Margareta, Principesă a României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Principesa Margareta a României)
Salt la: Navigare, căutare
Margareta
Principesă Moștenitoare a României
Principesa Margareta a României
Principesa Margareta a României
Căsătorit(ă) cu Radu, Principe al României
Casa regală Casa Regală a României
Imn regal Trăiască Regele
Tată Mihai I al României
Mamă Regina Ana a României
Naștere 26 martie 1949 (1949-03-26) (65 de ani)
Lausanne, Elveția
Semnătură Margareta, Principesă a României's signature

Principesa Margareta a României, fostă Principesă de Hohenzollern-Sigmaringen,[1] (n. 26 martie 1949, Lausanne, Elveția) este prima fiică a fostului suveran Mihai I al României și a soției sale, principesa Ana de Bourbon-Parma. Este a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic. A fost botezată în credința ortodoxă de către Prințul Filip, Duce de Edinburg, rudă a familiei regale elene, principe consort al Reginei Elisabeta a II-a. Este de asemenea verișoară de gradul II cu regele Felipe al VI-lea al Spaniei , fostul regele Simeon al II-lea al Bulgariei , Marele Duce Henri de Luxemburg , Arhiducele Karl al Austriei, Carlos, Ducele de Parma, Principele Moștenitor Alexandru al Serbiei și Iugoslaviei și Principele Moștenitor Pavlos al Greciei.

Monograma regală a Principesei Moștenitoare Margareta

În 1997 regele Mihai a numit-o drept succesoare la conducerea Casei Regale de România. Nu are copii. Potrivit ultimei constituții democratice a României, cea din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, principesa Margareta și surorile sale nu ar fi putut succede la tronul României (a se vedea și Ordinea de succesiune la tronul României).

La 30 decembrie 2007, exact în momentul în care s-au împlinit 60 de ani de la abdicarea forțată a M.S Regelui, moment petrecut la Palatul Elisabeta in 1947[2], regele Mihai a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de „Principesa Moștenitoare a României” și de „Custode al Coroanei României“,[3][4] printr-un act care, în timpul formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului Regatului României, are o însemnatate eminamente simbolică,[5][6] act considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic[7] Cu aceeași ocazie, regele Mihai a cerut instituției Parlamentului ca, în cazul în care națiunea româna și legislativul vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe din acel moment la aplicarea legii salice de succesiune care era în vigoare atunci când Mihai de România a abdicat, articolul 77 din Constituția anului 1923 menționeză că puterile constitutionale ale regelui sunt creditare în linie coborîtoare directă și legitimă a Majestății Sale regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborîtorilor lor.[8] De asemenea, în noul Statut al Casei Regale a României se precizează neapartenența descendenților ilegitimi ai regelui Carol al II-lea al României , pe orice latură colaterală, la linia de succesiune a tronului României si excluderea acestora din Casa Regală a României, ei neputând să revendice privilegii, apelative, titluri, sau ranguri regale.[9]

Viața privată[modificare | modificare sursă]

Întâlnirea principesei Margareta cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a avut loc în vara anului 1952 la Castelul Balmoral, pe când avea vârsta de trei ani. În copilărie Principesa Moștenitoare obișnuia să petreacă vacanțele avându-i ca parteneri de joacă pe Prințul Charles al Marii Britanii și pe sora acestuia, Prințesa Anne a Marii Britanii care erau de vârstă apropiată cu Principesa Margareta, dar și pe Prințul Amedeo, Duce de Aosta (n. 1943) alături de rudele din familia regală greacă, daneză și luxemburgheză.[10]

În 1994, Principesa Moștenitoare îl intâlnește, în timp ce vizita un orfelinat din România, pe Radu Duda care coordona la aceea vreme un program de terapie prin artă, proiect desfășurat de Ion Caramitru prin intermediul fundației patronată de Principesa Margareta.[11] S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca „ASR Principe al României”[3], iar din 1999 și ca „principe de Hohenzollern-Veringen“, viitor „principe Consort al României“[3], și care, începând din 1999, o reprezintă în public pe principesă și pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur[12]. În tinerețea ei la Universitatea din Edinburgh, principesa Margareta a avut o relație cu Gordon Brown, liderul Partidului Laburist britanic, pe care nu a încetat să-l iubească, deși l-a părăsit: „A fost o poveste de iubire puternică. N-am încetat niciodată să-l iubesc, însă într-o zi nu mi s-a mai părut potrivită, era politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de grijă“.[13][14]

Slujba religioasă a fost oficiată de Mitropolitul ortodox Damaskinos al Elveției, care participase și la nunta Reginei Ana și a Regelui Mihai din 1948, când era un tânăr diacon. Mitropolitul a participat la toate evenimentele speciale din viața familiei regale precum botezul Principesei Margareta și a surorilor ei, Elena și Irina, care au avut loc tot în Biserica Ortodoxă Grecească din Lausanne. Acesta este și locul unde a avut loc înmormântarea Reginei-Mamă Elena a României.

În cadrul slujbei religioase, Principesa Moștenitoare Margareta a fost insoțită de către Majestatea Sa Regele Mihai care i-a fost și naș în prima parte a ceremoniei verighetelor, alături de Regele Constantin al II-lea al Greciei care i-a fost naș in cadrul ceremoniei coroanelor de aur, potrivit ritualului regal.[15]

La ceremonia religioasă și la petrecerea ce a urmat au participat peste 250 de invitați, membrii ai familiilor regale din întreaga lume printre care s-au numarat Regina Sofía a Spaniei, Infanta Elena a Spaniei, ducesă de Lugo, Henric, Marele Duce de Luxembourg alături de Maria Teresa, Principele Alexandru și Principesa Catherine ai Serbiei, Împărăteasa Farah a Iranului, Regele Constantin al II-lea al Greciei si Regina Anne-Marie, Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, Principele Hassan și Principesa Sarvath ai Iordaniei alături de români veniți cu autocarele din toată Europa. Luna de miere si-au petrecut-o în Iordania la Amman, dar și la Aqaba, pe malul Mării Roșii și Mării Moarte, timp de 18 zile, la invitația Familiei Regale Iordaniene.[16]

Educație și activitate[modificare | modificare sursă]

Principesa Moștenitoare Margareta urmează școala in Italia, Elveția, apoi in Marea Britanie, la un internat. Intorcându-se în Elveția la vârsta de 14 ani, urmează Liceul Francez unde se indrăgostește de filosofie, după cum afirma însăși Principesa, fiind una din materiile preferate in timpul liceului. După terminarea liceului, susține Bacalaureatul Francez iar apoi petrece un an in Italia, alaturi de bunica sa Regina Mamă Elena, in frumoasa reședință a acesteia de lângă Florența la Vila Sparta, care o incurajează să meargă la Universitatea din Edinburgh.[17]

Stindardul Regal al Principesei Moștenitoare

După absolvirea Universității din Edinburgh, unde obtine, in 1974, licenta (M.A.) in Sociologie, Știinte Politice si Drept Public Internațional[18], a lucrat într-un număr de universități britanice, specializându-se în sociologie medicală și politici de sănătate publică, ulterior participând într-un program de cercetare coordonat de Organizația Mondială a Sănătații, concentrat pe elaborarea de recomandări de politici de sănătate și proiecte de sănătate preventivă. În 1983 s-a mutat la Roma și s-a alăturat Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU, unde, ca membră a echipei proiectului Zilei Mondiale a Alimentației, a lucrat la o campanie de promovare în masă a programelor de agricultură, nutriție și eradicare a sărăciei. Trei ani mai târziu s-a alăturat Fondului Internațional de Dezvoltare a Agriculturii. În toamna lui 1989 și-a abandonat cariera la ONU și s-a mutat la Geneva să lucreze împreună cu tatăl ei, devotându-se în întregime muncii de caritate pentru România.

Imediat după momentul decembrie 1989, Principesa Moștenitoare Margareta, alături de sora Sa, Principesa Sofia, aflând de nefericitele evenimente petrecute în România, expediază în țară medicamente, alimente, haine și alte ajutoare de urgență pentru românii răniți și aflați în nevoie. În România au ajuns trei transporturi de câte 40 de tone fiecare, ce sunt direcționate la căminele de copii, spitale, și casele de bătrâni din București (și zonele din jur), Oradea, Brașov, Sighișoara, Huedin, Timișoara și Ploiești.[19] Pe 18 ianuarie 1990 Principesa Moștenitoare, însoțită de Principesa Sofia, ajung la București, punând pentru prima dată piciorul pe pământ românesc, după mai bine de 40 de ani de exil. În cele 8 zile cât au stat în România principesele au vizitat spitale, orfelinate, case de bătrâni, sate distruse si monumente în ruină și află de drama zecilor de mii de copii inchiși în cele 600 de orfelinate ce trăiau in condiții mizere și fiind infestați cu virusul HIV. După vizita din ianuarie 1990 Principesa Margareta, șocată de atrocitățile comise de regimul comunist, lansează numeroase apeluri internaționale prin care cere ajutorarea României.[20]

În 1990, pe 9 august la Versoix, împreună cu regele Mihai, principesa Margareta pune bazele Fundației Principesa Margareta a României. Vizitele Principesei Margareta devenind din ce în ce mai frecvente fac ca la 23 aprilie 1991 să se înfințeze prima filială cu sediul la București, pentru a coordona mai ușor proiectele desfășurate exclusiv în România.

De remarcat că din comitetul de onoare făceau parte personalități ca Eugen Ionescu, Yehudi Menuhin, Ileana, Principesă a României, Principesa Irene a Greciei iar Principesa Sofia fiind vicepreședinte. De-a lungul timpului personalități de renume s-au alăturat Fundației acordând înaltul lor patronaj, printre care Ilie Năstase, Fanny Ardant, Nelly Miricioiu, Frédéric Mitterrand, Stanley Fink etc.[21]


Fundația Principesa Margareta a României este o organizație neguvernamentală, apolitică și non profit. În prezent activă în 6 țări (România, Marea Britanie, Elveția, Franța, Belgia și SUA), Fundația dezvoltă și susține programe care:

  • îmbunătățesc condițiile de viață ale copiilor, tinerilor, familiilor și vârstnicilor aflați în dificultate,
  • stimuleaza solidaritatea între generații și creează o punte de comunicare între copii, tineri și vârstnici,
  • contribuie la creșterea capacității instituționale a organizațiilor și instituțiilor care lucrează cu copii și vârstnici,
  • cultivă creativitatea și talentul local.

Toate cele 6 birouri ale Fundației - independente din punct de vedere legal - iși coordonează activitatea și colaborează cu scopul de a mobiliza cât mai multe resurse în sprijinul beneficiarilor din România.

Activitatea principală a birourilor din Geneva, Londra, Paris, Bruxelles și New York constă în crearea de parteneriate locale și atragerea de fonduri pentru proiectele implementate în România, prin intermediul cererilor de finanțare și a evenimentelor de fundraising.

Până în 2006, Fundația Principesa Margareta a României atrăsese peste 5 milioane de euro, bani prin care a contribuit la dezvoltarea societății civile din România.[22]

La nivelul anului 2012 peste 11 milioane de euro au fost investiți pentru oamenii în nevoie din România prin intermediul fundației, benediciind de aceștia aproximativ 174.000 de vârstnici, 25.ooo de copii și tineri, și 2.800 de familii aflate în situații dificile.[23]

Începând cu anul 2013, Principesa Moștenitoare Margareta este patron al organizației The Duke of Edinburgh’s International Award România , debutul programului fiind marcat de o gală regală la care au participat, alături de Alteța sa Regală Principesa Moștenitoare, fiul cel mic al reginei Elisabeta a II-a, prințul Edward, Conte de Wessex și soția acestuia Sophie, Contesă de Wessex.[24]

Cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani, de la întoarcerea în țară a primului membru al Familiei Regale, după 42 de ani de exil, și de la înființarea Fundației Principesa Margareta a României Casa Majestății Sale Regelui a organizat în zilele de 17 și 18 ianuarie 2015 o serie de evenimente dedicate acestui sfert de veac al Coroanei în serviciul Națiunii.[25][26] Evenimentele au cuprins: în data de 18 ianuarie "Ziua porților deschise" la fundație, eveniment desfășurat la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, o seară la Palatul Elisabeta dedicată celor 25 de ani de activitate ai Fundației Principesa Margareta a României la care au luat parte Principesa Moștenitoare, Principele Radu, precum și Principesa Sofia și Principesa Maria ; la eveniment au participat colaboratori și susținători ai Fundației și proiectelor acesteia. Duminică 19 ianuarie Principesa Moștenitoare a decorat în numele Majestății Sale Regelui o serie de personalități din România, SUA, Marea Britanie, Franța și Elveția printre care Frédéric Mitterrand , fost ministru al Culturii în Franța și nepotul lui François Mitterrand, contesa Susanna Antamoro de Cespedes și maestrul bucătar Albert Roux.[27] Șirul evenimentelor a continuat cu o vizită a Principesei Moștenitoare, a surorilor acesteia, și a invitaților de peste hotare, la Televiziunea Română în Studioul 4 al Televiziunii Române, locul de unde au fost transmise evenimentele din decembrie 1989; pe parcursul vizitei la Televiziune, Familia Regală și invitații săi au fost însoțiți de președintele-director general al Televiziunii Române, Stelian Tănase, și de Claudiu Lukacsi, directorul Direcției Emisiuni Informative și Sport din televiziunea publică.[28] În cursul serii, la ora 18, a avut loc un Concert de gală la Ateneul Român unde au stat alături de Altețele Lor Regale Principesa Sofia, Principesa Maria, Principele Nicolae, precum și Principele Lorenz al Belgiei, invitat special. Seara sa încheiat cu un dineu oficial găzduit de Palatul CEC la care au participat peste 500 de personalități printre care Prim-ministrul Guvernului României Victor Ponta și dna Daciana Sârbu, Președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu , membri ai Executivului, membri ai Camerei Deputaților, membri ai Senatului, fostul Președinte Emil Constantinescu , primarul municipiului Chișinău, dl Dorin Chirtoacă , președintele Academiei Române și președintele Academiei de Științe a Moldovei , primarul Andrei Chiliman , maestrul Sorin Dumitrescu, maestrul Ștefan Câlția, maestrul Horia Andreescu , maestrul Dan Grigore și dr Marga Grigore, violonistul Remus Azoiței, Președintele Televiziunii Române și Președintele Societății Române de Radiodifuziune, directorul general al Agenției Naționale de Presă, președintele Romfilatelia, doamna Rodica Coposu, Ilie Năstase și doamna Năstase, primarul comunei Regina Maria din Soroca, directorul general al Filarmonicii George Enescu, precum și președintele CEC Bank.[29] În discursul de la Ateneul Român Principesa Moștenitoare a afirmat că Sub îndrumarea Regelui Mihai, Familia Regală a ridicat o construcție socială, culturală și educațională, precum și o respectată instituție regală, într-o vreme care avea nevoie de modele, de iubire, de inspirație și de exemplu personal. De asemenea a amintit de momentul când Familia Regală a fost oprită pe șoseaua București-Pitești, când se îndreptau către Curtea de Argeș , locul unde se află mausoleumul regilor si reginelor României, cu mitraliere îndreptate spre convoiul regal, urmând ca peste un sfert de secol majoritatea românilor să poarte Coroanei afecțiune și respect, ca dovadă fiind sutele de personalități, ce reprezintă simbolic și instituțional întreaga națiune.[30]

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Leopold, Prinț de Hohenzollern
 
 
 
 
 
 
 
8. Ferdinand I al României
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Infanta Antónia a Portugaliei
 
 
 
 
 
 
 
4. Carol al II-lea al României
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha
 
 
 
 
 
 
 
9. Maria de Edinburgh
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
2. Mihai al României
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. George I al Greciei
 
 
 
 
 
 
 
10. Constantin I al Greciei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Marea Ducesă Olga Constantinovna a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
5. Elena a Greciei și Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Frederic al III-lea al Germaniei
 
 
 
 
 
 
 
11. Sofia a Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Victoria, Prințesă Regală
 
 
 
 
 
 
 
1. Principesa Margareta a României
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Carol al III-lea, Duce de Parma
 
 
 
 
 
 
 
12. Robert I, Duce de Parma
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Prințesa Louise Marie Thérèse d'Artois
 
 
 
 
 
 
 
6. Prințul René de Bourbon-Parma
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Miguel al Portugaliei
 
 
 
 
 
 
 
13. Infanta Maria Antonia a Portugaliei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Princess Adelaide of Löwenstein-Wertheim-Rosenberg
 
 
 
 
 
 
 
3. Ana de Bourbon-Parma
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Christian al IX-lea al Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
14. Prințul Valdemar al Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Princess Louise of Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
7. Prințesa Margaret a Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Prințul Robert, Duce de Chartres
 
 
 
 
 
 
 
15. Prințesa Marie de Orléans
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Prințesa Françoise d'Orléans
 
 
 
 
 
 

Tiara regală[modificare | modificare sursă]

Tiara cu simboluri grecești a Casei Regale a României a aparținut in primă etapa prințesei Victoria Melita de Saxa-Coburg-Gotha , sora reginei Maria a României, fiind dăruită acesteia de către al doilea său soț Marele Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei . După colapsul familiei imperiale, Victoria Melita a fost nevoită să iși vândă bijuteriile printre care și această tiara din diamante si platină. Regina Maria a României, o fină colecționară de bijuterii, a încercat să o ajute cumparându-i o parte din bijuterii, inclusiv tiara , pentru a i-o dărui prințesei de Coroană Elena ( viitoare regină-mamă Elena). Multe dintre bijuteriile regale ale României au fost vândute in timpul comunismului însă tiara reginei Elena a fost transimisă mai departe către principesa Ana de Bourbon-Parma, viitoare regina a României ,care a purtat-o la nunta cu regele Mihai I de la Atena din 10 Iunie 1948 ce a avut loc la Palatul Tatoi din Grecia.[31] Tiara a fost transimisă Principesei Moștenitoare Margareta care o poartă la evenimentele oficiale și de fiecare dată când protocolul o cere.

Controverse[modificare | modificare sursă]

BAE Systems, unul dintre sponsorii fundației ei de caritate, împreună cu reprezentanții companiei, sunt implicați într-un scandal internațional de corupție privind achiziția de către Guvernul român a două fregate britanice retrase din uz, restaurate de BAE Systems, pentru care se pare că s-ar fi oferit o mită de 7 milioane lire sterline[32], din care o parte ar fi ajuns[33] în buzunarele familiei regale de Hohenzollern a principesei Margareta. Compania a mai fost implicată în astfel de scandaluri, ca, de exemplu, acela[34] privind o mită de 60 milioane lire sterline acordată familiei regale saudite, pentru a facilita câștigarea unui contract militar în Arabia Saudită în valoare de 40 miliarde lire sterline. Cotidianul „Gardianul”[35][36], observând că atât Principesa Margareta, cât și soțul ei, Reprezentant Special al Guvernului[37][38], s-au întâlnit de un număr de ori, în mod oficial sau neoficial, cu reprezentanții BAE Systems, atât înainte, cât și după semnarea contractului guvernamental, au investigat dacă familia regală a facut lobby în favoarea companiei. Într-un comunicat oficial citat de „Gardianul”[36], Radu Duda neagă astfel de activități de lobby.

Sprijin politic[modificare | modificare sursă]

Principalul partid monarhist PNȚCD e ambivalent în sprijinul acordat principesei Margareta. În 2002, acesta a respins orice rol pentru Principesa Margareta sau soțul ei într-o monarhie restaurată[39][40], în timp ce în 2003, filiala Cluj a PNȚCD i-a propus în mod oficial să-i fie candidat electoral în alegerile pentru Senat[41][42].

Monarhiștii români se spune că ar fi oferit[43][44] tronul României ASR prințului Charles de Wales, pe care acesta l-ar fi refuzat. Oferta ar putea fi interpretată drept rezultat al deziluziei monarhiștilor români atât față de moștenitoarea regelui Mihai, principesa Margareta, cât și față de soțul ei, din moment ce regele Mihai nu a renunțat la speranța, pentru el sau familia sa, de a reveni pe tron: „Se încearcă totuși să facem ca oamenii să ințeleagă ce a fost monarhia la noi, ce ar putea eventual face“[45].

Într-o declarație de presă din octombrie 2014 premierul României Victor Ponta a declarat deschis că este nevoie de un moment de decizie in ceea ce privește situația revenirii la monarhie constituțională dacă românii hotărasc asta, afirmând ca este gata pana in 2016 pentru un referendum pe aceasta temă.[46] De asemenea actualul președinte al României Traian Băsescu ,prezent la congresul PNȚCD a afirmat ca problema republică sau monarhie va fi discutată la un moment dat, iar un referendum pe această temă va clarifica situația.[47]

În mai 2014, 30,2% dintre români spun că ar vota pentru monarhie la un eventual referendum dedicat schimbării formei de guvernare a României. În aceiași chestiune, în iulie 2013, 27,2% declarau că ar vota în favoarea monarhiei.[48]

Publicații[modificare | modificare sursă]

  • Nunta de diamant, 2008 [49]
  • Carte regală de bucate, 2010 - recenzie
  • Albumul Muzica Regelui, 2011[50]
  • Crăciunul Regal, 2013, 2014 [51]

Titluri, ranguri și onoruri[modificare | modificare sursă]

  • 26 martie 1949 - 31 decembrie 2007: Alteța Sa Regală Margareta, Principesă a României, Principesă de Hohenzollern
  • 31 decembrie 2007 - 10 mai 2011: Alteța Sa Regală Margareta, Principesa Moștenitoare a României, Principesă de Hohenzollern, Custode al Coroanei României
  • 10 mai 2011 - prezent: Alteța Sa Regală Margareta, Principesa Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României

'Onoruri'

'Premii'

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ A se vedea Document regal, situl Familiei Regale accesat pe 11 mai 2011
  2. ^ http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2142475-principesa-margareta-mostenitoarea-tronului-romaniei.htm
  3. ^ a b c Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României
  4. ^ „Principesa Margareta, moștenitoarea tronului României“, Evenimentul Zilei, 30 decembrie, 2007
  5. ^ Regele și Margareta - De „Ziua Republicii”, Mihai și-a desemnat succesoarea, 2 ianuarie 2008, Ilarion Tiu, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  6. ^ „Actorul Duda în rolul vieții: Principe Consort al României“, Cotidianul, 3 ianuarie, 2008
  7. ^ „O constituție dinastică“ România liberă, 9 ianuarie, 2008
  8. ^ Constituția din anul 1923, Capitolul II, Secțiunea I, Articolul 77
  9. ^ http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2142475-principesa-margareta-mostenitoarea-tronului-romaniei.htm
  10. ^ http://adevarul.ro/cultura/istorie/ani-exil--interviu-asr-principesa-mostenitoaremargareta-romaniei-1_52daa4f6c7b855ff56977847/index.html
  11. ^ http://www.fpmr.ro/index.php?page=asr-principesa-margareta
  12. ^ „10 Mai- trist destin, măreață dată“, Dilema Veche, 12 mai 2006
  13. ^ „Profilul lui Gordon Brown” (în engleză), The Guardian, 6 martie, 2001
  14. ^ Printesa Margareta a Romaniei, subiect de scandal politico-amoros in Marea Britanie, 30 septembrie 2003, C. R., Adevărul, accesat la 12 iulie 2012
  15. ^ http://www.romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/principesa-margareta-si-radu-duda--nunta-regala-cu-repetitii-223292
  16. ^ http://www.romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/principesa-margareta-si-radu-duda--nunta-regala-cu-repetitii-223292
  17. ^ http://www.fpmr.ro/index.php?page=asr-principesa-margareta
  18. ^ http://www.fpmr.ro/index.php?page=asr-principesa-margareta
  19. ^ http://issuu.com/fpmr/docs/album-http://www.fpmr.ro/index.php?page=raport-anual
  20. ^ http://issuu.com/fpmr/docs/album- http://www.fpmr.ro/index.php?page=raport-anual
  21. ^ http://issuu.com/fpmr/docs/album- http://www.fpmr.ro/index.php?page=raport-anual
  22. ^ Raportul Anual pe 2006, Situl Fundației Principesa Margareta a României
  23. ^ Raport anual FPMRhttp://www.fpmr.ro/uploads/Pdf/raaport.pdf
  24. ^ http://www.dofe.ro/dofe/ce-este-the-duke-of-edinburgha-s-international-award--1.html
  25. ^ http://www.agerpres.ro/social/2015/01/17/principesa-margareta-la-25-de-ani-de-la-intoarcerea-in-tara-e-un-sentiment-de-mare-implinire-pentru-romania-18-58-51
  26. ^ http://www.romaniaregala.ro/jurnal/principesa-mostenitoare-margareta-un-sfert-de-secol-de-la-intoarcerea-in-tara/
  27. ^ http://www.mediafax.ro/cultura-media/frederic-mitterrand-intre-personalitatile-decorate-de-principesa-margareta-in-numele-regelui-mihai-13771938
  28. ^ http://www.mediafax.ro/cultura-media/principesa-margareta-alaturi-de-doua-dintre-surorile-sale-si-de-frederic-mitterrand-in-vizita-la-tvr-foto-13772443
  29. ^ http://www.romaniaregala.ro/jurnal/dineul-oficial-de-la-palatul-cec-18-ianuarie-2015/
  30. ^ http://www.romaniaregala.ro/jurnal/cuvantul-principesei-mostenitoare-la-ateneul-roman/
  31. ^ http://www.thetudorswiki.com/page/Royal+Tiaras+of+the+Extended+Family
  32. ^ „Cercetările privind o mită ar putea cauza restituirea a 7 milioane lire sterline către România“ (în lb. engleză), The Guardian, 15 iunie, 2006
  33. ^ „Zeamă de dude“, Gândul, 21 iunie, 2006
  34. ^ Scandal - Ryadul ameninta Londra, 20 noiembrie 2006, Anca Aldea, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  35. ^ „BAE, sponsor regal”, Gardianul, 16 iunie, 2006
  36. ^ a b „Principele Duda, coleg la Colegiul de Apărare cu semnatarul contractului cu BAE”, Gardianul, 17 iunie, 2006
  37. ^ „Principele Radu în Irlanda și Anglia”, Meridianul, 23 martie, 2003
  38. ^ Angajamentele lunii septembrie 2004 la București, Buletin de presă al Principelui Radu
  39. ^ „PNȚCD gândește revenirea la monarhie prin Prințul Nicolae”, Ziua, 1 martie, 2002
  40. ^ „PNȚCD caută un Rege”, Evenimentul Zilei, 1 martie, 2002
  41. ^ „Principesa Margareta, invitată să candideze”, Ziarul Financiar, 24 iulie, 2003
  42. ^ „Principesa la Senat”, Evenimentul Zilei, 25 iulie, 2003
  43. ^ „Acarul paun european”, de Tom Gallagher, România Liberă, 30 iunie, 2006
  44. ^ „Prințul Charles și-a luat casă între țigani”, Libertatea, 24 septembrie, 2006
  45. ^ „Regele la 85 de ani“, Ziua, 25 octombrie, 2006
  46. ^ http://www.mediafax.ro/politic/ponta-ca-presedinte-as-face-referendum-privind-forma-de-guvernamant-monarhia-a-capatat-atractivitate-13417874
  47. ^ http://www.mediafax.ro/politic/basescu-nu-vad-niciun-impediment-sa-fie-organizat-referendum-national-pe-tema-republica-monarhie-13352827
  48. ^ http://adevarul.ro/news/politica/adevarul-despre-romania-sondaj-1_51619e2b00f5182b85934e91/index.html
  49. ^ http://www.romaniaregala.ro/jurnal/volumul-nunta-de-diamant-la-rao/
  50. ^ http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-10222236-principesa-margareta-principele-radu-lansat-muzica-regelui-dedicat-regelui-mihai.htm
  51. ^ http://www.curteaveche.ro/craciunul-regal-ed-2-margareta-principesa-a-romaniei.html
  52. ^ http://www.familiaregala.ro/ro/familia-regala-astazi/ordine-si-medalii/
  53. ^ http://www.familiaregala.ro/ro/familia-regala-astazi/ordine-si-medalii/
  54. ^ http://artinfonews.ro/medalia-custodele-coroanei-romane/
  55. ^ http://www.argoart.ro/ru/art_design/Medalia_Custodele_Coroanei_Romane_22/Custodele_Coroanei_Romane_Domni_3
  56. ^ http://www.romaniaregala.ro/atitudini/point-de-vue-28-janvier-2015/
  57. ^ http://www.familiaregala.ro/news/4147/53/Medalia-de-argint-a-Ministerul-Afacerilor-Externe-al-Republicii-Cehe-inmanata-Principesei-Margareta-%EF%BF%BD-i-Principelui-Radu/
  58. ^ http://www.theroyalforums.com/12570-crown-princess-margarita-becomes-knight-of-legion-dhonneur/
  59. ^ http://www.familiaregala.ro/news/3397/121/Vizita-la-Roma/
  60. ^ http://www.timpul.md/articol/principesa-margareta-a-romaniei-decorata-cu-medalia-dimitrie-cantemir-49530.html
  61. ^ http://www.familiaregala.ro/news/3397/121/Vizita-la-Roma/

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Patrie și Destin. Principesa Moștenitoare a României, Diana Mandache, Litera, 2012.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice

Interviuri