CF Brăila

CF Brăila
Informații generale
Nume complet	SC Clubul de Fotbal Brăila SA
Abreviat	CFBR
Poreclă	Alb-albaștrii
Nume precedent(e)	CSM Brăila, Progresul Brăila, Laminorul Brăila, Constructorul Brăila, FC Brăila, FCM Progresul Brăila, Dacia Unirea Brăila
Data fondării	1922
Culori
Stadion	Municipal (20.000 - 8.000 pe scaune locuri)
Campionat	Liga a II-a
Finanțator	Gheorghe Bunea Stancu
Președinte	Soare Adelin
Antrenor	Alin Pânzaru
Site web	www.cfbraila.ro
Palmares
Național	Liga I - 7 prezențe Liga II - locul 1 de 3 ori Liga III - locul 1 de 3 ori Cupa României - Finalistă în 1993 Semi-finalistă în 1940
Internațional	Cupa Balcanică - Semi-finalistă in 1993
Echipament
Acasă Deplasare
Sezon actual
Pentru sezonul în curs vedeți: CF Brăila în sezonul 2012-2013

CF Brăila este un club de fotbal din Brăila, România. Aceasta este mai cunoscută sub denumirea de Dacia Unirea Brăila, nume ce l-a purtat până în vara anului 2006. În prezent echipa evoluează în Liga a II-a.

Prima prezență a echipei în competițiile naționale a fost înregistrată pe 18 mai 1930 - meci împotriva echipei Juventus București, atunci în urma câștigării campionatului regional, CF Brăila marchează prima sa evoluție în Divizia A.

Ioan Chirilă în Zile și nopți pe stadion ilustrează această perioadă de început:

„Brăila ne uluiește. Ni se pare o metropolă. În micul nostru port erau trei patru vase. Acum sunt treizeci, patruzeci. Chiar din prima seară, stăm până noaptea târziu, ca să privim spectacolul de sunet zgomot și lumină al elevatoarelor din docuri. Dar primul drum e tot la stadion. Nu cred ca există în lume un tramvai mai frumos decât cel care leagă Brăila de Lacu Sărat și care, în drum trece prin padurea Monumentului, făcând o haltă la stadion. În toamna lui 1940 Brăila era în A. Și ce bucurie! Era un colonel la Brăila ce aducea fanfara la meci pentru un refren special, cu do-mi-sol-do, do-sol-mi-do urmat de "Mulți ani traiască!" ori de cate ori FC Brăila marca un gol... FC Brăila n-a prea câștigat de multe ori dar a lăsat și amintiri frumoase: Ripensia a câștigat greu cu 3-2. Ziua de glorie a Brăilei a fost la 5-2 cu UDR-ul, Weiss un fel de Baratki al Brăilei marcând 3 goluri.”

Istoric

Dacia Unirea Brăila - începuturi

Dacia Brăila a luat ființă în 1922 aproximativ în același timp cu o altă echipă, Unirea. Pană în 1928 cand se realizează fuziunea între cele doua colective și apare Dacia Unirea Brăila fiecare a participat separat, în campionatul regional. În anul 1929 Dacia Unirea Brăila are urmatorul 11 de baza: Padimatopol (Capreanu)-Stanciu, Vasiliu, Leu (Săvulescu), Fritz, Grigoriu, Anastasiu, Leșu, I. Goldenberg, Teodorescu (Frățescu, Cavadia, Geller, Munteanu). În sezonul 1929-1930 echipa câștigă turneul regional și se califică în turneul final al campionatului național fiind eliminată de Juventus București (campioana din acel sezon) cu scorul de 16-0.

Stanciu Grigoriu Vasiliu Savulescu Anastasiu Teodorescu Goldberg Fritz Lesu Cavadia Geller

Echipa tip 1929-1930, sistem 2-3-5

Aceasta marchează șapte prezențe divizionare antebelice: cinci au fost în Divizia B, între 1934-1937, 1938-1940 și două în primul eșalon, 1937-1938 , 1940-1941, numele echipei și al clubului schimbându-se de câteva ori: DUIG (Dacia Unirea Ignatz Goldenberg) în 1937, Dacia Unirea în 1938 și FC Brăila în 1940. În anii războiului, a activat în "Cupa Eroilor", iar după război, cu numele inițial Dacia Unirea, a participat la o singură ediție a fostei Divizii C (1946-1947), după care a dispărut din nomenclatorul divizionar. Dintre jucătorii utilizați în perioada de vârf a echipei sunt de menționat: I. Goldenberg, Traian Tomescu, N. Stanciu, Hagiopol, Șaramet, Weiss, Cavadia, Bonațiu, V. Pop, Negrescu, Drăghicescu, Pascalide, D. Stanciu și Wetzer IV (fratele celebrului Rudolf Wetzer).

Lotul a fost completat cu: Hagiopol, Redea, Vintea, Olteanu, Tănăsescu, Zimrea, Motoroi. În 1938-1939 revine la numele de Dacia Unirea și în Divizia B ocupă locul 5. În 1939-1940 termină campionatul pe locul 3 în Divizia B și ajunge în semifinalele Cupei României (elimina pe AMEFA Arad 2-1, FC Olimpia Satu Mare 2-1 Victoria Cluj 2-1) unde este învinsă cu greu de către Rapid București cu scorul de 2-0.

În anii de dupa război FC Brăila dispare (ca și cealaltă echipă brăileană Franco-Română) de pe firmamentul divizionar, încercările de reorganizare pentru afirmarea fotbalului brăilean rămânând fără efect. În circuitul competițional republican apar sporadic Progresul (locul 7 în Divizia C 1948-49) Metalul (locul 16 în 1953 și 13 în 1954 în Divizia B), Energia (locul 11 în 1956 în Divizia C), Dinamo (locul 2 în 1957-58, Divizia C) Industria Sârmei (locul 4 în 1958-59 - Divizia C).

În campionatul divizionar B sezonul 1960-1961 își face apariția CSM Brăila, o prima încercare de concentrare a forțelor pe plan local (locul 7 în 1960-61, și 8 în 1961-62). În anul urmator devine Progresul care ocupând locul 11, retrogradează în Divizia C, fiind retrogradată de FRF pentru întrebuințarea de mijloace nepermise pentru câștigarea unor jocuri, alături de echipele Prahova Ploiești, Carpați Sinaia, și IMU Medgidia.

În 1963 își schimbă numele în Laminorul, câștigă una dintre seriile Diviziei C, seria Est și revine în Divizia B. Din păcate nu se menține decât patru sezoane, de fiecare dată având altă denumire: Laminorul locul 6, Constructorul locul 6 și Progresul locul 6 și locul 13, la sfârșitul sezonului 1966-1967, retrogradând în Divizia C, unde dupa numai un sezon se întoarce în eșalonul secund, unde va evolua pentru urmatoarele 22 de sezoane. În această perioadă (1963-1965) echipa era condusă de antrenorul Economu și jucătorii: Rădoi, State, Buterez, Teodorescu, Cazan, Iuhasz, Gheorghiță, Ionescu, Urmeș, Balaban, Turcu, Iancu, Ciupitu, Oprea, Stoian. De aici înainte Progresul devine una dintre cele mai puternice divizionare B, ocupând în ordinea anilor urmatoarele locuri în clasamentul primei serii: 8 (1968-69), 5 (1969-70), 4 (1970-71), 6 (1971-72), 15 (1972-73), 8 (1973-74) 2 (1974-75, an în care clubul revine la denumirea FC Brăila), 2 (1975-76), 9 (1976-77), 6 (1977-78), 10 (1978-79 când echipa devine FCM Progresul Brăila), 14 (1979-80), 8 1980-81), 9 (1981-82), 6 (1982-83), 10 (1983-84 și 1984-85), 7 (1985-86), 3 (1986-87 și 1987-88) și 2 (1988-89).

Începând de la data de 21 august 1974 echipa se muta de pe stadionul Progresul pe Stadionul Municipal, cu o capacitate de 30 000 de locuri.

În Cupa României sezonul 1970-71 dupa eliminarea divizionarelor A CS Jiul Petroșani (2-1) și SC Bacău (0-0) Progresul Brăila ajunge în sferturile de finală unde este eliminată de către Dinamo București într-o dublă manșă (0-0 și 1-4).

În sezonul 1977-78 este atinsă din nou faza sferturilor de finală , victorii cu FCM Târgoviște (1-0) și Poli Timișoara (3-1) și eliminare în fața lui Poli Iași (1-2).

Perioada FCM Progresul Brăila - 1978-1991

Echipa în 1993

În anul 1978, FC Brăila își schimbă denumirea în Fotbal Club Muncitoresc Progresul Brăila (FCM Progresul Brăila), denumire ce o va purta timp de 13 sezoane până în anul 1991. Din cele 13 sezoane, FCM Progresul Brăila a participat în 12 sezoane ale Diviziei B și 1 sezon în Divizia A, în 1990-1991, dupa acest sezon echipa revine la denumirea istorică Dacia Unirea Brăila.

Într-un meci amical jucat în februarie 1990 FCM Progresul Brăila învinge campioana țării și finalista CCE Steaua Bucuresti (pentru care evoluau jucatori ca Silviu Lung, Dan Petrescu, Marius Lăcătuș , Gheorghe Hagi, Ilie Dumitrescu) cu scorul de 2-1, goluri marcate de Titirișcă și Viorel Radu.

Anul 1990 aduce o mare bucurie în sufletele suporterilor brăileni: după jumătate de secol Brăila este din nou în prima liga! A fost o lupta în trei cu Gloria Buzău și Oțelul Galați, promovarea fiind obținută la golaveraj. În ultima etapă Progresul Brăila - CSM Râmnicu Sărat 3-0. Foarte important a fost meciul câștigat la Galați în fața Oțelului (1-0) prin golul marcat de Marian Ivan.

Pe teren propriu au fost câstigate toate meciurile, golaverajul general fiind 57-4. Autorii acestei performanțe au fost: Dinu, Costel Brătianu, Rusu, Vasile Darie (capitanul echipei), Minciu Sandu, Marius Stan, Titirișcă, Drăgoi, Popescu, Marian Ivan, Petrache, V.Radu, Adrian Baldovin, Fătăliga, Negoiță, Marin, Aurelian Stamate, Pascu, Săvescu, Radulescu, Vasile Brătianu, Muscă; Antrenori Bujor Hălmăgeanu și Ionel Iuga, (Vasile Grosu).

În primul an de Divizia A startul a fost greoi: prima victorie a fost obținută în etapa cu numarul 8 contra celor de la U Cluj (3-1) după care au urmat și altele printre care și cea cu Rapid (1-0). Un punct surprinzător a fost obținut în deplasare la Dinamo (0-0). După turul campionatului echipa ocupă locul 15 cu 13 puncte. În retur Steaua București nu a reușit să câstige la Brăila (1-1) iar prima victorie în deplasare a venit tot la Cluj (1-0). Campioana din anul precedent Dinamo București a fost și ea învinsă (2-1) dupa ce la pauza oaspeții erau în avantaj.

Perioada Dacia Unirea Brăila 1991-2006

Stema echipei în perioada 1991

Sezonul urmator a adus schimbarea numelui în Dacia Unirea și al sponsorului principal care a devenit concernul Braigal înlocuind uzina Progresul. Startul de campionat a fost din nou mai greoi dar a fost învins Rapidul în etapa a V-a (1-0). Turul s-a încheiat cu o situație grea locul 15 cu doar 12 puncte unul mai mult decat ultima clasată Sportul Studențesc. În pauza competițională antrenor a fost numit Dumitru Dumitriu și rezultatele au început să se vadă. Dacia Unirea a devenit o echipa temută pe orice arenă din țară. În deplasare s-a realizat o frumoasă serie de victorii la Universitatea Craiova (2-0), FC Argeș Pitești (2-1), FCM Bacău (1-0) și în Regie (1-0). Pe Municipal Steaua (0-0) și Dinamo (1-1) nu au reușit să se impună. Ultima etapa a adus o victorie frumoasa cu Poli Timișoara(4-0) și cea mai bună clasare din istoria clubului - locul 6! Interesant este un clasament al acestui retur excelent în care echipa din Brăila se afla pe podium cu 23 de puncte fiind depașită doar de Dinamo (25) și Steaua (24).

În Cupa României dupa victoriile cu Mureșul Toplița (1-0) și Rapid (1-0), Dacia Unirea a fost eliminată intr-o dublă manșă de Universitatea Craiova (1-0 și 0-2) în sferurile de finală.

De asemenea clubul brăilean a participat și în Cupa Balcanică fiind eliminat într-o dublă manșa de catre Etar Tarnovo (Bulgaria). Începutul anului a consemnat și convocarea a 3 fotbaliști brăileni la loturile naționale Vasile Brătianu și Costel Luca (Romania B) iar Vasile Matincă la lotul de tineret.

În campionatul urmator apare și primul jucator străin din istoria clubului albanezul Arben Minga. Campioana Dinamo nu reușește nici de data această să învingă la Brăila (1-1) iar în alt meci se salveaza un punct prin doua goluri înscrise în ultimul minut împotriva Universității Craiova (2-2). După un arbitraj controversat Steaua castigă la Brăila (3-1). Etapele se scurg previzibil cu victorii acasă și înfrangeri în deplasare. Cu două etape înainte de final se obține un meci egal la FCM Bacău rezultat ce va duce la retrogradarea echipei gazdă (1-1). Echipa a fost la un pas de o tragedie dupa meciul pierdut la Ploiești (0-2) când autocarul echipei s-a răsturnat între Mizil și Buzău. Din fericire nu au fost victime.

În Cupa României Dacia Unirea Brăila ajunge în Finală ! 3000 de suporteri brăileni au luat locul în tribunele Stadionului Național la ora startului finalei contra echipei Universitatea Craiova cel mai important meci din istoria clubului. În mod ciudat arbitru a fost ales Mircea Salomir cel care arbitrase și meciul de la Baia Mare. În chiar minutul 2 al finalei a avut loc o grava greșeala de arbitraj. Drăgoi a fost agățat de portarul Lung în careu dar nu s-a acordat penaltyul cuvenit! Jocul a continuat cu atacuri ale craiovenilor și apărare grupată și contratacuri fulger de cealălta parte. Minutul 18 a adus eliminarea lui Matinca dupa un conflict al acestuia cu Cristescu în urma căruia se impunea o dublă eliminare. La pauza scorul a ramas alb. Minutul 75 a fost crucial pentru soarta meciului: Brătianu a plecat cu mingea la picior din propriul teren a driblat tot ce a ieșit în cale și din colțul careului de 16 m a centrat cu stângul pe jos în fața porții. Din partea opusă a venit în viteză Baldovin care din 6 m a trimis în plasa laterală. Zece minute mai târziu reduta brăileana a cedat și Vasc a deschis scorul. Pe final Gheorghe Craioveanu a dublat avantajul Universității iar Emil Săndoi a fost grav accidentat dupa un contact cu Petrache.

Al patrulea sezon consecutiv în prima ligă a început cu rezultate obișnuite punctele fiind câștigate doar pe teren propriu. Meciul cu Oțelul Galați a fost câstigat în minutul 90 (1-0), iar Luca a înscris de 3 ori în poarta Progresului București (4-0). Cu victorii pe teren propriu turul a fost încheiat pe un liniștit loc 11 și totul parea ok. Dezastrul a început însa dupa meciul pierdut pe teren propriu cu Gloria Bistrița (2-4) dupa care Ioan Sdrobiș și-a dat demisia. Meciul de la Galați a fost pierdut la mare lupta (3-4) ca și cel de la București cu Progresul în care gazdele au întors scorul (1-2). O noua lovitură a venit de la Poli Timișoara care a învins la Brăila (0-3). Pe final ca o palida consolare a fost câștigat meciul cu Dinamo (1-0) iar ultima etapă a adus o înfrangere categorică în fața campioanei Steaua(2-5).

Anul 1993 a adus primul transfer în străinatate din istoria clubului: Luca a plecat la Samsunspor iar Vasile Brătianu a fost desemnat de ancheta postului Radio România Actualități al III- lea fotbalist din campionatul intern. De asemenea în acest an echipa de juniori II antrenată de Dumitru Bulancea a fost vicecampioană națională.

Stema echipei în perioada 1995

În urmatorul an Dacia Unirea antrenată de Virgil Dridea a luptat pentru revenirea pe prima scena cu echipa Selena Bacău. Dupa tur diferența de 7 puncte în favoarea echipei din Bacău părea decisivă. Meciul direct de la Brăila a găsit însa cele doua echipe la egalitate de puncte. În fața unui stadion arhiplin Dacia a învins cu 2-0 și părea favorită la promovare. Visul s-a năruit însa la Iași unde în urma scandalului Trifina-Cananau echipei brăilene i-a fost interzisă promovarea. Tot pe locul II a fost încheiat și campionatul urmator(1995-96) de această dată câștigatoarea seriei fiind formația din Târgoviște cu doar un punct avans. Promovarea a fost pierdută pe final în deplasarea de la Caracal(2-3) în fața unei echipe ce avea să retrogradeze. Sezonul urmator a fost încheiat pe locul III. Demn de remarcat este faptul că în acești trei ani echipa brăileană nu a pierdut niciun meci pe teren propriu!

Acest lucru s-a întamplat în sezonul urmator (1997-98) în fața echipei Nitramonia Făgăraș (0-3). A fost un sezon greu în care echipa s-a salvat de la retrogradare în ciuda condițiilor grele (locul 13). În lipsa unui sponsor dezastrul nu a mai putut fi evitat în sezonul urmator (1998-99) . Acesta este fără îndoială cel mai negru din istoria clubului lotul fiind format doar din juniori. Infrângerile umilitoare au curs una după alta, echipa adunând doar 10 puncte și primind 125 de goluri.

Astfel dupa 40 de ani formația brăileană revenea în Divizia C. Desfiintarea echipei părea iminenta dupa 7 etape ea ocupând ultimul loc cu doar un punct. In acest moment clubul a fost preluat de omul de afaceri de origine turcă Husseyn Tekynalp. Până la finalul sezonului s-a dus o lupta grea pentru rămanerea în divizie deși pe teren propriu nu s-au mai pierdut puncte. Emoțiile au fost risipite abia în ultima etapă dupa egalul de la Constanța în fața echipei Portul (2-2). Cu doar un punct peste prima retrogradată Dacia termina pe locul 10.

Sezonul 2000-2001 echipa era antrenată de Mihai Ciobanu și după un duel cu Gloria Buzău, Dacia Unirea reușea să revină în Divizia B. Decisiv a fost meciul din retur de la Buzau (0-0) în care portarul Mirică a apărat un penalty. Frunză a fost golgheterul campionatului cu 19 goluri.

Lotul care a obtinut promovarea: Bratianu I, Mirica, Ivan, Bratianu II, Braguta, Baboi, Radulescu, Tanase, Bulancea, Frunza, Stoian, Buteseaca, Rotaru, Bandarica, Vioreanu, Balta, Stanciu, Munteanu, Ghioca, E.Cristian, State, V.Stan, Grosu.

În sezonul 2003-2004 Mihai Ciobanu revine la Brăila încercand promovarea în prima ligă. Startul este bun Dunărea Galați este umilită pe Municipal (9-2). Echipa FC Vaslui se dovedește însă mai constantă și câștigă seria. Dacia Unirea termină pe locul 4. În Cupa României Rapidul este eliminat de golul lui Buteseacă (1-0) în fața unui stadion arhiplin. În optimi pe terenul Conpet din Ploiești este eliminată și formația Apullum Alba Iulia (2-0). Aventura din cupa se încheie în sferturi într-o dublă manșă contra lui Dinamo (0-2 și 0-1).

Stema echipei în perioada 2005

Perioada CF Braila - 2006-2012

Sezonul 2006-2007 este unul dezastruos, Dacia Unirea încheie sezonul pe ultimul loc și retrogradează pentru a doua oara în ultimii 10 ani în Liga a III-a.

Sezonul 2007-2008 este unul dificil. Echipa își schimbă numele în CF Brăila și devine societate pe acțiuni. Sunt datorii mari de plătit, situația financiară nepermițând transferuri. Se mizează pe un lot format din jucatori localnici iar antrenor este Vasile Darie. În plus se pornește la drum cu un handicap de 3 puncte pentru neîndeplinirea baremului în sezonul anterior iar programul este greu, primul meci acasă fiind cu cea mai puternică echipă din serie Cetatea Suceava (0-3). Cu toate acestea echipa încheie pe locul 9.

Lotul de jucatori care a terminat pe locul 9 nu se dovedește suficient de puternic pentru a promova în sezonul 2008-2009. Asta deși Mihai Ciobanu revine pentru a III-a oară la Brăila. În momentul în care șansele sunt ratate el părăsește echipa pe cale amiabilă antrenor principal redevenind Vasile Darie. La final CF Brăila se poziționează pe locul 8.

Mult dorita revenire în Liga a II-a va fi obținută în sezonul 2009-2010 sub conducerea antrenorilor Vasile Darie (tur) și Daniel Timofte (retur). Principalele contracandidate la câștigarea seriei CS Panciu, Petrotub Roman și FC Politehnica II Iași nu au reușit să țină pasul cu CF Brăila cedând una câte una lupta. Nelu Buca a fost golgheterul echipei și al seriei cu 25 de goluri. O frumoasă performanță a reușit și echipa de juniori B (antrenor Teodor Cătălin) care a ajuns până în turneul semifinal.

Dar iata și lotul care a obținut promovarea (cifra din paranteză reprezintă numărul de jocuri): Portari - Cristian Mitrea (17), Anton Ilie (14), Paul Botaș (1); Fundași - Gabriel Bosoi (30), Cristian Gurguiatu (27), Cosmin Necoară (25), Victor Olenic (20), Ionuț Șerban (20), Moldoveanu (14), V.Nicolae (7), Bălan (3); Mijlocași - Robert Stancioiu (30), Ndigwe (29), Iosofache (26), Alin Pânzaru (26), Dragus (17), Stanciulescu (12), Oprea (10), V.Gheorghe (10), George Pungă (9), Tudor (3), Pascu(3); Atacanți - Badea (29), Nelu Buca (27), Panait (22), Cazan (11), Henry (7), Lupu (2).

Palmares

Național

Echipa fanion a orașului Brăila.

Liga I:

• Castigatoare (0):
• Cel mai bun loc: 6th 1991-92

Liga II:

• Locul 1 (3): 1934-35, 1943-44, 1989-90
• Locul 2 (6): 1935–36, 1974–75, 1975–76, 1988–89, 1994–95, 1995–96

Liga III:

• Locul 1 (3): 1963-64, 2000-01, 2009-10
• Locul 2 (2): 1957–58, 1967–68

Cupa României:

• Castigătoare (0):
• Finalistă (1): 1992–93

European

Cupa Balcanică

• Semi-finalistă (1): 1992-93

• Pe 28 martie 1940, FC Brăila a disputat la Brăila semi-finală în Cupa României, meci pierdut în fața echipei Rapid București cu scorul de 2-0
• Pe 26 iunie 1993, CF Brăila a jucat în Finala Cupa României împotriva echipei FC Universitatea Craiova, dar a pierdut cu 2-0. Atunci antrenorul Daciei era Ioan Sdrobiș

Suporteri

Fișier:FularCFBR.jpg

Fularele purtate de fani

Înca din momentul înființării, CF Brăila a fost și a rămas echipa fanion a orașului Brăila, astfel a cunoscut o mare simpatie din partea brăilenilor. Simpatia fanilor crește începand cu anul 1974, atunci când echipa se mută pe Stadionul Municipal, stadion ce putea găzdui 30.000 de persoane. În anii 1978-1991 echipa este susținută în numar mare de lucrătorii uzinei Progresul, deasemenea numele echipei este FCM Progresul. Odata cu promovarea în Liga I în 1991, Stadionul Municipal devine neîncapator fanilor, astfel pe 10 martie 1991 se înregistrează 23.000 de specatori în meciul contra echipei Steaua București, ca mai apoi un an mai târziu pe 15 martie 1992, Stadionul Municipal să înregistreze un număr record de spectatori - 25.000, tot într-un meci contra echipei Steaua București.

Pe 26 iunie 1993, echipa Brăilei întâlnește Universitatea Craiova în Finala Cupei României, meci în care 3.000 de fani brăileni au facut deplasarea în București pe Stadionul Național.

Odata cu apariția fenomenului Ultras în România, își face aparita și Ultras Brăila în anii 2000. În prezent echipa este susținută de 2 grupuri de fani: Legio Azzurra Brăila și Bad Boys Brăila.

Statistici

Articol principal: Statisticile echipei CF Brăila.

Prima prezență oficială a CF Brăila în competițiile fotbalistice a fost înregistrată in anul 1929, atunci CF Brăila a debutat în Liga I, în formatul de atunci al competitiei. La sfârșitul sezonului 1934-1935 a fost câștigătoarea din Liga a II-a, însă nu a fost singura dată când CF Brăila reușește să câstige campionatul, aceeași performanță reușind-o și în sezoanele 1943-1944 și 1989-1990 .

CF Brăila reușește de asemenea să câștige Liga a III-a de 3 ori în sezoanele: 1963-64, 2000-01, 2009-10.

Clubul brăilean bifează 7 prezențe în Liga I, cea mai notabilă performanță fiind realizată în sezonul 1991-92 cand CF Brăila a terminat pe locul 6.

Prezențe Divizionare

• 7 prezențe în Liga I (1929-1930, 1937-1938, 1940-1941, 1990-1994);
• 50 prezențe în Liga II (1934-1937, 1938-1940, 1953, 1954, 1960-1963, 1964-1967, 1968-1990, 1994-1999, 2001-2007, 2010-2011, 2012 - Prezent);
• 11 prezențe în Liga III (1946-1947, 1956-1959, 1963-1964, 1967-1968, 1999-2001, 2007-2010).
• 12 prezențe în Campionatul Regional (1922-1934)

Rezultate

Drumul spre finală (1992-1993)

În sezonul 1992-1993, Dacia Unirea Brăila a ajuns pană în finala Cupei României, însă a fost învinsă cu scorul de 2-0 de Universitatea Craiova.

ȘAISPREZECIMI

28 februarie 1993 15:00	Steaua Mizil	0 - 1	Dacia Unirea Brăila	Stadionul Steaua, Mizil, Mizil Spectatori: 5.000

OPTIMI

17 martie 1993 15:00	Dacia Unirea Brăila	1 - 0	Minerul Motru	Stadionul Municipal, Brăila Spectatori: 15.000

SFERTURI - TUR

21 aprilie 1993 15:00	Dacia Unirea Brăila	1 - 0	FC Brașov	Stadionul Municipal, Brăila Spectatori: 20.000

SFERTURI - RETUR

28 aprilie 1993 17:00	FC Brașov	1 - 1	Dacia Unirea Brăila	Silviu Ploeșteanu, Brașov Spectatori: 10.000

SEMIFINALĂ - TUR

12 mai 1993 17:00	Dacia Unirea Brăila	3 - 2	FC Maramureș Baia Mare	Stadionul Municipal, Brăila Spectatori: 23.000

SEMIFINALĂ - RETUR

19 mai 1993 17:00	FC Maramureș Baia Mare	1 - 1	Dacia Unirea Brăila	Dealul Florilor, Baia-Mare Spectatori: 15.000

FINALĂ

26 iunie 1993 17:00	Universitatea Craiova	2 - 0	Dacia Unirea Brăila	Stadionul Național, București Spectatori: 10.000 Arbitru: Mircea Salomir (Cluj-Napoca)
	Cristian Vasc  81', Gheorghe Craioveanu  88'

Antrenorul Daciei Unirea Brăila era Ioan Sdrobiș, unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria clubului; de asemenea anii 1992, 1993, au reprezentat cei mai glorioși ani, echipa brăileană atrăgând meci de meci pe Municipal 30.000 de persoane.

Date Club

• Culori echipă: alb-albastru
• Anul înființării: 1922
• Statutul: profesionist
• Reputația: regională
• Rivalitate: Oțelul Galați, Dunărea Galați.
• Stadion: Municipal
• Capacitate stadion: 20.000 (8.000 pe scaune)
• Dimensiunea terenului: 105 x 74 metri
• Stadionul de rezervă: Progresul, Brăila
• Media vârstei: 24
• Debut in Divizia A (Liga 1): 1929-1930
• Alte denumiri: Metalul Brăila (1953-1956), Energia Brăila (1956-1957), Dinamo Brăila (1957-1958), Industria Sârmei Brăila (1958-1960), C.S.M. Brăila (1960-1962), Progresul Brăila (1962-1963, 1967-1975, 1980-1991), Laminorul Brăila (1963-1965), Constructorul Brăila (1965-1967), și CF Brăila din 2006.

Stadion

Articol principal: Stadionul Municipal (Brăila).

Stadionul Municipal

Terenul pe care se desfașoara activitatea este situat în parcul Monument. Acesta este acoperit cu gazon natural, având dimensiunile 105 m x 74 m. Dispune de doua tribune și peluze având o capacitate totală de 20,000 de locuri. Stadionul dispune de 4 vestiare și cabină pentru arbitrii.

• Nume - Municipal
• Oraș - Brăila
• Capacitate - 20,000 (8,000 locuri pe scaune)
• Inaugurare - 1974
• Mărimea terenului - 105 x 74 metri.

Antrenori

Conducerea tehnică actuala

• Alin Pânzaru - antrenor principal
• Nicu Rotaru - antrenor secund
• Vasile Darie - antrenor juniori
• Șerban Tudorel - preparator fizic
• Ionel Drăgoi - director sportiv

Antrenori importanți

În istoria clubului brăilean, numeroși antrenori s-au remarcat și au obținut rezultate notabile, între care:

• Bujor Hălmăgeanu,
• Ioan Sdrobiș
• Dumitru Dumitriu (nume de care se leagă promovarea în prima divizie și unele dintre cele mai notabile performanțe ale echipei),
• Virgil Dridea,
• Vasile Simionaș,
• Constantin Oțet,
• Daniel Timofte,
• Vasile Darie
• Liviu Ciobotariu

Precum și regretații: Viorel Mateianu , Nicolae Tătaru , Robert Cosmoc, Ștefan Onisie, Francisc Zavoda, Dumitru Nicolae Nicușor sau Titus Ozon .

Între cei mai buni antrenori localnici se numără profesorii Nelu Iuga și Mircea Iancu.

Istoria antrenorilor

În funcție de când au devenit antrenori la CF Brăila:

• 1964 Alexandru Dumitriu
• 1965 Nicolae Stanciu
• 1971 Ștefan Onisie
• 1974 Gheorghe Timar
• 1975 Titus Ozon
• 1976 Nicolae Tătaru
• 1977 Robert Cosmoc
• 1978 Octavian Ulman
• 1979 Petre Iancu
• 1980 Robert Cosmoc
• 1983 Viorel Mateianu
• 1986 Francisc Zavoda
• 1987 Robert Cosmoc
• 1988 Mircea Dridea
• 1990 Constantin Otet
• 1990 Bujor Hălmăgeanu
• 1991 Ioan Sdrobiș
• 1991 Nicolae Dumitru
• 1992 Dumitru Dumitriu
• 1992 Gheorghe Mulțescu
• 1992 Vasile Simionaș
• 1994 Bujor Hălmăgeanu
• 1994 Virgil Dridea
• 1998 Marin Oprea
• 2000 Mihai Ciobanu
• 2002 Ion Constantinescu
• 2002 Vasile Grossu
• 2003 Pavel Buburuz
• 2003 Ion Gigi
• 2004 Ionel Augustin
• 2004 Ion Balaur
• 2004 Ionel Iuga
• 2005 Mihai Ciobanu
• 2006 Vasile Darie
• 2008 Mihai Ciobanu
• 2009 Vasile Darie
• 2010 Daniel Timofte
• 2010 Liviu Ciubotariu
• 2011 Ion Viorel
• 2012 Alin Pânzaru

Conducerea administrativă

• Finanțator - Gheorghe Bunea Stancu
• Președinte - Adelin Soare
• Director executiv - Dan Apostol
• Organizator competiții - Ionel Drăgoi

Jucători

Lot de jucători 2012-2013

Leu Bosoi (C) Spiridon Ignat Costache Ion Prodan Ochia Pușcașu Bălțoi Rusu

Echipa tip 2012-2013

Listă actualizată la data de 20 august 2012

N°	Numele	Data și locul nașterii	Naționalitate	Post	Clubul anterior
Portari
	Bunduc Gabriel Petruț	27 iunie 1991 Brașov		Portar	Unirea Tărlungeni
12	Ștefan Leu	6 aprilie 1977 Buzău		Portar
'	Cristian Mitrea	27 iunie 1987 Brăila		Portar
Fundași
7	Gabriel Bosoi	11 august 1987 Braila		Fundaș dreapta
8	Constantin Necoară	12 martie 1986 Braila		Fundaș stânga
6	Ivan Laurențiu	8 mai 1979 Brăila		Fundaș central
4	Dinu Sârmărtean	28 iulie 1981 Bistrița		Fundaș central	FC Vaslui
	Sorin Rădoi	30 iunie 1985 Craiova		Fundaș dreapta	FC Chindia Târgoviște
16	Daniel Ignat	17 iulie 1986		Fundaș central
Mijlocași
'	Alexandru Ciocâlteu	16 martie 1990 Ploiești		Mijlocaș ofensiv, dreapta	Conpet Ploiești
9	Sorin Frunză	28 martie 1978 Jorăști		Mijlocaș stânga	Oțelul Galați
	Visar Braha	21 iunie 1987 Pristina		Mijlocaș ofensiv
5	Andrei Pușcașu	10 martie 1990 Brăila		Mijlocaș central
'	Alin Pânzaru	18 ianuarie 1976 Iasi		Mijlocaș dreapta
17	Daniel Spiridon	29 martie 1984 Bacău		Mijlocaș central	FCM Bacău
	Daniel Ochia	8 iulie 1981 Giurgiu		Mijlocaș defensiv
18	George Pungă	27 mai 1994 Brăila		Mijlocaș central
	Gigel Costache	14 ianuarie 1988 Brăila		Mijlocaș central
	Marius Voicu	8 septembrie 1989 Pitești		Mijlocaș central
16	Dragoș Boboc	24 septembrie 1981 Alba-Iulia		Mijlocaș stânga	Gloria Buzău
17	Emanuel Ndigwe	18 decembrie 1986 Abuja		Mijlocaș ofensiv, atacant
Atacanți
19	Alexandru Bălțoi	21 iunie 1982 București		Atacant	FC CSCA-Rapid Chișinău
	Marian Tănasă	14 august 1986 Iași		Atacant	FC Maramureș
	Danuț Prodan	13 ianuarie 1985		Atacant	Gloria Buzău
10	Bogdan Rusu	9 aprilie 1990 Brașov		Atacant	Astra Ploiești
15	Emekwue Henry	17 iunie 1985 Abuja		Atacant
18	Adrian Câmpeanu	29 mai 1981 Brașov		Atacant	Gloria Buzău

Jucători importanți

De-a lungul istoriei, jucători importanțti ai României au evoluat la CF Brăila, unii atingându-și apogeul chiar la Brăila. Astfel de la clubul brăilean s-au lansat consacrații internaționali Nicolae Tilihoi, Vasile Brătianu și Bănel Nicoliță. Alți jucători emblematici pentru fotbalul brăilean sunt:

• Grigore (Primarul) Traian - cel mai bun fotbalist din istoria echipei, deținatorul recordului de apariții pentru club - 400, deasemenea deținatorul recordului de goluri marcate pentru club - 139, a evoluat pentru clubul brăilean 15 ani (1966-1980),
• Constantin Gheorghiță,
• Ion (Jacques) Broscățeanu (profesor de istorie, director al Școlii Generale nr.10 și senator),
• sing. Șerban Trofin,
• Adrian Petrache,
• Sandu Minciu
• Tudorel Cotigă,
• Georgel (Bălana) Ologu,
• Radu Dan,
• Dumitru Bulancea,
• Ion (Șobolanul) Mihalache,
• Mircea Minescu,
• ing. Ion Simion,
• Ilie Trifina,
• Anton Doboș,
• Marius Stan,
• Marius Șumudică,
• Constantin Năsturescu,
• Costel Brătianu,
• Badescu Victor,
• Tudorel Pelin
• Vasile Darie,
• Marin Bulancea,
• Vasile Titirișcă,
• Ionel (Aripioară) Drăgoi,
• Vasile Brătianu,
• ing. Badescu VIctor,
• Adrian Baldovin.
• Traian Tomescu

• Primul jucător străin care apare în echipă, în perioada postbelică, este albanezul Arben Minga (din ediția de campionat 1992-1993).
• Primul jucător brăilean transferat în străinătate a fost Costel Luca (din 1993, la formația turcă Samsunspor).
• Cel mai bine cotat în plan național a fost Vasile Brătianu (evaluat de Redacția Sport a Radio România, ca al III-lea fotbalist al anului 1993)
• Cel mai meciuri disputate pentru club - 400 îi aparțin lui Grigore (Primarul) Traian.
• Cele mai multe goluri înscrise pentru club - 139 îi aparțin tot lui Grigore (Primarul) Traian.

Bibliografie

• Zile și nopți pe stadion, Ioan Chirilă (1986)
• Revista Asociația Sportivă Inter Vaslui (1987)

Legături externe

• Site-ul oficial al clubului
• Site-ul suporterilor brăileni
• Site-ul fanilor Legio Azzurra
• Site-ul Stadionului Municipal