New York (oraş)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
The City of New York
New York City
Stema oraşului The City of New York New York City The City of New York New York City în USA
stemă amplasare
Amplasare 40°43′00″N 74°00′00″V / <span class="geo-dec geo" title="Maps, aerial photos, and other data for 40.716667 Eroare de expresie: operator * neaşteptat">40.716667, Eroare de expresie: operator * neaşteptat
Ţară Flag of the United States.svg USA
Stat New York
Atestare documentară 1624
Populaţie (2007) 8.274.527
Suprafaţă 1.214,4 km²
Densitate 10.533 loc./km²
Altitudinea medie 10 m n.m.
Localităţi
componente
Primar Michael Bloomberg
Sit web en Portalul oraşului
[[Imagine:|200px|Poziţia oraşului The City of New York
New York City în cadrul regiunii]]
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
Harta administrativă a oraşului The City of New York New York City
Harta administrativă a oraşului

Oraşul New York (pronunţat /nʲuːˈjɔɹk/) (oficial The City of New York) este cel mai populat oraş din Statele Unite, zona sa metropolitană fiind una dintre cele mai mari zone urbane din lume. Are statutul de cel mai mare oraş al Statelor Unite încă din 1790, fiind de asemenea şi primul oraş capitală al statului şi locul de numire a lui George Washington ca primul preşedinte al Statelor Unite. De mai bine de un secol a fost unul din centrele mondiale importante de comerţ şi finanţe. New York este de asemenea considerat unul din cele mai importante oraşe din lume datorită influenţei sale globale din mass-media, educaţie, divertisment, artă şi modă. Oraşul este de asemenea şi un centru important al afacerilor externe, găzduind sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

New York este împărţit pe alte cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens şi Staten Island. Cu peste 8,2 milioane de rezidenţi pe o arie de 830 km², New York este metropola cu cea mai mare densitate din Statele Unite.[1][2][3]

Multe dintre cartierele şi monumentele oraşului au o popularitate foarte mare împrejurul lumii. Statuia Libertăţii primea milioanele de emigranţi ce veneau în America la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea. Wall Street, din Manhattan este un centru financiar important încă din al Doilea Război Mondial, si este casa New York Stock Exchange. Orşul găzduieşte de asemenea unele dintre cele mai înalte clădiri din lume, incluzând Empire State Building şi turnurile gemene World Trade Center, distruse în atentatele din 11 septembrie 2001.


Cuprins

[modifică] Istoric

Lower Manhattan în 1660, când făcea parte din Nieuw Amsterdam (Nordul este spre dreapta).

Regiunea era locuită de cca. 5.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524,[4] de către Giovanni de Verrazzano, un explorator italian, în seviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême).[5] Instalarea europeană a început odată cu fondarea unei aşezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerţul de blănuri, denumită mai târziu „Nieuw Amsterdam“ (Noul Amsterdam), situată în sudul Manhattanului. Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susţinea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$.[6][7] În 1664, oraşul a fost cucerit de către englezi şi redenumit New York, după Ducele englez de York şi Albany.[8] La sfârşitul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, Olanda a căpătat controlul asupra insulei Run (care la acea vreme avea o mai mare importanţă), în schimb Anglia obţinând New York-ul. Până în anul 1700, populaţia lenapilor a scăzut la 200.[9]

Importanţa New York-ului ca port comercial a crescut în timpul stăpânirii engleze. Universitatea de la Columbia a fost înfiinţată în 1754, pe timpul regelui George al II-lea.[10] Oraşul a devenit locul de desfăşurare a mai multor lupte importante cunoscute sub numele de Campania de la New York, în timpul Războiului de Independenţă american. Congresul Continental s-a întâlnit mai târziu în New York, iar în 1789 a fost numit primul preşedinte al Statelor Unite, George Washington, la Federal Hall, Wall Street.[11]

În timpul secolului al XIX-lea, oraşul a fost transformat intens, datorită imigrării şi dezvoltării. În anul 1835 New York-ul întrecuse deja demografic Philadelphia, devenind astfel cel mai mare oraş din America.

[modifică] Geografie

Imagine din satelit arătând centrul zonei metropolitane. Peste 10 milioane de oameni locuiesc aici.

Oraşul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, şi în sud-estul Statului New York, la aproximativ jumătatea distanţei dintre Washington D.C. şi Boston.[12] Zona de la gura râului Hudson, ce se varsă în Oceanul Atlantic, a ajutat oraşul să crescă în importanţă din punct de vedere al comerţului. O mare parte a New York-ului este construită pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island şi Long Island, astfel suprafaţa sa fiind dispersată, ajutând la creşterea densităţii.

Râul Hudson, curge prin Valea Hudson şi Golful New York. Între oraşul New York, şi Troy (un orăşel din New York), râul se transformă într-un estuar.[13] Hudson separă oraşul de New Jersey. East River curge din Long Island Sound şi separă The Bronx şi Manghattan de Long Island. Râul Harlem, ce se află între East River şi râul Hudson, separă Manhattan de The Bronx.

Terenul a fost alterat considerabil de către oameni, extinderea pământului peste ape începând încă de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeţei pământului este cel mai accentuată în Lower Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970 şi 1980.[14] O parte din variaţiile naturale ale topografiei au fost de asemenea netezite in Manhattan.[15]

Oraşul se întinde pe uscat pe o suprafaţă de 831,4 km².[16] Cel mai înalt punct din oraş este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de asemenea şi cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.

[modifică] Climat

Deşi aflat la aproximativ aceeaşi latitudine ca şi alte oraşe europene a căror climă este mai caldă, spre exemplu Napoli sau Madrid, New York-ul are un climat umed continental, acesta datorându-se curenţilor de aer reci ce vin din centrul Americii de Nord.[17] Iernile în New York sunt reci, dar datorită faptului că este un oraş de coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate faţă de cele din interiorul continentului, acest lucru ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 şi 88,9 cm în fiecare an.[17] Temparatura oscilează primăverile şi tomnile în New York, acesta putând să varieze de la ninsori şi vreme rece, la vreme caldă şi umedă, deşi pot fi yile răcoroase şi ploioase. Vara este umedă şi caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deşi în general nu este asociat cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk şi Long Island din 1821 fiind un bun exemplu.

[modifică] Peisajul urban

[modifică] Arhitectură

Empire State Building (dreapta) şi Chrysler Building, sunt unele dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii în stil Art Deco.

Tipul de clădiri cel mai frecvent asociate cu New York-ul sunt zgârie-norii. În New York se găsesc în jur de 4493 zgârie-nori, mai mult decât în orice alt oraş din lume. Fiind înconjurat aprope în întregime de apă, densitatea sa mare, şi capacităţile comerciale ale oraşului în diferitele sale zone au dus la apariţia celui mai mare număr de clădiri de birouri şi blocuri de apartamente din lume.

Clădirile din New York prezintă numeroase stiluri arhitecturale importante. Printre acestea se află şi Woolworth Building (1913), un zgârie-nori în stil neogotic ce prezintă numeroase detalii la scară mare, caracteristice acestui stil, ce pot fi observate de la câteva sute de metri distanţă. În 1916 a fost adoptată Reforma Zoning ce limita construcţia zgârie-norilor la un anumit procent pe o zonă definită, pentru a permite luminii soarelui să ajungă pâna la nivelul de jos.[18] Construcţia în stil Art Deco a Chrysler Building (1930) cu al său vârf conic şi cupolă din oţel este una dintre clădirile ce respecta prevederile propuse de Reforma Zoning. Clădiea este considerată de către mulţi istorici ca fiind cea mai măreaţă clădire a New York-ului, cu ornamentaţiile sale distinctive.Un exemplu extrem de important al stilului internaţional în Statele Unite este Seagram Building (1957), ieşind în evidenţă datorită faţadei sale ale cărei grinzi de culoare bronz sunt lăsate la vedere. Condé Nast Building (2000) este un exemplu de zgârie-nori construiţi în stilul verde, sau stilul eco din America.

[modifică] Zonele administrative

New York-ul este alcătuit din cinci zone administrative (engleză: boroughs), o formă de guvernare aparte. Aceste zone sunt şi ele la rândul lor alcătuite din mii de cartiere, multe dintre care au propia lor istorie şi semnătură. În cazul în care aceste zone ar fi fost oraşe de sine stătătoare, patru dintre ele (Brooklyn, Queens, Manhattan şi The Bronx) ar fi fost printre primele zece cele mai populate oraşe din Statele Unite.

  • The Bronx (pop. 1.373.659) este zona ce se află în cel mai nordic punct al oraşului. Este de asemenea şi casa echipei de baseball New York Yankees, găzduind şi stadionul acestora, Yankee Stadium. Cu excepţia unei mici porţiuni din Manhattan, şi anume Marble Hill, The Bronx este singura parte a oraşului ce se află pe teritoriul continental al Statelor Unite (toate celelalte unităţi administrative Manhattan, Queens, Brooklyn şi Staten Island sunt clădite pe insule) . În The Bronx se poate de asemenea găsi Bronx Zoo, cea mai mare grădină zoo aflată în interiorul unui oraş, din Statele Unite, acesta ocupând o suparfaţă de 107,2 hectare şi având peste 6.000 de animale.[19] The Bronx este de asemenea şi locul de naştere al culturii rap şi hip-hop.
Cele cinci zone administrative: Manhattan, Brooklyn, Queens, The Bronx, Staten Island
  • Manhattan (pop. 1.620.867) este cel mai dens populat dintre cele cinci zone şi locul unde se pot întâlni majoritatea zgârie-norilor din New York, precum şi Central Park. În nord (în imediata vecinătate a Bronxului) se află cartierul Haarlem. Manhattan este centrul financiar al oraşului şi găzduieşte sediile multor corporaţii, Naţiunile Unite, precum şi numeroase universităţi importante. Manhattan este cea mai veche aşezare din New-York şi poate fi privit ca fiin nucleul oraşului New York. Este amplasat pe o insulă - Manhattan Island.
  • Brooklyn (sau Kings) (pop. 1.373.659) este cea mai populată zonă administrativă a oraşului, şi a fost un oraş de sine stătător până în anul 1898. Brooklynul este cunoscut pentru diversitatea sa culturală, etnică şi socială, şi cartierele sale distinctive. Acestă zonă beneficiază de o plaăjă ce se extinde pe o suprafaţă foarte mare, şi găzduieţte Coney Island, înfiinţat în anii 1870. Este amplasat pe insula Long Island.
  • Queens(Pop. 2,270,338)este cea mai mare zona administartivă (,,borough") din SUA . Primi colonişti europeni au fost olandezii care au înfiinţat o serie de sate şi oraşe pe teritoriul actual , astăzi este al doilea borough ca marime din punct de vedere al populaţie după Brooklyn. Este amplasat pe insula Long Island.
  • Staten Island (sau Richmond) ( Pop. 481,613) este cea mai puţin cea mai recent populată zonă din New York (mai puţin de 100 de ani) şi este legată de restul metropolei prin Podul Verrazano-Narrows , ce face legatura cu Brooklyn şi prin Feribotul Staten Island ce face legătura cu Manhattan.

[modifică] Demografie

New York-ul este cel mai populat oraş din Statele Unite, în 2007 populaţia sa estimată fiind de 8.274.527 (în 1990 acesta fiind de 7,3 milioane). Aceasta reprezintă aproximativ 40% din populaţia totală a statului New York, şi un procent similar din totalul populaţiei metropolitane. În ultimul deceniu, populaţia oraşului a crescut, demografii estimând că populaţia New York-ului va ajunge la 9,2 - 9.5 milioane până în 2030.[20] Două dintre caracteristicile demografice importante ale orşului sunt densitatea şi diversitatea culturală. Densitatea New York-ului este de 10.194 loc./km², fiind astfel municipalitatea cu peste 100.000 locuitori cu cea mai mare densitate din Statele Unite.[21] In Manhattan densitatea ajunge la 25.846 loc./km², cea mai mare din oricare judeţ din S.U.A.[22][23]

New York-ul are o diversitate covărţitoare. De-a lungul istoriei sale, oraşul a fost un punct de stabilire al imigranţilor. Astăzi, 36% din populaţia sa este născută în altă ţară. Singurele oraşe americane ce depăşesc acestă proporţie sunt Los Angeles şi Miami. Totuşi, în timp ce în aceste oraşe există naţionalităţi majoritare, în New York imigranţii din nicio singură ţară sau regiune nu sunt majoritari. Primele 10 ţări de origine ale majoritatea imigranţilor sunt Republica Dominicană, China, Jamaica, Guiana, Pakistan, Ecuador, Haiti, Trinidad-Tobago, Columbia şi Rusia.Aproximativ 170 de limbi sunt vorbite în New York.

[modifică] Criminalitatea

Criminalitatea a crescut vertiginos în anii 1980 şi începutul anilor 1990, ca urmare a epidemiei de crack ce lovise oraşul, dar până la începutul secolului al XXI-lea rata criminalităţii a cunoscut o scădere dramatică, iar din anul 2005 oraşul este recunoscut ca având cea mai mică rată de criminalitate din toate cele 25 de oraşe mari din S.U.A. În 2002 New York avea aproape aceeaşi rată de criminalitate ca oraşul Provo, din statul Utah, şi era catalogat ca cel de-al 197-lea din punct de vedere al criminalităţii, din toate cele 216 oraşe americane cu peste 100.000 de locuitori. Crimele violente au scăzut cu mai mult de 75% din 1993 până în 2005, continuând să scadă, în timp ce în restul tării aceasta creştea.[24] În anul 2005 numărul omuciderilor ajunsese la cel mai mic nivel al său încă din 1963.[25] În anul 2007 în New York s-au înregistrat mai puţin de 500 omucideri, pentru prima dată de când s-au publicat date despre rata criminalităţii, în 1963.

Sociologii şi criminologii nu au reuşit să ajungă la un răspuns cu privire la motivul pentru care oraşul a cunoscut acestă scădere dramatică a ratei criminalităţii. Unii atribuie acest fenomen noilor măsuri luate de către New York City Police Department. Alţii explică faptul că sfârşitul epidemiei de crack şi schimbările demografice ar fi cauza.[26]

Crima organizată a fost din totdeauna asociată cu New York-ul, începând cu grupările Forty Thieves şi Roach Guards din Five Points, Manhattan, din anii 1820. Secolul al XX-lea a cunoscut o creştere a puterii Mafiei, dominată de Cele Cinci Familii. Grupări incluzând Black Spades au crescut şi ele spre sfârşitul secolului XX.[27]

[modifică] Educaţia

Keating Hall din Fordham University, The Bronx.

Sistemul public de învăţământ al orşului este cel mai mare din America. În jur de 1,1 milioane de studenţi învaţă în peste 1.200 de şcoli diferite.[28] Există aproximativ 900 de şcoli private, unele dintre ele fiind printre cele mai prestigioase din S.U.A.[29] Deşi nu este văzut în mod special ca fiind un oraş axat pe învăţământ, în New York se găsesc aproximativ 594.000 de studenţi de facultate, mai mult decât în orice alt oraş din Statele Unite.[30] În 2005 trei din cinci locuitori ai Manhattanului erau absolvenţi de facultate, iar unul din patru avea pregătire de specialitate, formând astfel unul dintre cele mai mari număre de rezidenţi cu studii superioare din orice oraş american.[31]

Biblioteca Publică din New York, având cel mai mare sistem de biblioteci publice din ţară, serveşte Manhattanul, The Bronx şi Staten Island.[32] Queens este servit de către Queens Borough Public Libary, acesta fiind al doilea sistem de biblioteci publice ca mărime, iar Biblioteca Publică din Brooklyn sevrveşte Brooklynul.[32] Biblioteca Publică din New York are de asemenea câteva biblioteci de cercetare, printre care şi Arthur Schomburg Center for Research in Black Culture .


[modifică] Transportul

New York este locul unde se găsesc două dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din S.U.A., inculzând Grand Central Terminal (văzut aici).

Transportul în comun este de departe principalul mod de călătorie al newyorkezilor.[33] Aproximativ una din trei persoane ce folosesc transportul în comun din Statele Unite, şi două treimi din călătorii cu metroul locuiesc în New York şi suburbiile sale.[34][35] Acest lucru fiind în contrast cu restul ţării, unde 90% din populaţie foloseşte propiile automobile pentru a ajunge la locul de muncă.[33] New York este singurul oraş din Statele Unite unde mai mult de jumătate din populaţie nu deţine o maşină. (în Manhattan, mai mult de 75% din rezidenţi nu au maşină; la nivel naţional procentajul e de 8%).[33]

[modifică] Referinţe

  1. ^ Union City, New Jersey are o desitate mai mare, dar o populaţie de doar 63.930.
  2. ^ 2000 Census: US Municipalities Over 50,000: Ranked by 2000 Density (în engleză). Demographia.
  3. ^ Annual Estimates of the Population of Combined Metropolitan Statistical Areas: April 1, 2000 to July 1, 2006 (în engleză). U.S. Census Bureau. Accesat la data de 2007-07-26.
  4. ^ „Gotham Center for New York City History“
  5. ^ Rankin, Rebecca B., Cleveland Rodgers (1948). New York: the World's Capital City, Its Development and Contributions to Progress, Harper.
  6. ^ Documentul achiziţionării, care a fost trimis la Amsterdam, se găseşte în arhivele naţionale olandeze din Haga.
  7. ^ Miller, Christopher L., George R. Hamell (September 1986). „A New Perspective on Indian-White Contact: Cultural Symbols and Colonial Trade”. The Journal of American History 73 (2). Accesat la data de 2007-03-21.
  8. ^ Homberger, Eric (2005). The Historical Atlas of New York City: A Visual Celebration of 400 Years of New York City's History, pag. p. 34, Owl Books. ISBN 0805078428.
  9. ^ "Gotham Center for New York City History" Timeline 1700-1800
  10. ^ Moore, Nathaniel Fish (1876). An Historical Sketch of Columbia College, in the City of New York, 1754-1876 (în engleză), pag. p. 8, Columbia College.
  11. ^ Votul poporului: Primul discurs de inaugurare al preşedintelui George Washington (1789) (în engleză). U.S. News and World Report. Accesat la data de 2007-05-28.
  12. ^ Washington, D.C. este la 367 km de New York City, iar Boston la 349 km - Google Maps
  13. ^ Informaţii despre estuarul râului Hudson (în engleză).
  14. ^ Gillespie, Angus K. (1999). Twin Towers: The Life of New York City's World Trade Center (în engleză), pag. p. 71, Rutgers University Press.
  15. ^ Lopate , Phillip (2004). Waterfront: A Walk Around Manhattan (în engleză), Anchor Press. ISBN 0385497148.
  16. ^ Land Use Facts. New York City Department of City Planning. Accesat la data de 2007-03-13. Suprafaţa totală a New York-ului este de 1.214,4 km². 414,09 km² din aceştia sunt apă, iar 831,4 km² uscat.
  17. ^ a b The Climate of New York. New York State Climate Office. Accesat la data de 2007-03-27.
  18. ^ Fischler, Raphael (1998). „The Metropolitan Dimension of Early Zoning: Revisiting the 1916 New York City Ordinance”. Journal of the American Planning Association 64(2).
  19. ^ Ward, Candace (2000). New York City Museum Guide, pag. p. 72, Dover Publications. ISBN 0-486-41000-5.
  20. ^ New York City Population Projections by Age/Sex and Borough, 2000-2030 (PDF). New York City Department of City Planning (December 2006). Accesat la data de 2007-03-27. See also Roberts, Sam. „By 2025, Planners See a Million New Stories in the Crowded City”, New York Times, February 19, 2006. Accesat la data de 2006-07-19.
  21. ^ US-13S&-CONTEXT=gct United States -- Places and (in selected states) County Subdivisions with 50,000 or More Population; and for Puerto Rico, United States Census Bureau United States Census, 2000. Accessed June 12, 2007.
  22. ^ "Population Density", Geographic Information Systems - GIS of Interest. Accessed May 17, 2007. "What I discovered is that out of the 3140 counties listed in the Census population data only 178 counties were calculated to have a population density over one person per acre. Not surprisingly, New York County (which contains Manhattan) had the highest population density with a calculated 104.218 persons per acre."
  23. ^ Census 2000 Data for the State of New York. U.S. Census Bureau. Accesat la data de 2006-07-19.
  24. ^ „Nu spuneţi New York-ului, dar criminalitatea creşte”. (în engleză)
  25. ^ Langan, Patrick A. (October 21, 2004) (în engleză) (PDF). Remarcabila scădere a criminalităţii din New York. Istituto Nazionale di Statistica (Italy). http://samoa.istat.it/Eventi/sicurezza/relazioni/Langan_rel.pdf. Accesat la 2007-05-22 - dmy . 
  26. ^ Johnson, Bruce D., Andrew Golub, Eloise Dunlap (2006). “The Rise and Decline of Hard Drugs, Drug Markets, and Violence in Inner-City New York”, Blumstein, Alfred, Joel Wallman The Crime Drop in America, Cambridge University Press. ISBN 0-521-86279-5. ; Karmen, Andrew (2000). New York Murder Mystery: The True Story Behind the Crime Crash of the 1990s, NYU Press. 0814747175.
  27. ^ Lardner, James, and Thomas Reppetto (2000). NYPD: A City and Its Police, pag. pp. 18–21, Owl Books.
  28. ^ School Enrollment by Level of School and Type of School for Population 3 Years and Over (MS Excel). New York City Department of City Planning (2000). Accesat la data de 2007-03-26.
  29. ^ Private School Universe Survey. National Center for Education Statistics. Accesat la data de 2007-06-05.
  30. ^ (PDF)New York in Focus: A Profile from Census 2000. Brookings Institution. November 2003. http://www.brookings.edu/es/urban/livingcities/newyork2.pdf. Accesat la 2006-11-17 - dmy . 
  31. ^ McGeehan, Patrick. „New York Area Is a Magnet For Graduates”, The New York Times, August 16, 2006. Accesat la data de 2007-03-27.
  32. ^ a b Nation's Largest Libraries. LibrarySpot. Accesat la data de 2007-06-06.
  33. ^ a b c NHTS 2001 Highlights Report, BTS03-05 (PDF). U.S. Department of Transportation, Bureau of Transportation Statistics (2001). Accesat la data de 2006-05-21.
  34. ^ The MTA Network: Public Transportation for the New York Region. Metropolitan Transportation Authority. Accesat la data de 2006-05-17.
  35. ^ Pisarski, Alan (October 16, 2006). Commuting in America III: Commuting Facts (PDF). Transportation Research Board. Accesat la data de 2007-03-27.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de New York (oraş)
  • en NYC.gov - situl oficial al oraşului
  • en NYCvisit.com - situl oficial de turism al New York-ului


Coordonate: 40°43′00″N 74°00′00″V / <span class="geo-dec geo" title="Maps, aerial photos, and other data for 40.716667 Eroare de expresie: operator * neaşteptat">40.716667, Eroare de expresie: operator * neaşteptat

v • d • m
Oraşul New York
Steagul oraşului New York
Portal
v • d • m
Primele 50 cele mai mari oraşe ale Statelor Unite ale Americii după populaţie

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_(ora%C5%9F)
Unelte personale
În alte limbi