FC Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
FC Brașov
FC Brașov.svg
Informații generale
Nume complet Fotbal Club Brașov
Poreclă Stegarii
Galben-negrii
Echipa de sub Tâmpa
Nume precedent(e) Uzinele Astra Brașov (U.A.B.)
Steagul Roșu Brașov
Metalul Brașov
Energia Brașov
Fotbal Club Muncitoresc Brașov
Data fondării 1936; (acum 78 ani)
Culori         
Stadion Tineretului, Brașov
(8.800 locuri)
Campionat Liga I
Finanțator România Ioan Neculaie
Președinte România Constantin Zotta
Antrenor România Cornel Țălnar
Site web fcbrasov.ro
Palmares
Național Vicecampioană (1)
Internațional Cupa Balcanică (1)
Echipament
Acasă
Deplasare
Alternativ
Sezon actual
Soccerball current event.svg

Pentru sezonul actual vedeți:
FC Brașov în sezonul 2014-15

Fotbal Club Brașov sau FC Brașov este un club profesionist de fotbal din Brașov, România. Acesta a fost fondat în toamna anului 1936, fiind urmașul clubului Brașovia Brașov în fotbalul românesc.

Este cea mai cunoscută echipă de fotbal a orașului Brașov, neavând adversari istorici în județ. De asemenea, este prima echipă românească de fotbal ce a reușit să câștige un trofeu internațional, Cupa Balcanică în anul 1961.

Despre identitatea brașovenilor jurnalistul sportiv Ion Cupen spunea:

„Echipa Steagul Roșu are o condiție aparte în fotbalul nostru, care o detașează de masă, în conferă un statut special: ea este băiatul sărac care a ajuns rapid în elita societății prin merite personale.[1]

Cu peste 75 de ani de istorie FC Brașov este unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din România. În prezent echipa de seniori a clubului evoluează pe prima scenă a fotbalului românesc și își dispută meciurile de acasă pe Stadionul Tineretului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Înființarea, primul sezon și primul lot[modificare | modificare sursă]

Se poate spune că actualul FC Brașov a fost înființat în toamna anului 1936 și a apărut pentru prima dată în fotbalul românesc în anul 1937, în sezonul 1937-1938 al Diviziei C la fotbal. Echipa figura sub numele de „Uzinele Astra Brașov”, iar locul în competiție îi fusese cedat de concitadina Brașovia Brașov.

Deși clubul fusese înființat cu un an mai devreme, nu a reușit să se înscrie la timp în campionat, de aici și primul sezon fiind cu un an după înființare. Echipa reușește să se claseze pe locul patru, în Liga de Centru, în primul ei sezon oficial, în ceea ce era cea de-a doua ediție a Diviziei C la fotbal în România.

Potrivit vechii ediții a siteului oficial al echipei primii zece jucători ai clubului au fost: Năftănăilă (nicio legătură cu Lulu Năftănăilă de mai târziu), Aurel Stroe, Pitu, Chicomban (din cunoscuta familie de polisportivi), Danciu, Pedrea, Chirică, Dumitrescu, A. Iftimie, Dănăilă. [2][3][4]

Generația lui Silviu Ploeșteanu[modificare | modificare sursă]

A doua conflagrație mondială a paralizat activitatea fotbalistică. Au fost competiții dotate cu diferite trofee, „Cupa Basarabiei” sau „Cupa Eroilor”. Imediat după armistițiu, au început să se organizeze formații de fotbal, pe lângă unități industriale, universități și apar și primele echipe militare.

Brașovul îl găsim din nou în Divizia C – seria a XII-a, sub denumirea de „U.A.B.”. Este precursoarea echipei pe care Silviu Ploeșteanu, cu mână forte și profesionalism, a dus-o până pe locul doi în prima divizie și la câștigarea primei Cupe Balcanice Intercluburi. O considerăm generația a doua, care, după interminabilul baraj din 1950 a pătruns în Divizia B.

Este generația cu care Silviu Ploeșteanu și-a clădit marea echipă care va cuceri apoi „Cupa Balcanică” intercluburi, care va ocupa locuri fruntașe pe prima scenă și care în 1960 a ocupat locul doi pe prima scenă. Este generația lui Nicolae Proca, Gheorghe Fusulan, Gheorghe Ciripoi, Tică Constantinescu, Gheorghe Percea, Octavian Zaharia, Gheorghe Raicu, completată apoi cu Ștefan Hidișan (ulterior ca antrenor, descoperitor de talente), Niculae Campo, Ioan Szigeti, Alexandru Meszaroși, Vasile Szeredai, Dorin Gane, Valer Târnăveanu, Necula Dorin.

Generația trio-ului mexican[modificare | modificare sursă]

A urmat generația trio-ului, Nicolae Pescaru – Stere Adamache – Mihai Ivăncescu, adică generația care a dat naționalei trei jucători la naționala pentru mondialul mexican. Pentru o echipă de provincie era o performanță, mai ales pentru o formație care venise din „B”, chiar dacă retrogradarea a fost nemeritată. Dacă ne întoarcem la această generație, ea a retrogradat în 1968, însă retrogradarea s-a datorat unor factori independenți de valoarea echipei.

Moartea lui Iuliu Năftănăilă pe 28 august 1967 a zdruncinat din temelii clubul, care nu și-a mai revenit. Nu a fost suficient decesul unuia dintre cele mai mari talente brașovene, a mai contribuit și obtuzitatea federației, care nu a fost de acord cu amânarea meciului cu U Cluj, la numai 48 de ore de la funeralii. Încă sub imperiul psihologic, echipa a cedat și nu s-a mai putut redresa. Retrogradarea a dus la schimbarea antrenorului Silviu Ploeșteanu, care nu a mai stat pe bancă decât opt etape din ediția următoare din „B”, după care, Valentin Stănescu i-a luat locul. Șocul schimbării de la cârma echipei, după 21 de ani, i-a cauzat decesul în primăvara următoare, pe 13 aprilie 1969. De această generație se leagă numele lui Csaba Gyorffy, Iuliu Jenei, Călin Gane, Marcel Goran, Petre Cadar, Cezar Ardeleanu, Adrian Hârlab, Virgil Grecea , generație încorporată alături de unii din cei cu state mai vechi de serviciu.

Generația lui ’80[modificare | modificare sursă]

Generația anilor ’80 a readus formația „stegarilor” pe prima scenă, după cinci ani de penitență prin divizia secundă. A fost generația lui Vasile Papuc, Vasile Gherghe, Marian Paraschivescu, Valer Șulea, Costel Spirea, Vasile Bențea, Gherasim Chioreanu, Adrian Furnică, Constantin Manciu, Nicolae Bucur, Nicolae Adami, Mihai Panache, Petre Marinescu.

Pe parcurs au mai fost implantați Marius Lăcătuș, Ion Batacliu, Nistor Văidean, Ion Mandoca, Dumitru Stângaciu, generație care pentru un sezon a coborât echipa în „B”, dar pe care tot ea a readus-o în față. Nu a mai avut strălucirea unor locuri superioare, ca a primelor generații, dar a menținut o lungă perioadă de timp stindardul brașovean pe cel mai înalt catarg. Generația anilor ’80 a continuat și s-a contopit cu generația finalului deceniului opt, în care au apărut pe firmament Marin Barbu, Alexandru Csaba Andrași, Marian Mărgărit, Eugen Moldovan, Petre Lucian, Andrei Șanta, Ștefan Bălan.

Formația de start în meciul retur din Cupa UEFA cu Inter Milano din 27 septembrie 2001. [5]

Arc peste timp la mondialul american[modificare | modificare sursă]

Făcând un arc peste timp, depășind evenimentele din decembrie ’89, ajungem la generația care l-a trimis la mondialul american din ’94 pe Marian Ivan. Este generația lui Tibor Selymes, Ionel Pârvu, Laszlo Polgar, Emil Spirea, Sandu Andrași, Iulian Chiriță, Dorel Purdea, Marius Todericiu, generație care-i avea în continuare pe unii dintre cei mai vrednici jucători ai generației anterioare. Este generația care, așa cum am spus, l-a trimis pe Marian Ivan la mondiale, după 24 de ani de la trio-ul mexican.

Noua generație, o generație autohtonă[modificare | modificare sursă]

Unii din generațiile anterioare, au venit la poalele Tâmpei, s-au adaptat pământului și au rămas credincioși acestor meleaguri, alături de cei care au crescut și s-au dezvoltat aici. În ultimii ani, echipele de juniori ale „stegarilor”, au început să producă pe bandă rulantă elemente tinere talentate. Cei mai buni dintre cei mai buni s-au încorporat în lotul „mare”, alții au fost împrumutați unor echipe din categoriile mici, pentru a se roda. Traian Alexandru Marc, Marius Constantin, Romeo Surdu, Ioan Coman, Silviu Pintea, Ionuț Vasiliu, Dragoș Luca{antrenor grupe copii fc brasov}, este generația crescută pe „Municipal” sau „ICIM”, este generația care bate insistent la porțile consacrării, este generația care a adus titluri de campioni sau de vicecampioni la poalele Tâmpei, după o foarte lungă perioadă de vreme. Este generația care a fost aruncată în luptă, alături de nume care s-au consacrat pe terenurile brașovene: Cosmin Bodea, Daniel Isăilă, Octavian Cocan, Mihai Stere, Robert Dani, Florin Stângă și lista ar putea continua. O listă care cu siguranță va fi completată cu alte nume care vor veni de la juniori, pregătiți cu migală în cadrul „centrului”.

Ultimele sezoane
Sezon Ligă Loc M V E Î GD GP P Cupă Golgheter Note
2009-10 Liga I 9 34 12 10 12 40 30 46 Semifinale Robert Ilyeș (7)
2010-11 Liga I 12 34 10 13 11 34 40 43 Semifinale Robert Ilyeș (10)
2011-12 Liga I 10 34 13 6 15 39 34 45 Optimi
2012-13 Liga I 7 34 14 9 11 50 51 51 Optimi
2013-14 Liga I 15 34 9 11 14 32 40 38 Optimi Andrei Cristea (8)

Simboluri[modificare | modificare sursă]

Steme[modificare | modificare sursă]

Culori[modificare | modificare sursă]

Echipament Peñarol

La înființare echipa brașoveană avea alb-albastru ca și culori oficiale ale clubului. Acestea au rămas culorile brașovenilor până în decembrie 1966. Schimbarea a venit în urma unui turneul al Echipei Olimpice de Fotbal a României în Uruguay.

După un meci cu Peñarol Csaba Gyorffy, legitimat la brașoveni, a primit de la căpitanul Alberto Spencer tricoul cu care acesta jucase. Gyorffy a fost fascinat de combinația dungilor galben-negre și a decis ca la întoarcerea în țară să poarte la antrenamente tricoul primit.

Decizia de a schimba culorile clubului a plecat de la Silviu Ploeșteanu, acesta considerând că în noile culori brașovenii se vor vedea mai bine pe teren. Din ianuarie 1967 echipa de sub Tâmpa are galben-negru ca și culori oficiale, amintind de echipa uruguayană Peñarol.[7]

Nume[modificare | modificare sursă]

  • Uzinele Astra Brașov (U.A.B.) (1936-1948)
  • Steagul Roșu Brașov (1948-1950, 1955-1957, 1958-1979)
  • Metalul Brașov (1951-1954)
  • Energia Brașov (1957-1958)
  • Fotbal Club Muncitoresc (FCM) Brașov (1979-1990)
  • Fotbal Club (FC) Brașov (1990-prezent)[8]

Imn[modificare | modificare sursă]

Fanii braşovului
Unul dintre fularele purtate de fani în anii 2000
În orașul de sub Tâmpa,
Este o echipă mare
Steagu' Roșu se numea
Și noi ne mândrim cu ea [bis]
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Cu Pescaru* în echipă,
De nimeni nu ne e frică
Și cu Gyorffy* pe extremă
Rezolvăm orice problemă [bis]
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
În orice împrejurare,
Brașovenii sunt cu voi,
Și acas’ și-n deplasare,
Galben-negrii suntem noi [bis]


Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Suntem fiii munților,
Haiducii Carpaților,
Din Țara Bârsei venim
Și pentru Brașov trăim [bis]
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie.
Toată lumea tre' să afle,
Fie zi sau fie noapte,
Noi cu toți cântăm în cor
Sunt stegar pân-am să mor
Țin cu Steagu' până mor.
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie
Haide haide Steagule
Du-ne la victorie.
  • Numele jucătorilor în cântec s-au tot schimbat de-a lungul timpului. Aceasta este varianta originală.

Versurile imnului stegarilor au fost compuse în 1974 de studenții brașoveni Viorel Morari și Mihai Bara. Cei doi au ales melodia "Andrii Popa" a celor de la Phoenix drept instrumental pentru noul cântec. În 2012, la inițiativa fanilor brașoveni, Mircea Baniciu a acceptat să înregistreze și să interpreteze melodia ce a devenit imnul oficial al clubului.[9]

Stadion[modificare | modificare sursă]

Stadionul Tineretului la inaugurarea nocturnei

Stadionul Tineretului este arena oficială a echipei. Aceasta a fost construită în 1936 și s-a numit Stadionul "Regele Carol al II-lea". Extinderea tribunelor și construirea peluzelor s-a produs la începutul anilor '70, în urma acestor modificări arena fiind desemnată să organizeze doar meciuri de fotbal, renunțându-se la pista de atletism.[10]

În urma lucrărilor din 2008, stadionul are instalație de nocturnă, în plan fiind și reconstruirea peluzelor și acoperirea tuturor locurilor, însă renovarea s-a oprit. În anul 2009 a fost inaugurată instalația de nocturnă, într-un meci de campionat împotriva celor de la Gaz Metan Mediaș.[11]

Pe locul actualului stadion Municipal se va construi un nou stadion, Brașov Arena de 23.000 de locuri. Stadionul ar urma să fie cel mai mare din Brașov. Acesta va avea 3 stele (standardele UEFA), toate locurile sale vor fi acoperite, și va fi deținut de către clubul FC Brasov și primăria orașului. Lucrările au început și s-au oprit la dărâmarea arenei vechi.[12]

Brșovenii mai folosesc și stadionul ICIM, aflat în cartierul Astra, pentru meciuri amicale și pentru antrenamentele din timpul săptămânii. La fel ca și Stadionul Tineretului, Stadionul ICIM a intrat într-un proces de modernizare, în anul 2007, care a încetat înainte de finalizare.[13]

Palmares[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Statisticile echipei FC Brașov
Istoricul poziţiilor din campionat între 1950 şi 2013.

Național[modificare | modificare sursă]

Liga I:

Liga a II-a:

Cupa României:

European[modificare | modificare sursă]

Cupa Orașelor Târguri (Actuala UEFA Europa League):

Cupa Balcanică:

Listă realizată prin agregarea mai multor surse.[14][15][16][17][18]

FC Brașov în Europa[modificare | modificare sursă]

Sezon Competiție Rundă Club Acasă Deplasare General
1960–61 Cupa Balcanică Faza grupelor1 Grecia AEK Atena 3–02 2-4 Locul 1
Albania Partizani Tirana 1–0 0–0
Turcia Fenerbahçe 3–0 1–1
Bulgaria Levski Sofia 2–2 2–4
1961–63 Cupa Balcanică Faza grupelor Grecia Olympiacos 6–2 1-0 Locul 2
Iugoslavia Sarajevo 3–1 2–0
1963–64 Cupa Orașelor Târguri Prima rundă Bulgaria Lokomotiv Plovdiv 1–3 2-1 2-5
1965–66 Cupa Orașelor Târguri Șaisprezecimi de finală Iugoslavia Zagreb 1–0 2–2 3-2
Optimi de finală Spania Espanyol 4–23 3–1 5-6
1970-71 Cupa Balcanică Faza grupelor Turcia Altay 3–0 0–0 Locul 2
Grecia Panionios 1–1 2–0
1971-72 Cupa Balcanică Faza grupelor Bulgaria Trakia Plovdiv 2–3 1–1 Locul 3
Turcia Göztepe 0–1 5–1
1974–75 Cupa UEFA Prima rundă Turcia Beșiktaș 3–0 2–0 3-2
Runda a doua Germania Hamburg 1–2 8-0 2-10
2001–02 Cupa UEFA Calificări Armenia Mika Ashtarak 5–1 0–2 7-1
Prima rundă Italia Internazionale Milano 0–3 3–0 0-6

1Competiția s-a desfășurat într-o singură grupă de cinci echipe. FC Brașov a terminat pe primul loc, câștigând cupa.
2AEK Atena nu s-a prezentat la meciul de la Brașov, pierzând astfel cu 3-0.
3La scorul general de 5-5 s-a jucat un al treilea meci la Brașov, câștigat de Espanyol cu 1-0.

Lista a fost creată prin agregarea mai multor surse.[19][20][21][22]

Jucători[modificare | modificare sursă]

Listă actualizată la data de 21 mai 2014[23]

Vezi și Lista jucătorilor lui FC Brașov

Lotul actual[modificare | modificare sursă]

Nr. Poziție Jucător
1 România P        Cristian Bordea
13 România P        Daniel Mutu
30 România P        Florin Iacob
3 Croația F        Mislav Leko
4 România F        Marius Constantin
12 România F        Cristian Ionescu Căpitan
22 Portugalia F        Sérgio Rodrigues
23 Portugalia F        Ricardo Machado
25 România F        Alexandru Vagner
32 România F        Bogdan Străuț
33 România F        Vlad Potecu
5 România M        Șerban Moraru
8 România M        Alexandru Mateiu
Nr. Poziție Jucător
10 România M        Georgian Păun
15 Portugalia M        Diogo Santos
19 Croația M        Adnan Aganovic
21 Portugalia M        Davide Dias
26 Portugalia M        Bruno Madeira
31 România M        Ștefan Grigorie
55 România M        Alexandru Ciocâlteu
77 România M        János Székely
94 România M        Rareș Enceanu
9 România A        Andrei Cristea
20 România A        Romeo Surdu
29 România A        Mugurel Buga
47 Portugalia A        Diogo Fonseca

Personal[modificare | modificare sursă]

Listă actualizată la data de 26 aprilie 2014[24]

Vezi și Lista antrenorilor lui FC Brașov

Conducerea tehnică[modificare | modificare sursă]

  • România Cornel Țălnar - Antrenor principal
  • România Andrei Șanta - Antrenor de portari
  • România Laurian Taus - Medic
  • România Gheorghe Popa - Medic
  • România Sorin Mainea - Maseur
  • România Leonard Silișteanu - Maseur
  • România Andrei Gheorghe - Maseur
  • România Claudiu Năstase - Magazioner

Conducerea clubului[modificare | modificare sursă]

  • România Ioan Neculaie - Președintele Consiliului de Administrație
  • România Constantin Zotta - Director general
  • România Ilie Vâju - Administrator delegat/Ofițer de presă
  • România Florin Ghimbășan - Secretar general
  • România Paul Miron - Director economic
  • România Flavius Moldovan - Team manager
  • România Irinel Manta - Director marketing
  • România Cezar Ardeleanu - Director Centru de Copii si Juniori
  • România Gabriel Stănculescu - Responsabil ordine și siguranță

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]