Ilarion Ciobanu
| Ilarion Ciobanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2] Ciucur, județul interbelic Tighina, România – astăzi Ciucur-Mingir, raionul Cimișlia, Republica Moldova |
| Decedat | (76 de ani)[3][2] București, România |
| Cauza decesului | cauze naturale (cancer laringian) |
| Copii | Ioachim Ciobanu |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actor actor de film jucător de rugby în XV[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Roluri importante | Gerula, Stroe Buzescu, comisarul Roman, cârmaciul Gherasim, Traian Brad |
| Premii | |
| Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor[*] (2004)[1] | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Ilarion Ciobanu (n. , Ciucur-Mingir, România – d. , București, România) a fost un actor român de film. A practicat rugby în anii 1950 și a debutat în cinematografie la sfârșitul acelui deceniu, dedicându-se apoi în totalitate filmului.[4]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Ilarion Ciobanu s-a născut la Ciucur-Mingir, în județul Tighina (acum raionul Cimișlia), pe atunci parte a României.[4][5][6] Era fiul unui muncitor sezonier pe nume Vlase Ciobanu, care colinda țara în lung și lat (Tighina, Baia Mare, Brăila, Constanța) și muncea în diverse locuri, și al soției acestuia, Olga. Tatăl său a ajuns la un moment dat la Constanța, unde a devenit hamal în port, și a murit acolo într-un accident în 1939, iar mama sa a rămas văduvă cu trei copii și s-a angajat ca bucătăreasă la un spital din orașul de pe malul Mării Negre. Ilarion a copilărit la Constanța, iar ambii săi frați au murit acolo la vârsta mici. Rămas orfan de tată, el a început să muncească la vârsta de 12 ani ca băiat de prăvălie, după care a practicat un număr mare de meserii: „hamal, țăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, șofer, marinar, pescar”[4][5] până în anul 1958, când a intrat la IATC, pe care însă nu l-a absolvit,[5] pentru că a avut de ales între a face Setea (1961) și a urma institutul. Ulterior, s-a angajat ca electrician la Teatrul Municipal, după care a fost trecut pe post de „actor corp ansamblu”, lucru care l-a îndepărtat definitiv de teatru.[7]
Cariera sportivă
[modificare | modificare sursă]A jucat rugby, debutând în 1948 la Știința București, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella.[5][6] S-a transferat apoi la Dinamo București, unde a devenit cunoscut ca sportiv, și și-a încheiat cariera la Progresul București (1959–1962).[5][6] S-a remarcat în această perioadă ca „un înaintaș de temut, greu de trecut, pe cât de dur în sensul bun al cuvântului, pe atât de corect” și a fost cunoscut de apropiați sub poreclele „Claris”[6] sau „Gloabă”, datorită înălțimii și a forței fizice.[5]
Cariera artistică
[modificare | modificare sursă]A debutat în 1959 în scurtmetrajul Într-o dimineață, după ploaie, regizat de Manole Marcus, în rolul unui zidar pe o casă.[7] Debutul cinematografic al actorului a avut loc la vârsta de 30 de ani în filmul Setea, în care a jucat alături de Ion Besoiu și Amza Pellea,[6] respectiv alături de Ștefan Ciubotărașu și George Calboreanu în Omul de lângă tine. A jucat apoi roluri în peste 60 de filme și a regizat, de asemenea, filmele Omul de lângă tine și Mara. După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional în filme precum Crucea de piatră, Terente, regele bălților, Tancul și Bored.[8][9]
În semn de apreciere a îndelungatei sale cariere cinematografice, Ilarion Ciobanu a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografiei la prima ediție a Festivalului Internațional de Film București (BiFEST) din 2004,[6] moment în care cei prezenți l-au aplaudat în picioare minute în șir.[8]
A decedat în dimineața zilei de 7 septembrie 2008 în urma unui cancer faringian.[4][10] Potrivit propriei dorințe, corpul său a fost incinerat la Crematoriul Vitan Bârzești,[10] iar cenușa sa a fost aruncată în Marea Neagră.[11]
Ilarion Ciobanu a avut trei soții. Prima soție a fost o profesoară de franceză, a doua soție, Tamara Barna, dansatoare din anasamblul „Ciocârlia” și apoi asistentă medicală, de care a divorțat în 1965, și a treia, Marion Ciobanu, cu care s-a căsătorit în 1972.[5][7][12] Din ultima căsătorie are un fiu, Ioachim (n. 1978), care a urmat o carieră în industria filmului din Statele Unite ale Americii și a apărut în 2023 în filmul Misiune: Imposibilă - Răfuială mortală partea întâi.[13]
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- Setea (1961) – Mitru Moț
- Omul de lângă tine (1961)
- Poveste sentimentală (1961)
- Lupeni 29 (1962)
- Cartierul veseliei (1965)
- Golgota (1966)
- Răscoala (1966) – Petre Petre
- Șopârla (1966)
- Vremea zăpezilor (1966)
- Subteranul (1967)
- Apoi s-a născut legenda (1968)
- K.O. (1968)
- Columna (1968) – Gerula
- Baltagul (1969)
- Războiul domnițelor (1969)
- Doi bărbați pentru o moarte (1970)
- Pădurea pierdută (1971)
- Mihai Viteazul (1971) – Stroe Buzescu
- Facerea lumii (1971)
- Asediul (1971)
- Frații (1971)
- Oamenii nu sunt capre (1971)
- Cu mîinile curate (1972) – comisarul Roman
- Drum în penumbră (1972)
- Ultimul cartuș (1973) – comisarul Roman
- Conspirația (1973) – comisarul Roman
- Departe de Tipperary (1973) – comisarul Roman
- Capcana (1974) – comisarul Roman
- Nemuritorii (1974) – stegarul Vasile
- Pe aici nu se trece (1975)
- Cantemir (1975)
- Mușchetarul român (1975)
- Orașul văzut de sus (1975)
- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) – Gherasim (ep. 1-12)
- Trepte pe cer (1978)
- Profetul, aurul și ardelenii (1978) – Traian Brad
- Pentru patrie (1978)
- Gustul și culoarea fericirii (1978)
- Ecaterina Teodoroiu (1978)
- Din nou împreună (1978)
- Avaria (1978) – Teodosie Lazăr
- Dincolo de orizont (1978)
- Mihail, cîine de circ (1979)
- Audiența (1979)
- Omul care ne trebuie (1979)
- Rug și flacără (1980)
- Tridentul nu răspunde (1980)
- Artista, dolarii și ardelenii (1980) – Traian Brad
- Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) – Traian Brad
- Iancu Jianu zapciul (1981)
- O lume fără cer (1981)
- Acasă (1984)
- Fapt divers (1985)
- Rîdeți ca-n viață (1985)
- Bătălia din umbră (1986)
- Cetatea ascunsă (1987)
- Umbrele soarelui (1988)
- O vară cu Mara (1989)
- Misiunea (serial TV, 1989)
- Șobolanii roșii (1990)
- Crucea de piatră (1994) – Fane
- Terente, regele bălților (1995)
- Ochii care nu se văd (1996) – Bunicul
- Tancul (2003)
- Bored (2004) - God
- La urgență (serial TV) (2006) – tatăl Oanei
Publicații
[modificare | modificare sursă]Premii și distincții
[modificare | modificare sursă]Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Ilarion Ciobanu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[7][15]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Art 2”. Wikidata Q107579640. Arhivat din original la . Accesat în . Text " Decret 36/2004" ignorat (ajutor)
- ^ a b Bibliothèque nationale de France. „Ilarion Ciobanu” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- ^ http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-4257553-murit-ilarion-ciobanu.htm. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e „„Din culisele cinematografiei": Cum a ajuns Ilarion Ciobanu din cârciumă pe platourile de filmare de la „Setea"”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ a b c d e f g C., A. (). „Portret: Ilarion Ciobanu – un actor de substanță în filmul românesc”. Agenția de presă Rador. Accesat în .
- ^ a b c d e f „A murit Ilarion Ciobanu”. Prosport. . Accesat în .
- ^ a b c d e Spiru, Cornel (). „Portret: Ilarion Ciobanu – un actor de substanță în filmul românesc”. Agenția de presă Rador. Accesat în .
- ^ a b „S-a mai stins un mare actor: Ilarion Ciobanu”, Adevărul, , accesat în
- ^ Bobescu, Lara (). „Ilarion Ciobanu, jucătorul de rugby care le-a dat viață lui Gerula și Stroe Buzescu, în adolescență a furat... un porc – viața ca un film de aventuri”. comentator.ro. Accesat în .
- ^ a b Băcan, Dan (). „Adio, Ilarion Ciobanu!”. Libertatea. Accesat în .
- ^ Ionita, Izabela (). „Exclusiv / Rămășițele lui Ilarion Ciobanu, aruncate în mare”. Libertatea. Accesat în .
- ^ a b Andrei, Monica (). „Ilarion Ciobanu: «M-am încăpățânat să rămân actor de cinema»”. Ziarul Metropolis. Accesat în .
- ^ „Mândria României. Fiul lui Ilarion Ciobanu duce numele tatălui la Hollywood, Cetatea Filmului” (în engleză). Newsweek România. . Accesat în .
- ^ Ciobanu, Ilarion (), Un far la pensie, Iași: Editura Junimea, accesat în
- ^ „Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural”. Monitorul Oficial. Nr. 172. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Nașteri în 1931
- Nașteri pe 28 octombrie
- Decese în 2008
- Decese pe 7 septembrie
- Actori români din secolul al XX-lea
- Actori de film români
- Actori de televiziune români
- Decese cauzate de cancer
- Decorați cu Ordinul Meritul Cultural
- Oameni din județul interbelic Tighina
- Regizori români
- Rugbiști români
- Români basarabeni
- Seria Ardelenilor
- Români incinerați
- Actori români din secolul al XXI-lea