Cod civil
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Codul civil este un act normativ care cuprinde cele mai importante reglementări referitoare la raporturile dintre persoanele fizice şi juridice private, inclusiv statul, atunci când acesta participă la raporturi juridice în calitate de persoană privată. El a fost promulgat în anul 1864 şi a intrat în vigoare din anul 1865. De atunci, în ciuda unor numeroase eforturi de modificare, care au culminat prin pregătirea şi finalizarea unor noi proiecte de Cod civil, care erau menite a-l înlocui complet, în anii 1940, 1971 şi 2004, Codul Civil adoptat în vremea lui Alexandru Ioan Cuza rămâne în mod substanţial nemodificat.
Codul civil român este în esenţa sa o preluare a Codul civil francez, adoptat în anul 1804, în timpul lui Napoleon I. În timpul exilului de pe insula Sfânta Elena, acesta cita Codul civil ca fiind cea mai mare realizare a sa, afirmaţie confirmată de faptul că acesta este încă în vigoare în Franţa şi a fost preluat în majoritatea ţărilor europene, precum şi în multe alte ţări de tradiţie juridică europeană:
-
- „Adevărata mea glorie nu constă în faptul că am câştigat patruzeci de bătălii; Waterloo va şterge amintirea atâtor biruinţe, ceea ce va trăi veşnic este Codul meu civil” (Napoleon către Charles Tristan de Montholon în timpul exilului de pe insula Sf. Elena)
Codul civil a fost un instrument important de unificare a Principatelor, el înlocuind Codul Calimah din Moldova (1817) şi respectiv Codul Caragea, care era aplicabil în Ţara Românească (1818).
Codul civil român are 1914 articole, împărţite în trei cărţi, astfel: (I) Despre persoane (astăzi abrogată şi înlocuită în principal de Codul familiei, adoptat în 1954), (II) Despre bunuri şi osebitele modificări ale proprietăţii şi (III) Despre diferitele moduri în care se dobândeşte proprietatea.
[modifică] Articole importante
O serie de articole din Codul civil constituie fundamentele ordinii juridice româneşti şi bazele unei bogate jurisprudenţe. Printre cele mai importante sunt cele care consacră:
- neretroactivitatea legii: "Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă" (art.1);
- libertatea contractuală: "Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante" (art.969);
- principiul răspunderii delictuale: "Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara" (art.998).
[modifică] Proiectul noului Cod civil
În prezent, se fac eforturi pentru adoptarea unui nou Cod civil. Deşi în practică nu se resimte necesitatea adoptării unui nou Cod civil, iniţiatorii au motivat redactarea proiectului prin necesitatea aducerea la zi a Codului existent, având în vedere şi modificările suferite de legislaţia civilă din alte ţări. Printre modelele utilizate, s-a avut în vedere cu precădere unul dintre cele mai recente coduri adoptate pe plan mondial, respectiv cel din Quebec, Canada.
Deşi proiectul a fost adoptat de Senat încă din anul 2004, el nu a fost încă adoptat de Camera Deputaţilor.
