Inimă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Inima este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular. Are un rol vital în circulaţia sângelui şi implicit în menţinerea vieţii.
Cuprins |
[modifică] Evoluţia inimii
[modifică] Nevertebrate
Râma nu are de fapt "inimă". La această specie apar cinci arce aortice care deservesc acest rol.
Multe nevertebrate, precum bivalvele, au un sistem circulator deschis, unde sângele circulă liber prin cavitatea corporală. La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavităţi specializate, de unde este îndreptat către inimă şi reeliberat în organism.
[modifică] Vertebrate
Inimile peştilor sunt bicamerale: un atriu şi un ventricul. La peşti, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul muşchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vietii.
Amfibienii şi reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni şi cel deoxigenat din organism intră prin atrii separate, şi este trimis prin valva spirală către vasul de sânge corespunzător - aorta pentru cel oxigenat şi vena pulmonară pentru cel deoxigenat. Valva spirală este esenţială pentru a reduce gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge, permiţând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă decât altfel.
Crocodilii, păsările şi mamiferele deţin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două pompe, una pentru atrii şi una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor.
[modifică] Structura
Inima este un organ musculos ai cărui pereţi au trei părţi:
Inima omului, de altfel ca şi inima tuturor mamiferelor, are patru camere: atriu drept şi stâng, şi ventricul drept şi stâng.
[modifică] Inima omului
Inima omului este un organ lung de aproximativ 15 cm, cu un diametru de 11 - 12 cm, şi poate cântări până la 275 - 300 grame. Aproximativ 250g la femei si 275 la bãrbaţi. Are formă de pară, cu vârful orientat spre stânga, sprijinându-se de diafragmă.
[modifică] Parametrii generali
Frecvenţa cardiacă normală este de 70 bătăi pe minut, cu un volum de sânge pompat de 100 l. Presiunea sistolică normală este de 1120 mm Hg, iar cea diastolică - de 800 mm Hg.
[modifică] Afectiuni ale inimii
1. Endocardite - inflamarea endocardului şi a valvelor inimii.
2. Miocardite - inflamaţii ale miocardului.
3. Pericardite - inflamaţii ale pericardului.
4. Insuficienţa cardiacă - inima nu mai poate asigura o circulaţie normală a sângelui.
5. Cardiopatia ischemică - apare ca o consecinţă a arterosclerozei coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea insuficientă a inimii.Este acompaniată de angina pectorală si duce in final, la infarctul miocardic (astuparea completă si definitivă a unei artere coronare)
[modifică] Boli ale vaselor de sânge
1. Arteroscleroza - îngroşarea arterelor datorită depunerilor de ateroame (plăci lipidice) în peretele vascular.
2. Arteritele - inflamaţii ale arterelor care, netratate, duc la cangrene.
3. Flebitele - inflamaţia venelor
4. Tromboflebitele - inflamaţii ale venelor şi formarea de cheaguri de sânge în vene.
5. Varicele - dilatarea venelor, acompaniată de tulburări circulatorii care pot duce la atrofii musculare, ulceraţii ale gambelor, edeme cronice masive (picioare "de elefant")
