Noi, cei din linia întîi
| Noi, cei din linia întîi | |
 | |
| Gen | dramă  |
|---|---|
| Regizor | Sergiu Nicolaescu |
| Scenarist | Titus Popovici |
| Producător | Ion Mititelu (directorul filmului) Vasile Răvescu (prod. delegat) |
| Distribuitor | Româniafilm |
| Studio | Casa de Filme 5 |
| Director de imagine | Nicolae Girardi |
| Operator(i) | Sorin Chivulescu Mircea Mladin |
| Montaj | Gabriela Nasta |
| Sunet | Anușavan Salamanian |
| Muzica | Adrian Enescu |
| Scenografie | Radu Corciova |
| Costume | Gabriela Nicolaescu |
| Distribuție | George Alexandru Anda Onesa Valentin Uritescu Ion Besoiu Ștefan Iordache Sergiu Nicolaescu Mircea Albulescu Silviu Stănculescu Colea Răutu Emil Hossu Vladimir Găitan Marian Culineac Ion Siminie Traian Costea Vasile Muraru |
| Premiera | 9 mai 1986[1] |
| Durata | 157 min. |
| Țara | .svg){kind=small} R.S. România |
| Locul acțiunii | Ungaria |
| Limba originală | limba română |
| Prezență online | |
|
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text  | |
Noi, cei din linia întîi este un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986.[2][3] Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 - ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.
O parte din filmări, din martie 1985, s-au făcut în incinta fostei Mănăstiri Văcărești, producând o serie de stricăciuni, cea mai gravă fiind fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat.[4] Scenariul este scris de Titus Popovici după o idee de Petru Vintilă care a fost folosită și la realizarea filmului Castelul condamnaților (1970).
Distribuție[modificare | modificare sursă]
- George Alexandru — lt. Horia Lazăr
- Anda Onesa — Silvia Marinescu, fiica gen. Marinescu
- Valentin Uritescu — sergentul Șaptefrați
- Ion Besoiu — col. Câmpeanu, șeful statului major al Diviziei 18 Infanterie
- Ștefan Iordache — ofițerul conte maghiar Assakurthy
- Sergiu Nicolaescu — generalul Marinescu, comandantul Diviziei 18 Infanterie
- Mircea Albulescu — tatăl lui Horia Lazăr
- Silviu Stănculescu — generalul sovietic
- Colea Răutu — sergentul sovietic Pliușkin
- Emil Hossu — soldatul Munteanu, fost deținut politic
- Vladimir Găitan — lt. sovietic Igor Ivanici Bodnarenko
- Marian Culineac — caporalul Petre Mărgău, originar din satul Trăznea (menționat Marian Culiniac)
- Ion Siminie — generalul german Reinhardt, comandantul unei divizii de blindate
- Traian Costea — maiorul german Franz
- Vasile Muraru — fruntașul Petcu
- Stelian Stancu — maiorul Badiu, comandantul regimentului de infanterie
- Eusebiu Ștefănescu — ofițer german de blindate
- Costel Băloiu — soldatul Firu
- Bogdan Stanoevici — soldatul Lică
- Geo Dobre — locotenentul german Peter Ungwart
- Cristian Șofron — caporal român
- Eduard Belaus
- Mihai Cafrița
- Maria Junghietu — infirmieră sovietică
- Mircea N. Stoian
- Adrian Vâlcu — soldat român
- Hans Huprich Grum
- Virgil Flonda — general german
- Mircea Anghelescu — general german
- Vasile Pupeza
- Gabriel Chirea
- Alexandru Dobrescu — general român
- George Ulmeni — colonel sovietic
- Mugur Arvunescu
- Ion Rițiu — căpitan de infanterie
- Ion Apahideanu — ofițer maghiar
- Constantin Păun — soldatul Nicu Bergan
- Ion Răcășan
- Petre Petrache
- Ilie Vlaicu
- Ion Militaru
- Iulian Popovici
- Mihai Adrian
- Florin Budu
- Marian Râlea — locotenent român (nemenționat)
- Cornel Gârbea — partizan cehoslovac (nemenționat)
- Ion Anghel — dirijorul fanfarei cehoslovace (nemenționat)
- Constantin Diplan — căpitan medic român (nemenționat)
- Vasile Boghiță — sergent sovietic (nemenționat)
- Cornelia Columbeanu — asistentă medicală (nemenționată)
Producție[modificare | modificare sursă]
Filmări au avut loc și la Cota 2000, iar regizorul avea o condiție fizică remarcabilă, reușind să se miște mai rapid și decât cascadorii la urcușurile pe munte.[5][6]
Sergiu Nicolaescu a afirmat în volumul său de memorii că Noi, cei din linia întîi a fost cel mai cenzurat film regizat de el. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a impus scoaterea unei scene cu violențe săvârșite de unguri, a „momentului Budapesta” în care armata română, deși era cea mai avansată, a fost scoasă de pe Bulevardul Rákóczi din ordinul lui Stalin pentru ca armata sovietică să ajungă prima la clădirea Parlamentului Ungar și a dramei generalului Gheorghe Avramescu, acuzat de trădare de către sovietici și executat, în timp ce fiica lui se sinucidea în detenție.[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Noi, cei din linia întâi (1985), aarc.ro
- ^ Aarc.ro - Totul despre Filmul Romanesc, aarc.ro
- ^ NOI, CEI DIN LINIA ÎNTÂI, PrimaTV.ro
- ^ Mănăstirea Văcărești pe răbojul istoriei Arhivat în , la Wayback Machine., 17 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 10 august 2013
- ^ Loreta Popa - „Reușită! Obișnuit cu succesul, Sergiu Nicolaescu speră să aducă spectatorii iar în sala de cinema”, în „Jurnalul Național”, aprilie 2008.
- ^ Sergiu Nicolaescu - „Viață, destin și film” (ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011), p. 144-145.
- ^ Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 33.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Listă de filme românești despre cel de-al Doilea Război Mondial
- Listă de filme despre cel de-al Doilea Război Mondial
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||
