Noi, cei din linia întîi

Prezență online
Noi, cei din linia întîi

Gen	dramă
Regizor	Sergiu Nicolaescu
Scenarist	Titus Popovici
Producător	Ion Mititelu (directorul filmului) Vasile Răvescu (prod. delegat)
Studio	Casa de Filme 5
Distribuitor	Româniafilm
Director de imagine	Nicolae Girardi
Operator(i)	Sorin Chivulescu Mircea Mladin
Montaj	Gabriela Nasta
Sunet	Anușavan Salamanian
Muzica	Adrian Enescu
Scenografie	Radu Corciova
Costume	Gabriela Nicolaescu
Distribuție	George Alexandru Anda Onesa Valentin Uritescu Ion Besoiu Ștefan Iordache Sergiu Nicolaescu Mircea Albulescu Silviu Stănculescu Colea Răutu Emil Hossu Vladimir Găitan Marian Culineac Ion Siminie Traian Costea Vasile Muraru
Premiera	9 mai 1986^[1]
Durata	157 min.
Țara	R.S. România
Locul acțiunii	Ungaria
Limba originală	limba română
Nominalizări	propunere internațională la Premiile Oscar[*] (România, 1987)
Pagina IMDb Pagina Cinemagia
Modifică date / text

Noi, cei din linia întîi este un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986.^[2]^[3] Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 - ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.

O parte din filmări, din martie 1985, s-au făcut în incinta fostei Mănăstiri Văcărești, producând o serie de stricăciuni, cea mai gravă fiind fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat.^[4] Scenariul este scris de Titus Popovici după o idee de Petru Vintilă care a fost folosită și la realizarea filmului Castelul condamnaților (1970).

Distribuție

George Alexandru — lt. Horia Lazăr
Anda Onesa — Silvia Marinescu, fiica gen. Marinescu
Valentin Uritescu — sergentul Șaptefrați
Ion Besoiu — col. Câmpeanu, șeful statului major al Diviziei 18 Infanterie
Ștefan Iordache — ofițerul conte maghiar Assakurthy
Sergiu Nicolaescu — generalul Marinescu, comandantul Diviziei 18 Infanterie
Mircea Albulescu — tatăl lui Horia Lazăr
Silviu Stănculescu — generalul sovietic
Colea Răutu — sergentul sovietic Pliușkin
Emil Hossu — soldatul Munteanu, fost deținut politic
Vladimir Găitan — lt. sovietic Igor Ivanici Bodnarenko
Marian Culineac — caporalul Petre Mărgău, originar din satul Trăznea (menționat Marian Culiniac)
Ion Siminie — generalul german Reinhardt, comandantul unei divizii de blindate
Traian Costea — maiorul german Franz
Vasile Muraru — fruntașul Petcu
Stelian Stancu — maiorul Badiu, comandantul regimentului de infanterie
Eusebiu Ștefănescu — ofițer german de blindate
Costel Băloiu — soldatul Firu
Bogdan Stanoevici — soldatul Lică
Geo Dobre — locotenentul german Peter Ungwart
Cristian Șofron — caporal român
Eduard Belaus
Mihai Cafrița
Maria Junghietu — infirmieră sovietică
Mircea N. Stoian
Adrian Vâlcu — soldat român
Hans Huprich Grum
Virgil Flonda — general german
Mircea Anghelescu — general german
Vasile Pupeza
Gabriel Chirea
Alexandru Dobrescu — general român
George Ulmeni — colonel sovietic
Mugur Arvunescu
Ion Rițiu — căpitan de infanterie
Ion Apahideanu — ofițer maghiar
Constantin Păun — soldatul Nicu Bergan
Ion Răcășan
Petre Petrache
Ilie Vlaicu
Ion Militaru
Iulian Popovici
Mihai Adrian
Florin Budu
Marian Râlea — locotenent român (nemenționat)
Cornel Gârbea — partizan cehoslovac (nemenționat)
Ion Anghel — dirijorul fanfarei cehoslovace (nemenționat)
Constantin Diplan — căpitan medic român (nemenționat)
Vasile Boghiță — sergent sovietic (nemenționat)
Cornelia Columbeanu — asistentă medicală (nemenționată)
Vlad Columbeanu — ofițer de artilerie al Wehrmarchtului (nemenționat)
Andrei Tănăsescu — Leon Klein, pianist evreu venit din Arad până în Ungaria la începutul războiului (nemenționat)
Mircea Hodîrnău — ofițer al Wehrmarchtului (nemenționat)
Carmen Trocan — asistentă medicală (nemenționată)

Producție

Filmări au avut loc și la Cota 2000, iar regizorul avea o condiție fizică remarcabilă, reușind să se miște mai rapid și decât cascadorii la urcușurile pe munte.^[5]^[6]

Sergiu Nicolaescu a afirmat în volumul său de memorii că Noi, cei din linia întîi a fost cel mai cenzurat film regizat de el. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a impus scoaterea unei scene cu violențe săvârșite de unguri, a „momentului Budapesta” în care armata română, deși era cea mai avansată, a fost scoasă de pe Bulevardul Rákóczi din ordinul lui Stalin pentru ca armata sovietică să ajungă prima la clădirea Parlamentului Ungar și a dramei generalului Gheorghe Avramescu, acuzat de trădare de către sovietici și executat, în timp ce fiica lui se sinucidea în detenție.^[7]

Primire

Filmul a fost vizionat de 4.353.493 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.^[8]

Note

^ Noi, cei din linia întâi (1985), aarc.ro, arhivat din original la 12 aprilie 2022, accesat în 12 aprilie 2022
^ Aarc.ro - Totul despre Filmul Romanesc, aarc.ro, arhivat din original la 16 mai 2022, accesat în 12 aprilie 2022
^ NOI, CEI DIN LINIA ÎNTÂI, PrimaTV.ro
^ Mănăstirea Văcărești pe răbojul istoriei Arhivat în 13 decembrie 2013, la Wayback Machine., 17 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 10 august 2013
^ Loreta Popa - „Reușită! Obișnuit cu succesul, Sergiu Nicolaescu speră să aducă spectatorii iar în sala de cinema”, în „Jurnalul Național”, aprilie 2008.
^ Sergiu Nicolaescu - „Viață, destin și film” (ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011), p. 144-145.
^ Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 33.
^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. 31 decembrie 2014. Arhivat din original (PDF) la 7 aprilie 2016. Accesat în 29 ianuarie 2017.

Vezi și

Legături externe

[1] Noi, cei din linia întâi (1985), aarc.ro, arhivat din original la 12 aprilie 2022, accesat în 12 aprilie 2022

[2] Aarc.ro - Totul despre Filmul Romanesc, aarc.ro, arhivat din original la 16 mai 2022, accesat în 12 aprilie 2022

[3] NOI, CEI DIN LINIA ÎNTÂI, PrimaTV.ro

[ziarullumina.ro_2013-08-10-4] Mănăstirea Văcărești pe răbojul istoriei Arhivat în 13 decembrie 2013, la Wayback Machine., 17 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 10 august 2013

[5] Loreta Popa - „Reușită! Obișnuit cu succesul, Sergiu Nicolaescu speră să aducă spectatorii iar în sala de cinema”, în „Jurnalul Național”, aprilie 2008.

[6] Sergiu Nicolaescu - „Viață, destin și film” (ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011), p. 144-145.

[Nicolaescu_33-7] Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 33.

[8] „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. 31 decembrie 2014. Arhivat din original (PDF) la 7 aprilie 2016. Accesat în 29 ianuarie 2017.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

v d m Filme regizate de Sergiu Nicolaescu
Anii 1960	Memoria trandafirului (1962) • Scoicile nu au vorbit niciodată (1962) • O primăvară obișnuită (1962) • Lecție în infinit (1965) • Dacii (1967) • Ultimul mohican (1968) • Kampf um Rom I (1968) • Vânătorul de cerbi (1969) • Kampf um Rom II - Der Verrat (1969)
Anii 1970	Mihai Viteazul (1971) • Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972) • Cu mîinile curate (1972) • Ultimul cartuș (1973) • Un comisar acuză (1974) • Nemuritorii (1974) • Doi ani de vacanță (Insula comorilor (1975) • Pirații din Pacific (1975)) • Zile fierbinți (1975) • Osînda (1976) • Accident (1977) • Războiul independenței (1977) • Pentru patrie (1978) • Revanșa (1978) • Nea Mărin miliardar (1979) • Mihail, cîine de circ (1979)
Anii 1980	Ultima noapte de dragoste (1980) • Capcana mercenarilor (1981) • Duelul (1981) • Întîlnirea (1982) • Cucerirea Angliei (1982) • Viraj periculos (1983) • Ringul (1984) • Ziua Z (1985) • Ciuleandra (1985) • Noi, cei din linia întîi (1986) • Căutătorii de aur (1986) • François Villon – Poetul vagabond (1987) • Mircea (1989)
Anii 1990	Coroana de foc (1990) • Începutul adevărului (Oglinda) (1994) • Punctul zero (1996) • Triunghiul morții (1999)
Anii 2000	Orient Express (2004) • „15” (2005) • Supraviețuitorul (2008) • Carol I - Un destin pentru România (2009)
Anii 2010	Poker (2010) • Ultimul corupt din România (2012)
Alte articole	Comisarul Roman • Comisarul Miclovan

v d m Titus Popovici
Nuvele	Moartea lui Ipu (1970)
Romane	Străinul (1955) Setea (1958) Judecata (1984) Disciplina dezordinii (1998)
Teatru	Puterea și adevărul (1973) Passacaglia (1989)
Scenarii	La „Moara cu noroc” (1957, cu Alexandru Struțeanu) Valurile Dunării (1960, cu Francisc Munteanu) Furtuna (1960) Setea (1961) Străinul (1964) Pădurea spînzuraților (1965) Dacii (1967) Columna (1968) Mihai Viteazul (1971) Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972) Puterea și adevărul (1972) Cu mîinile curate (1972, cu Petre Sălcudeanu) Ultimul cartuș (1973, cu Petre Sălcudeanu) Conspirația (1973, cu Petre Sălcudeanu) Departe de Tipperary (1973, cu Petre Sălcudeanu) Capcana (1974) Nemuritorii (1974, cu Sergiu Nicolaescu) Actorul și sălbaticii (1975) Pe aici nu se trece (1975) Operațiunea Monstrul (1976) Profetul, aurul și ardelenii (1978) Artista, dolarii și ardelenii (1980) Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980) Pruncul, petrolul și ardelenii (idee, 1981) Lumini și umbre serial TV Secretul lui Bachus (1984) Horea (1984) Noi, cei din linia întîi (1986) Secretul lui Nemesis (1987) Mircea (1989) Momentul adevărului (1989) Dreptatea (1989) Miss Litoral (1991) Divorț... din dragoste (1992, cu Mircea Cornișteanu) Crucea de piatră (1994)