Accesul părintelui la informații privitoare la minor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Accesul părintelui la informații privitoare la minor reprezintă un drept fundamental al oricărui părinte cu privire la copiii săi, drept ce poate fi restricționat doar în condiții excepționale legate de faptul că accesul la astfel de informații din partea părintelui natural ar putea reprezenta un risc pentru minor. Acest drept este consfințit de nenumărate documente internaționale ca de pildă Convenția de la Strasbourg din 2006 asupra asupra relațiilor personale care privesc copiii, Convenția de la Haga din 1980 sau Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acest drept este menționat de asemenea în Principiile Dreptului European cu Privire la Autoritatea Părintească (principiul 3:29). În România, acest drept este reglementat de către Legea 272/2004. Acest drept nu poate fi restricționat decât de către instanța de judecată atunci când furnizarea acestor informații către părintele în cauză ar contraveni interesului superior al copilului. În România sunt însă mulți părinți care, în urma divorțului nu mai reușesc să aibă acces la informațiile privitoare datorită unor sentințe judecătorești neclare și a necunoașterii de către părinții ce primesc încredințarea minorilor a obligațiilor lor legale.[1]

Informații care trebuie furnizate de către părintele custodian părintelui necustodian[modificare | modificare sursă]

Lista ne-exhaustivă a acestor informații cuprinde informații despre:

  • schimbarea domiciliului minorului, nu doar cel în drept ci și cel faptic[2]
  • locația unde copilul se află (în caz că aceasta este schimbată temporar, pentru mai mult de o zi, din orice motive inclusiv activități de turism împreună cu părintele custodian), precum și detaliile de contact (număr de telefon, adresă poștală) unde acesta poate fi contactat la acea locație[2][3]
  • bolile sau simptomele de boală apărute, data și ora programărilor la medic pentru consultații (înainte de realizarea consultației), medicul care a realizat consultația, tratamentele urmate, vaccinurile la care copilul va fi supus;[4]
  • situația școlară a copilului, notele obținute la școală, concursurile sau competițiile școlare la care acesta ia parte [5]
  • evenimentele și festivitățile școlare la care copilul ia parte (serbări, festivități de deschidere a anului școlar, de premiere, etc.), data și ora ședințelor cu părinții, a serbărilor sau a festivităților școlare;[6]
  • înscrierea copilului la cercuri sau cluburi școlare, înscrierea copilului la diferite activități extra-școlare (sportive, artistice, etc.)
  • data și ora diferitelor petreceri la care copilul este invitat și/sau va participa
  • persoanele cu care copilul intră în contact regulat sau cvasi-permanent: bone, baby-sitter-i, alte persoane din anturajul părintelui custodian, etc.

Suportul legal - Art. 15 din legea 272/2004[7][modificare | modificare sursă]

(1) In sensul prezentei legi, relațiile personale se pot realiza prin:
a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) găzduirea copilului pe perioada determinata de către părintele sau de către alta persoana la care copilul nu locuiește în mod obișnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul;
f) transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul.
(2) Transmiterea informațiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum și a dispozițiilor speciale vizând confidențialitatea și transmiterea informațiilor cu caracter personal.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Drepturile părinților și ale copiilor ca membrii unei familii[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ A se vedea statistica efectuată de Parchetul General al României care arată că anual există aproximativ 1800 de plângeri penale pentru nerespectarea programelor de legături personale -- refuzul accesului părintelui nerezident la copil
  2. ^ a b A se vedea M.L. Boland, Your right to child custody, visitation, and support, ed. a IV-a, Sphinx, 2007, p. 238, material citat de domnul Bogdan Ionescu în articolul Considerente asupra drepturilor părintelui căruia nu i s-a încredințat copilul publicat în Curierul Juridic nr. 2/2010
  3. ^ "În fine, s-a hotărât, în raport de dispozițiile art. 14-16 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, va încuviința în parte acțiunea introductivă, în sensul că va obliga pârâta să permita reclamantului să comunice telefonic cu minorul, precum și sa transmita reclamantului informații referitoare la copil, evaluari medicale, școlare și orice fel de informații necesare pentru menținerea relațiilor personale cu copilul. (Jud. București, decizia civilă nr. 10101/05.11.2008[nefuncțională], preluată de pe www.jurisprudenta.com)."citat preluat din articolul Considerente asupra drepturilor părintelui căruia nu i s-a încredințat copilul articol publicat de Bogdan Ionescu în Curierul Juridic nr. 2/2010, articol care se poate descărca de aici în timp ce textul integral al sentinței se poate consulta aici[nefuncțională]
  4. ^ Idee preluată din M.L. Engel, D.D. Gould, The divorce decisions workbook: a planning and action guide, McGraw Hill Higher Education, 1991, p. 108., material citat de domnul Bogdan Ionescu în articolul Considerente asupra drepturilor părintelui căruia nu i s-a încredințat copilul publicat în Curierul Juridic nr. 2/2010, articol care se poate descărca de aici
  5. ^ "Obligă reclamanta pârâtă la transmiterea către pârâtul reclamant de informații referitoare la copii, respectiv acte medicale sau evaluări școlare, de îndată după emitere" citat din sentința civilă nr. 3268 din 10 aprilie 2009 emisă în dosarul 9418/302/2008 de către Judecătoria Sector 5 București, sentință care se poate descărca de aici
  6. ^ "Instanța consideră că un termen de 3 zile în avans pt. anunțarea părintelui necustodian de către părintele custodian în ceea ce privește participarea la evenimentele, serbările și festivitățile școlare în care sunt implicați copiii este util pt. părintele necustodian în vederea pregătirii participării la evenimente"(vezi sentința civilă nr. 6090 din 13.08.2009, președinte: Biduiță Oana Georgiana, grefier: Constantin Magdalena, dosar nr. 7628/302/2009), sentință care se poate consulta aici
  7. ^ Legea 272/2004 se poate consulta aici (html)

Legături extenre[modificare | modificare sursă]