Mediere
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acest articol este scris parţial sau în întregime fără diacritice. Puteţi da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. |
| Această pagină necesită categorisire. Pagina este insuficient categorisită sau nu a fost inclusă în nicio categorie tematică. |
Medierea este o forma alternativa de rezolvare a disputelor intre doua sau mai multe parti ce doresc sa ajunga la o intelegere, cu ajutorul unei terte persoane, specializate in calitate de mediator. Disputele pot implica (din punct de vedere al partilor) state, organizatii, comunitatii, indivizii. Articolul 1 alin. 1 si 2 din Legea 192/2006 reglementeaza medierea astfel: “Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate. Medierea se bazează pe încrederea pe care părtile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele si să le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.”
Cuprins |
[modifică] Ce este medierea?
Medierea este o forma alternativa de rezolvare a disputelor intre doua sau mai multe parti ce doresc sa ajunga la o intelegere, cu ajutorul unei terte persoane, specializate in calitate de mediator. Disputele pot implica (din punct de vedere al partilor) state, organizatii, comunitatii, indivizii.
Mediatorii utilizeaza tehnici specifice pentru a imbunatati dialogul dintre partile implicate ajutand la atingerea unei conventii (cu efecte concrete) in problema pusa in discutie. Fireste, mediatorul trebuie sa fie impartial, iar discutiile sa fie pastrate de catre acesta in conditii de confidentialitate.
Partile implicate pot folosi mediatori in probleme comerciale, legale, diplomatice, de comunitate sau neintelegeri de la locul de munca sau familiale.
Articolul 1 alin. 1 si 2 din Legea 192/2006 reglementeaza medierea astfel: “Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.
Medierea se bazează pe încrederea pe care părtile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele si să le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.”
[modifică] Definitii dictionar
MEDIÉRE, medieri, s.f. Mijlocire, mediaţie. [Pr.: -di-e-] – V. media. Sursa: DEX '98
MEDIÉRE s. intermediu, mediaţie, mijlocire. (~ lui s-a dovedit necesară.) Sursa: Sinonime
mediére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. mediérii; pl. mediéri Sursa: Dicţionar ortografic
MEDIÉRE s.f. Acţiunea de a media; mediaţie. [Pron. -di-e-. / < media]. Sursa: DN
[modifică] Istoric al medierii
Activitatea de mediere a fost practicata din cele mai vechi timpuri. Istoricii il situeaza aparitia acesteia in perioada comertului fenician. Practicile din Grecia Antica si din Roma Antica au adus un inteles adecvat termenului de “mediere”. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest process, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor, iar, in final, mediator.
In Evul Mediu, in unele tari practica de mediere a fost interzisa, iar in altele putea fi realizata doar de catre autoritatile centrale. In anumite culture, mediatorul era considerat o persoana sacra, ce merita un respect deosebit.
[modifică] Mediatorul
[modifică] Pregatirea unui mediator
Educatia adecvata pentru un mediator a devenit o problema complexa – datorata extinderii ariilor in care acesta este chemat pentru a rezolva disputele. Dezbaterea cuprinde atat studiile necesare unui mediator, dar si calitatile personale, care il pot ajuta in rezolvarea problemelor. Cerintele educationale difera de la tara la tara. In unele cazuri, aceste cerinte sunt expuse in legislatie, astfel in Romania articolul 7 din Legea 192/2006 expune conditiile ce trebuie indeplinite pentru a deveni mediator: “Poate fi mediator persoana care îndeplineste următoarele conditii: a) are capacitate deplină de exercitiu; b) are studii superioare; c) are o vechime în muncă de cel putin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere; d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităti; e) se bucură de o bună reputatie si nu a fost condamnată definitiv pentru săvârsirea unei infractiuni intentionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizată ca mediator, în conditiile prezentei legi.”
De asemenea, articolul 12 alin. 1 si 3 din Legea nr.192/2006 prezinta modul in care se poate ajunge la un mediator: “ Mediatorii autorizati sunt înscrisi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consiliul de mediere are obligatia să actualizeze periodic si cel putin o dată pe an Tabloul mediatorilor si să îl pună la dispozitie celor interesati la sediul său, al instantelor judecătoresti, al autoritătilor administratiei publice locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de Internet a acestuia.”
[modifică] Reguli de comportament pentru mediatori
Aplicarea unor reguli de comportament in domeniul medierii a devenit o problema datorata, in mare parte, numarului mare de practicieni in acest domeniu. Exista tendinta pentru unele societati sa isi creeze propriul lor cod de comportament, care se aplica numai membrilor organizatiei. Aspectele cele mai importante din codul de comportament al mediatorilor cuprind:
- angajamentul de informare a participantilor din procesul de mediere;
- adoptarea unei pozitii de neutralitate data de partile implicate, fara a rezulta conflicte de interese;
- tratarea problemei intr-o maniera obiectiva;
- mediatorii nu ar trebui sa ofere consultanta legala;
- mediatorii trebuie sa isi perfectioneze in mod continuu abilitatile prin programe de pregatire;
- mediatorii ar trebui sa practice doar in domeniile unde au experienta si pregatirea necesara.
[modifică] Procesul de mediere
[modifică] Cand se poate ajunge la mediere?
Nu toate disputele duc automat la procesul de mediere. Factori ce tin de partile implicate determina momentul in care se va ajunge la mediere. Daca partile implicate nu sunt pregatite pentru acest moment, medierea nu poate avea loc. Daca medierea are loc fara acordul uneia dintre partile implicate, procesul nu va fi recunoscut, pentru ca una dintre legile de baza este ca acesta sa nu se desfasoare fara consimtamantul tuturor. Un alt element important este ca toate partile sa aiba reprezentanta legala, pentru a fi un proces corect. Articolul 2 alin. 1 si 3 din Legea nr.192/2006: “Dacă legea nu prevede altfel, părtile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind să solutioneze pe această cale orice conflicte în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum si în alte materii, în conditiile prevăzute de prezenta lege. Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.”
[modifică] Pregatirea pentru procesul de mediere
Persoanele implicate in mediere, denumite “parti implicate” pot urma cateva etape pentru pregatirea medierii, la fel ca si avocatii lor, daca exista. Pregatirea implica redactarea unor declaratii in care sa se prezinta subiectul disputei, si care vor fi aduse in cadrul procesului.
In general, partile care cunosc mediatorul inainte tind sa ajunga la un consens mult mai repede si se arata mult mai multumiti de mersul procesului.
O alta sarcina preliminara implica identificarea persoanelor care ar trebui sa participe la mediere. In afara partilor implicate, alti participanti importanti sunt avocati, contabili, sotul/sotia sau traducatori.
Conventia asupra unei intalniri de mediere este la fel de importanta ca orice alta intalnire. Ce locatie ar fi cea mai buna? Au nevoi speciale unii dintre participanti? In ce zi si la ce ora ar fi cel mai bine? Ar trebui camera sa aiba mese, scaune sau canapele? Ofera camera intimitatea corespunzatoare? Care va fi durata medie a intalnirii? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile care apar in cadrul medierii.
Articolul 43 alin. 1 din Legea nr.192/2006 prezinta cadrul de desfasurare al medierii: “Părtile aflate în conflict se prezintă împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre părti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părti invitatia scrisă, în vederea acceptării medierii si încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului.”
Articolele 50-59 din Legea nr. 192/2006 ofera o viziune asupra modului de desfasurare al procesului de mediere: “Medierea se bazează pe cooperarea părtilor si utilizarea, de către mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere. Metodele si tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv intereselor legitime si obiectivelor urmărite de părtile aflate în conflict. Mediatorul nu poate impune părtilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii.
Părtile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în conditiile stabilite de comun acord. În cursul medierii părtile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, în conditiile legii.
Sustinerile făcute pe parcursul medierii de către părtile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la art. 52 si la art. 55 alin. (1), precum si de către mediator au caracter confidential fată de terti si nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului în care părtile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atentia persoanelor care participă la mediere în conditiile art. 52 asupra obligatiei de păstrare a confidentialitătii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate.
Dacă, pe parcursul medierii, apare o situatie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunostinta părtilor, care vor decide asupra mentinerii sau denuntării contractului de mediere. Mediatorul are dreptul să se abtină si să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplică în mod corespunzător. În această situatie mediatorul este obligat să restituie onorariul proportional cu etapele de mediere neparcurse sau, după caz, să asigure continuarea procedurii de mediere, în conditiile stabilite prin contractul de mediere.
În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părtilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va evidentia doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părtilor.
Procedura de mediere se închide, după caz:
- prin încheierea unei întelegeri între părti în urma solutionării conflictului;
- prin constatarea de către mediator a esuării medierii;
- prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părti.
În cazul în care părtile au încheiat numai o întelegere partială, precum si în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) si c), orice parte se poate adresa instantei judecătoresti sau arbitrale competente. La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semnează de către părti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Părtile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.
Când părtile aflate în conflict au ajuns la o întelegere, se redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui înscris sub semnătură privată. Întelegerea părtilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice, dispozitiile art. 2 fiind aplicabile. Întelegerea părtilor poate fi afectată, în conditiile legii, de termene si conditii.
Întelegerea părtilor poate fi supusă verificării notarului public în vederea autentificării ori, după caz, încuviintării instantei de judecată, în conditiile prevăzute la art. 63.”
[modifică] Avantajele medierii
Prin procesul de mediere, participantii pot consimti la solutiile pe care problemele discutate le determina. Definirea naturii disputei poate, adesea, clarifica metoda cea mai eficienta pentru rezolvarea problemei.
Unul dintre scopurile principale ale procesului de mediere este definirea problemei, dezvoltarea optiunilor si atingerea unor solutii acceptate de toate partile implicate. Medierea poate functiona nu doar ca rezolvarea a unei dispute, dar si ca mod de prevenire a acesteia. Procesul de mediere poate fi utilizat si ca avantaj in negocierea contractelor, prin identificarea intereselor ambelor parti si promovarea unei comunicari eficiente intre acestea.
Medierea, intr-un cadru mai larg, poate insemna prevenirea conflictelor sau dezvoltarea mecanismelor de adresare a acestora, dupa cum apar.
Articolele 62 si 63 din Legea nr.192/2006 prezinta avantajele date de procesul de mediere: “ Pentru desfăsurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instantele judecătoresti sau arbitrale va fi suspendată la cererea părtilor, în conditiile prevăzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă. Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăsurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere. Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru.
În cazul în care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea părtilor, o hotărâre, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedură civilă. Odată cu pronuntarea hotărârii, instanta va dispune, la cererea părtii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru învestirea acesteia.”
[modifică] Onorariul mediatorului
Articolul 45, partea finala din Legea nr.192/2006 reglementeaza astfel: “Dacă nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de către părti în mod egal.”
[modifică] Aspecte ale procesului de mediere
Medierea ca process implica o terta persoana (impartiala) care sa asiste doua sau mai multe persoane (partile direct interesate) pentru gasirea unor solutii convenabile de rezolvarea a problemelor.
Oamenii utilizeaza medierea la nivele diferite si in multiple contexte: de la dispute minore la discutii despre pace in mod global. Unele dintre cazurile care ajung la mediatori sunt:
a) familie:
- contracte prenuptiale;
- dezbateri privind finantele sau bugetul;
- separarea;
- divortul;
- custodia copiilor;
- afacerea familiei;
- dispute dintre parinti si copiii adulti;
- probleme comportamentale;
- dispute imobiliare.
b) la locul de munca:
- discriminare;
- hartuire;
- administrarea muncii;
- plangeri si prejudicii.
c) dispute publice:
- de mediu;
- de utilizare a pamantului.
d) alte dispute:
- ale asociatiei de locatari;
- contracte de orice natura;
- prejudicii personale;
- parteneriate;
- organizatii non-profit;
- prevenirea violentei;
- medierea victimelor;
- conflicte scolare.
Datorita caracterului particular al acestei activitati, fiecare mediator utilizeaza metode personale (legea nu impune anumite metode) care ar putea sa ajute la rezolvarea problemelor expuse.
Medierea implica mai multe stagii sau aspecte:
- controversa, disputa sau diferenta de opinii dintre doua persoane sau nevoia de rezolvare a unei probleme;
- luarea deciziei cu ambele parti de comun accord decat impunerea de catre o terta persoana a solutiei;
- dorinta partilor implicate de a negocia rezolvarea problemei si acceptarea unor discutii despre interesele si obiectivele urmarite;
- intentia de a obtine o pozitie pozitiva cu ajutorul unei terte persoane, independenta si neutra.
[modifică] Renuntarea la procesul de mediere
Articolul 60 din Legea nr.192/2006 mentioneaza: “În orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre părtile aflate în conflict are dreptul de a denunta contractul de mediere, încunostintând, în scris, cealaltă parte si mediatorul. Mediatorul ia act de denuntarea unilaterală a contractului de mediere si, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunostintării, întocmeste un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. Dacă una dintre părtile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denunta contractul de mediere în conditiile alin. (1), mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a stabili intentia reală a părtii respective si, după caz, va continua sau va închide procedura de mediere.”
[modifică] Medierea ca metoda de rezolvare a disputelor
In domeniul rezolvarii legale a controverselor, medierea ofera metode informale de solutioare a problemelor, unde o terta persoana, mediatorul, incearca sa ajute partile sa ajunga la o intelegere. Desi medierea nu are standarde legale, partile se pot angaja in scris ca vor respecta intelegerile efectuate.
Medierea difera de celelalte metode de rezolvare a conflictelor prin simplitatea si claritatea cu care este realizata. Este de preferat sa se ajunga la un consens intre persoanele implicate si sa nu se ajunga la impunerea unei solutii de catre un judecator, care nu poate cunoaste problemele in profunzimea lor. Medierea iti ofera posibilitatea de a rezolva impreuna cu toate partile implicate problemele aparute si de a preveni aparitia altora.
[modifică] Bibliografie
- "Modalitati alternative de solutionare a conflictelor (ADR)", Zeno Sustac şi Claudiu Ignat, Bucureşti, 2008
[modifică] Legături externe
- ro Juridice.ro – Articole despre *ro
- ro Uniunea Centrelor de Mediere din Romania
- ro Medierea.ro – Catalogul mediatorilor autorizati
- en Party-directed mediation - Mediation of deep-seated interpersonal conflict
- ro Ministerul Justitiei
- ro Just.ro – Tabloul Mediatorilor din Romania

