Răzvan Theodorescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Răzvan Theodorescu
Răzvan Theodorescu.jpg
Răzvan Theodorescu în aprilie 2015
Date personale
Născut (78 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație istoric de artă
istoric Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea din București
Premii Premiul Herder ()
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

Răzvan Theodorescu (nume complet: Emil Răzvan Theodorescu; n. 22 mai 1939, București) este un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române din 2000. A fost senator din partea PSD (în legislatura 2000-2004) și ministru al culturii.

Biografie[modificare | modificare sursă]

La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.[1] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990.[2]

La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.[3]

În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.[4]

În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.

Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[5]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.

  • Mănăstirea Dragomirna (1965)
  • Mănăstirea Bistrița (1966)
  • Biserica Stavropoleos (1967)
  • Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974)
  • Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
  • Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
  • Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
  • Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992)
  • Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
  • 900 zile de manipulare (Editura Tinerama, București, 1994)
  • Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995)
  • Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999)
  • Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Decretul nr. 113 din 9 februarie 1990 privind eliberări și numiri la Radioteleviziunea Română
  2. ^ Ana-Maria Onisei (28 mai 2010), „Secretele Mineriadei /Răzvan Theodorescu:„Dumnezeii mamii voastre, oprim transmisia!””, Adevărul, http://adevarul.ro/news/eveniment/secretele-mineriadei-razvan-theodorescudumnezeii-mamii-voastre-oprim-transmisia-1_50adeefd7c42d5a66399a708/index.html, accesat la 24 aprilie 2014 
  3. ^ Decretul nr. 1151 din 14 decembrie 2004 pentru numirea membrilor Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989
  4. ^ Răzvan Theodorescu, ales membru al academiilor de la Skopje și Tirana, 30 ianuarie 2007, Gabi Simon, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
  5. ^ Vivat Academia, vivat impostores!, 5 mai 2010, Academia Cațavencu

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Răzvan Theodorescu

Interviuri