Hohenzollern-Sigmaringen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hohenzollern-Sigmaringen
Principatul Hohenzollern-Sigmaringen
Fürstentum Hohenzollern-Sigmaringen
County of Zollern 1576 – 1850 Flagge Preußen - Provinz Hohenzollern.svg
Drapel Stemă
Drapel Stemă
Deviză națională
latină Nihil Sine Deo
Hohenzollern-Sigmaringen în 1848
Hohenzollern-Sigmaringen în 1848
Capitală Sigmaringen
Limbă Limba germană
Guvernare
Formă de guvernare principat
Istorie
Epoca istorică Evul Mediu
Partiționarea Comitatului Hohenzollern 1576
Transformat în Principat 1623
Incorporare în Regatul Prusiei 1850
În prezent parte din
România

Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern, care au condus Prusia și ulterior Germania până în 1918.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Castelul Sigmaringen

Comitatul Hohenzollern-Sigmaringen a fost format în 1576, în urma partajării Comitatului Hohenzollern, un fief al Sfântului Imperiu Roman. La moartea ultimului conte de Hohenzollern, Carol I (1512-1579), teritoriul a fost divizat între fii acestuia:

Principii de Hohenzollern-Sigmaringen au condus un mic principat din sud-vestul Germaniei. Spre deosebire de ramura Hohenzollern de Brandenburg, Hohenzollern-Sigmaringen-ii și verii lor de Hohenzollern-Hechingen, o altă ramură dinastică, au rămas catolici.

Kingdom of Romania - Big CoA.svg

Carol I
Regina soție
   Regina Elisabeta
Copii
   Principesa Maria
Ferdinand
Regina soție
   Regina Maria
Copii
   Prințul Carol
   Prințul Nicolae
   Principesa Elisabeta
   Principesa Maria
   Principesa Ileana
   Prințul Mircea
Carol al II-lea
Soție
   Principesa Elena
Copii
   Prințul Mihai
Mihai I
Soție
   Principesa Ana
Copii
   Principesa Margareta
   Principesa Elena
   Principesa Irina
   Principesa Sofia
   Principesa Maria
Nepoții
   Principele Nicolae

Principatul a devenit un stat independent în 1815 după terminarea Războaielor Napoleoniene. În 1849, Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern-Hechingen au fost anexate Prusiei. Anexarea statului lor nu a însemnat însă și pierderea importanței pe care a avut-o Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Ultimul prinț, Karl Anton, a fost prim-ministru prusac în perioada 1858 - 1861. Cel de-al doilea fiu al său, Karl Eitel Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit Domnitor al Principatelor Române (1866–1881) și apoi rege (1881–1914) de România, sub numele de Carol I de România, iar casa dinastică înființată de el a rămas pe tron până la sfârșitul monarhiei române în 1947. Opoziția franceză la candidatura fratelui mai mare a lui Carol, Prințul Leopold pentru tronul Spaniei a declanșat Războiul Franco-Prusac (1870–1871), care a dus la formarea (ianuarie 1871) a Imperiului German.

Jurisdicții și titluri nobiliare[modificare | modificare sursă]

Sudul Germaniei[modificare | modificare sursă]

Conți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1576–1623[modificare | modificare sursă]

  • Karl II 1576–1606
  • Johann 1606–1623

Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1623–1849[modificare | modificare sursă]

Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern după anexarea Hohenzollern-Sigmaringen[modificare | modificare sursă]

România[modificare | modificare sursă]

Domnitori Hohenzollern-Sigmaringen ai Principatelor Române, 1866-1881[modificare | modificare sursă]

Regii României, 1881-1947 (Prinți până în 1881)[modificare | modificare sursă]

Conducători ai Casei de Hohenzollern-Sigmaringen și de Hohenzollern[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]