Bilet la ordin
Biletul la ordin este un efect comercial, înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane numită beneficiar, sau la ordinul acesteia. Ca formă, biletul la ordin se aseamană cu o recunoaștere de datorie de către debitor, față de creditorul său.
Descriere [modificare]
Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care incorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată, de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi, ținuți solidar pentru executarea obligației.
Mențiunile esențiale pe care trebuie să le cuprindă un bilet la ordin sunt următoarele:[1]
- denumirea de bilet la ordin;
- data emisiunii;
- scadența;
- menționarea obligației personale și necondiționate de a plăti suma de bani;
- numele beneficiarului;
- semnătura subscriitorului sau a emitentului;
- locul de plată.
În lipsa unuia din aceste elemente, biletul la ordin este nul.
În România [modificare]
Biletul la ordin a fost introdus în România prin Legea nr. 58/1934.[2]
Note [modificare]
|
|||||
