Neopăgânism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Un ritual din cadrul neopăgânismului germanic sau Asatru.

Neopăgânismul, cunoscut și sub denumirile de păgânism modern sau păgânism contemporan, se referă la mișcarea de recuperare a credințelor pre-creștine din zonele creștinate, asumându-și în același timp numele de „păgân”, atribuit acestora în primul val de creștinare al Imperiului Roman.

Religiile păgâne contemporane nu au în comun un text religios sau o divinitate/un grup de divinități, ci preiau diverse credințe istorice și formează sub-diviziuni și micro-religii localizate.

Această mișcare neopăgână a fost inițiată la sfârșitul secolului al XX-lea în Statele Unite ale Americii și în Europa din necesitatea oamenilor de a-și regăsi vechile credințe naționale. De obicei, aceste religii au drept caracteristici venerarea unor zeități ale naturii asociate cu elemente ca focul, apa, aerul și pământul, motiv pentru care ritualurile au loc de cele mai multe ori în păduri, câmpi sau munți, la momente precum echinocțiul sau solstițiul. De asemenea alte caracteristici ale acestor religii ar fi folosirea și practicarea magiei, idolatria și credința în concepte împrumutate din alte religii precum reîncarnarea sau spiritul animal. Principalele religii neopăgâne sunt: Elenismul (neopăgânismul grec), Nova Roma (neopăgânismul italo-roman), Druidismul (neopăgânismul celtic), Asatru (neopăgânismul germanic), Kemetismul (neopăgânismul egiptean), Rodnover (neopăgânismul slav), Yotengrit (neopăgânismul maghiar) și Zalmoxianismul (neopăgânismul geto-dacic). Cu toate acestea, deoarece împărtășesc credințe asemănătoare, în categoria religiilor neopăgâne se numără și religii noi precum Wicca sau Satanismul.

Galerie[modificare | modificare sursă]