Proces adiabatic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Într-o diagramă p–V graficul transformării adiabatice (cu linie îngroşată) este mai înclinat decât al celei izotermice.

Un proces adiabatic[1][2] sau transformare adiabatică[1][2] este o transformare a unui sistem termodinamic în care nu se produce un schimb de căldură cu exteriorul ΔQ = 0.[1][2]

În general, un proces care se petrece destul de repede față de viteza cu care are loc schimbul de căldură, poate fi considerat adiabatic, chiar dacă izolarea termică de mediul exterior nu este perfectă (de exemplu: propagarea sunetelor prin gaze).[3]

Ecuația transformării adiabatice[modificare | modificare sursă]

Transformarea adiabatică a gazului ideal poate fi descrisă de ecuația:[1][2]

unde p este presiunea, V este volumul, iar (doar pentru gaze perfecte):[4]

fiind capacitatea termică masică la presiune constantă, fiind capacitatea termică masică la volum constant, iar este exponentul adiabatic.

i reprezintă numărul gradelor de libertate ale gazului. i poate fi 3 pentru gazele monoatomice, 5 pentru cele biatomice și 6 pentru celelalte gaze.[4]

Curba ce reprezintă variația presiunii în funcție de volum pentru transformarea adiabatică se numește adiabată.[1][2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Popa, Manualul..., pp. 151–152
  2. ^ a b c d e Vlădea, Tratat..., pp. 126–128
  3. ^ Terminologie - Geografia Fizică a României – 2014 - 2015
  4. ^ a b Popa, Manualul..., p. 99

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]