Hohenzollern-Sigmaringen

Hohenzollern-Sigmaringen
Principatul Hohenzollern-Sigmaringen
Fürstentum Hohenzollern-Sigmaringen
← 1576 – 1850 →
Drapel Stemă
Deviză națională
latină Nihil Sine Deo
Hohenzollern-Sigmaringen în 1848
Capitală	Sigmaringen
Limbă	Limba germană
Guvernare
Formă de guvernare	principat
Istorie
Epoca istorică	Evul Mediu
Partiționarea Comitatului Hohenzollern	1576
Transformat în Principat	1623
Incorporare în Regatul Prusiei	1850

Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern, care au condus Prusia și ulterior Germania până în 1918.

Istoric

Castelul Sigmaringen

Comitatul Hohenzollern-Sigmaringen a fost format în 1576, în urma partajării Comitatului Hohenzollern, un fief al Sfântului Imperiu Roman. La moartea ultimului conte de Hohenzollern, Carol I (1512-1579), teritoriul a fost divizat între fii acestuia:

• Eitel Frederick IV de Hohenzollern-Hechingen (1545–1605)
• Carol II de Hohenzollern-Sigmaringen (1547–1606)
• Christof de Hohenzollern-Haigerloch (1552–1592)

Principii de Hohenzollern-Sigmaringen au condus un mic principat din sud-vestul Germaniei. Spre deosebire de ramura Hohenzollern de Brandenburg, Hohenzollern-Sigmaringen-ii și verii lor de Hohenzollern-Hechingen, o altă ramură dinastică, au rămas catolici.

Casa Regală a României
Carol I
Regina soție
Regina Elisabeta
Copii
Principesa Maria
Ferdinand
Regina soție
Regina Maria
Copii
Prințul Carol
Prințul Nicolae
Principesa Elisabeta
Principesa Maria
Principesa Ileana
Prințul Mircea
Carol al II-lea
Soție
Principesa Elena
Copii
Prințul Mihai
Mihai I
Soție
Principesa Ana
Copii
Principesa Margareta
Principesa Elena
Principesa Irina
Principesa Sofia
Principesa Maria
Nepoții
Principele Nicolae

Principatul a devenit un stat independent în 1815 după terminarea Războaielor Napoleoniene. În 1849, Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern-Hechingen au fost anexate Prusiei. Anexarea statului lor nu a însemnat însă și pierderea importanței pe care a avut-o Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Ultimul prinț, Karl Anton, a fost prim-ministru prusac în perioada 1858 - 1861. Cel de-al doilea fiu al său, Karl Eitel Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit Domnitor al Principatelor Române (1866–1881) și apoi rege (1881–1914) de România, sub numele de Carol I de România, iar casa dinastică înființată de el a rămas pe tron până la sfârșitul monarhiei române în 1947. Opoziția franceză la candidatura fratelui mai mare a lui Carol, Prințul Leopold pentru tronul Spaniei a declanșat Războiul Franco-Prusac (1870–1871), care a dus la formarea (ianuarie 1871) a Imperiului German.

Jurisdicții și titluri nobiliare

Sudul Germaniei

Conți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1576–1623

• Karl II 1576–1606
• Johann 1606–1623

Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1623–1849

• Johann 1623–1638
• Meinrad I 1638–1681
• Maximilian 1681–1689
• Meinrad II 1689–1715
• Joseph Franz Ernst 1715–1769
• Karl Friedrich 1769–1785
• Anton Aloys 1785–1831
• Karl 1831–1848
• Karl Anton 1848–1849

Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern după anexarea Hohenzollern-Sigmaringen

• Karl Anton 1849–1885 (a devenit Prinț de Hohenzollern la moartea ultimului Prinț de Hohenzollern-Hechingen în 1869)
• Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen 1885–1905
• Prințul Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen 1905–1927
• Prințul Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen 1927–1965
• Prințul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen 1965–2010
• Karl Friedrich, Prinț de Hohenzollern (2010–prezent)

România

Domnitori Hohenzollern-Sigmaringen ai Principatelor Române, 1866-1881

• Carol I 1866–1881

Regii României, 1881-1947 (Prinți până în 1881)

• Carol I 1881–1914
• Ferdinand 1914–1927
• Mihai 1927–1930
• Carol II 1930–1940
• Mihai 1940–1947

Conducători ai Casei de Hohenzollern-Sigmaringen și de Hohenzollern

• Friedrich (1927-1965)
• Friedrich Wilhelm (1965-2010)
• Karl Friedrich, Prinț de Hohenzollern (2010–prezent)

Vezi și

• Regele României
• Cronologia monarhiei în România
• Monarhia în România
• Reginele României
• Casa regală de România
• Sigmaringen
• Linia de succesiune la tronul din România

Legături externe

• de Descriere a castelului
• en de fr Site oficial al castelului