Lumea Pierdută (platou carstic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Platoul carstic Lumea Pierdută
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Platoul carstic Lumea Pierdută
Harta locului unde se află Platoul carstic Lumea Pierdută
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Actual Bihor county CoA.pngJudețul Bihor
 România
Cel mai apropiat oraș Beiuș

Pietroasa (sat)
Coordonate Coordonate: 46°33′40″N 22°43′32″E / 46.56111°N 22.72556°E / 46.56111; 22.7255646°33′40″N 22°43′32″E / 46.56111°N 22.72556°E / 46.56111; 22.72556
Suprafață 39 ha
Înființare 1981, declarat în 2000

Lumea Pierdută (platou carstic) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor[1]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ estic al comunei Pietroasa, în zona turistică Padiș din Parcul Natural Apuseni.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală cu o suprafață de 39 hectare[2] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000[3]) și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni - Vlădeasa[4].

Din punct de vedere hidrografic aici apar două văi: Pârâul Ursului și Pârâul Sec, care au izvoarele apropiate și se unesc în aval delimitând un platou izolat de regiunile din jur. Platoul Lumea Pierdută ascunde în subteran o imensă rețea de galerii active, trădată la suprafață de existența unor doline mascate de vegetație. Două dintre acestea sunt porți de intrare în subteran, prin avene (Avenul Negru, Avenul Gemănata, Avenul Acoperit) cu verticale spectaculoase, printre cele mai mari în patrimoniul carstic românesc.

Rețeaua subterană drenează apa din Pârâul Sec, care iese prin izbucul "Izvorul Rece", situat în limita vestică a platoului, lângă Pârâul Ursului. Pârâul Sec rămâne astfel fără apă. Pârâul Ursului își are izvoarele pe Muntele Gârdișoara. Peștera Căput este colectoarea tuturor apelor din acest bazin hidrografic, având o galerie descendentă în trepte, cu numeroase cascade. Apele sunt drenate spre galeria subterană a Cetăților Ponorului. [5]

Obiective turistice aflate în vecinătate[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]