 de muncitori. Podul măsoară în prezent 1,8 km, pilonii lui fiind înalți de 70 m.
  • Statuia Libertății — Această statuie din cupru a fost montată, cu o întârziere de 10 ani, pe Liberty Island, în anul 1886, fiind un dar de prietenie din partea francezilor. Soclul de granit măsoară 47 m. Torța sa din aur se înalță la cer cu încă 46 m.
  • Flatiron Building — Această clădire este cel mai vechi zgârie-nori din New York, fiind construit în anul 1902 de arhitectul Daniel Burnham din Chicago.
  • Centrul Rockefeller — Situat între 47th și 52nd Street este numit adesea un „oraș în oraș”, deoarece este alcătuit din 19 zgârie-nori care sunt legați între ei prin pasaje subterane. Statuia de bronz a lui Prometeu, înaltă de 6 m domină Lower Plaza.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ 2000 Census: US Municipalities Over 50,000: Ranked by 2000 Density” (în engleză). Demographia. http://www.demographia.com/db-2000city50kdens.htm. 
  2. ^ Annual Estimates of the Population of Combined Metropolitan Statistical Areas: April 1, 2000 to July 1, 2006” (în engleză). U.S. Census Bureau. http://www.census.gov/population/www/estimates/metro_general/2006/CBSA-EST2006-01.csv. Accesat la 26 iulie 2007. 
  3. ^ „Gotham Center for New York City History“
  4. ^ Rankin, Rebecca B., Cleveland Rodgers (1948). New York: the World's Capital City, Its Development and Contributions to Progress. Harper 
  5. ^ Documentul achiziționării, care a fost trimis la Amsterdam, se găsește în arhivele naționale olandeze din Haga.
  6. ^ Miller, Christopher L., George R. Hamell, C. L.; Hamell, G. R. (1 septembrie 1986). „A New Perspective on Indian-White Contact: Cultural Symbols and Colonial Trade” (în engleză). The Journal of American History 73 (2): 311–328. doi:10.2307/1908224. ISSN 0021-8723. 
  7. ^ Homberger, Eric (2005). The Historical Atlas of New York City: A Visual Celebration of 400 Years of New York City's History. Owl Books. pp. p. 34. ISBN 0805078428 
  8. ^ "Gotham Center for New York City History" Timeline 1700-1800
  9. ^ Moore, Nathaniel Fish (1876) (în engleză). An Historical Sketch of Columbia College, in the City of New York, 1754-1876. Columbia College. pp. p. 8 
  10. ^ Votul poporului: Primul discurs de inaugurare al președintelui George Washington (1789)” (în engleză). U.S. News and World Report. http://www.usnews.com/usnews/documents/docpages/document_page11.htm. Accesat la 28 mai 2007. 
  11. ^ Washington, D.C. este la 367 km de New York City, iar Boston la 349 km - Google Maps
  12. ^ Informații despre estuarul râului Hudson” (în engleză). http://life.bio.sunysb.edu/marinebio/fc.1.estuaries.html. 
  13. ^ Gillespie, Angus K. (1999) (în engleză). Twin Towers: The Life of New York City's World Trade Center. Rutgers University Press. pp. p. 71 
  14. ^ Lopate , Phillip (2004) (în engleză). Waterfront: A Walk Around Manhattan. Anchor Press. ISBN 0385497148 
  15. ^ Land Use Facts”. New York City Department of City Planning. http://home2.nyc.gov/html/dcp/html/landusefacts/landusefactshome.shtml. Accesat la 13 martie 2007.  Suprafața totală a New York-ului este de 1.214,4 km². 414,09 km² din aceștia sunt apă, iar 831,4 km² uscat.
  16. ^ a b The Climate of New York”. New York State Climate Office. http://nysc.eas.cornell.edu/climate_of_ny.html. Accesat la 27 martie 2007. 
  17. ^ Study for Woolworth Building, New York”. 10 decembrie 1910. http://www.wdl.org/en/item/11376/. Accesat la 25 iulie 2013. 
  18. ^ Fischler, Raphael (1998). „The Metropolitan Dimension of Early Zoning: Revisiting the 1916 New York City Ordinance”. Journal of the American Planning Association 64(2). 
  19. ^ Ward, Candace (2000). New York City Museum Guide. Dover Publications. pp. p. 72. ISBN 0-486-41000-5 
  20. ^ New York City Population Projections by Age/Sex and Borough, 2000-2030” (PDF). New York City Department of City Planning. 1 decembrie 2006. http://www.nyc.gov/html/dcp/pdf/census/projections_report.pdf. Accesat la 27 martie 2007.  See also Roberts, Sam (February 19, 2006). „By 2025, Planners See a Million New Stories in the Crowded City”. New York Times. http://www.nytimes.com/2006/02/19/nyregion/19population.html?ex=1298005200&en=c586d38abbd16541&ei=5090&partner=rssuserland&emc=rss. Accesat la 19 iulie 2006. 
  21. ^ US-13S&-CONTEXT=gct United States -- Places and (in selected states) County Subdivisions with 50,000 or More Population; and for Puerto Rico, United States Census Bureau United States Census, 2000. Accessed June 12, 2007.
  22. ^ "Population Density", Geographic Information Systems - GIS of Interest. Accessed May 17, 2007. "What I discovered is that out of the 3140 counties listed in the Census population data only 178 counties were calculated to have a population density over one person per acre. Not surprisingly, New York County (which contains Manhattan) had the highest population density with a calculated 104.218 persons per acre."
  23. ^ Census 2000 Data for the State of New York”. U.S. Census Bureau. http://www.census.gov/census2000/states/ny.html. Accesat la 19 iulie 2006. 
  24. ^ Nu spuneți New York-ului, dar criminalitatea crește” (în engleză). http://www.lib.jjay.cuny.edu/len/2002/12.31/page5.html. 
  25. ^ Langan, Patrick A. (October 21, 2004) (în engleză) (PDF). Remarcabila scădere a criminalității din New York. Istituto Nazionale di Statistica (Italy). http://samoa.istat.it/Eventi/sicurezza/relazioni/Langan_rel.pdf. Accesat la 22 mai 2007. 
  26. ^ Johnson, Bruce D., Andrew Golub, Eloise Dunlap (2006). „The Rise and Decline of Hard Drugs, Drug Markets, and Violence in Inner-City New York”. in Blumstein, Alfred, Joel Wallman. The Crime Drop in America. Cambridge University Press. ISBN 0-521-86279-5 ; Karmen, Andrew (2000). New York Murder Mystery: The True Story Behind the Crime Crash of the 1990s. NYU Press. 0814747175 
  27. ^ Lardner, James, and Thomas Reppetto (2000). NYPD: A City and Its Police. Owl Books. pp. pp. 18–21 
  28. ^ School Enrollment by Level of School and Type of School for Population 3 Years and Over” (MS Excel). New York City Department of City Planning. 2000. http://home2.nyc.gov/html/dcp/download/census/sf3edp302.xls. Accesat la 26 martie 2007. 
  29. ^ Private School Universe Survey”. National Center for Education Statistics. http://nces.ed.gov/surveys/pss/. Accesat la 5 iunie 2007. 
  30. ^ (PDF) New York in Focus: A Profile from Census 2000. Brookings Institution. 1 noiembrie 2003. http://www.brookings.edu/es/urban/livingcities/newyork2.pdf. Accesat la 17 noiembrie 2006. 
  31. ^ McGeehan, Patrick (August 16, 2006). „New York Area Is a Magnet For Graduates”. The New York Times. http://select.nytimes.com/gst/abstract.html?res=FB0E16FF3F5A0C758DDDA10894DE404482. Accesat la 27 martie 2007. 
  32. ^ a b Nation's Largest Libraries”. LibrarySpot. http://www.libraryspot.com/lists/listlargestlibs.htm. Accesat la 6 iunie 2007. 
  33. ^ a b c NHTS 2001 Highlights Report, BTS03-05” (PDF). U.S. Department of Transportation, Bureau of Transportation Statistics. 2001. http://www.bts.gov/publications/highlights_of_the_2001_national_household_travel_survey/pdf/entire.pdf. Accesat la 21 mai 2006. 
  34. ^ The MTA Network: Public Transportation for the New York Region”. Metropolitan Transportation Authority. http://www.mta.info/mta/network.htm. Accesat la 17 mai 2006. 
  35. ^ Pisarski, Alan (October 16, 2006). „Commuting in America III: Commuting Facts” (PDF). Transportation Research Board. http://onlinepubs.trb.org/onlinepubs/nchrp/CIAIIIfacts.pdf. Accesat la 27 martie 2007. 

[1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de New York (oraș)