Noi, cei din linia întîi
Noi, cei din linia întîi | |
![]() | |
Gen | film dramatic ![]() |
---|---|
Regizor | Sergiu Nicolaescu |
Autor | Titus Popovici ![]() |
Scenarist | Titus Popovici |
Producător | Ion Mititelu (directorul filmului) Vasile Răvescu (prod. delegat) |
Director de imagine | Nicolae Girardi |
Operator(i) | Sorin Chivulescu Mircea Mladin |
Montaj | Gabriela Nasta |
Muzica | Adrian Enescu Anușavan Salamanian |
Scenografie | Radu Corciova |
Costume | Gabriela Nicolaescu |
Distribuție | George Alexandru Anda Onesa Valentin Uritescu Ion Besoiu Ștefan Iordache Sergiu Nicolaescu Mircea Albulescu Silviu Stănculescu Colea Răutu Emil Hossu Vladimir Găitan Marian Culineac Ion Siminie Traian Costea Vasile Muraru Stelian Stancu |
Premiera în România | 9 mai 1986 |
Premiera în Republica Moldova | indisp. |
Durata | 157 min. |
Țara | Republica Socialistă România ![]() |
Locul acțiunii | Ungaria ![]() |
Limba originală | limba română ![]() |
Prezență online | |
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text ![]() |
Noi, cei din linia întîi este un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986. Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 - ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.
O parte din filmări, din martie 1985, s-au făcut în incinta fostei Mănăstiri Văcărești, producând o serie de stricăciuni, cea mai gravă fiind fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat.[1] Scenariul este scris de Titus Popovici după o idee de Petru Vintilă care a fost folosită și la realizarea filmului Castelul condamnaților (1970).
Distribuție[modificare | modificare sursă]
- George Alexandru - lt. Horia Lazăr
- Anda Onesa - Silvia Marinescu, fiica gen. Marinescu
- Valentin Uritescu - sergentul Șaptefrați
- Ion Besoiu - col. Câmpeanu, șeful statului major al Diviziei 18 Infanterie
- Ștefan Iordache - ofițerul conte maghiar Assakurthy
- Sergiu Nicolaescu - generalul Marinescu, comandantul Diviziei 18 Infanterie
- Mircea Albulescu - tatăl lui Horia Lazăr
- Silviu Stănculescu - generalul sovietic
- Colea Răutu - sergentul sovietic Pliușkin
- Emil Hossu - soldatul Munteanu, fost deținut politic
- Vladimir Găitan - lt. sovietic Igor Ivanici Bodnarenko
- Marian Culineac - caporalul Petre Mărgău, originar din satul Trăznea (menționat Marian Culiniac)
- Ion Siminie - generalul german Reinhardt, comandantul unei divizii de blindate
- Traian Costea - maiorul german Franz
- Vasile Muraru - fruntașul Petcu
- Stelian Stancu - maiorul Badiu, comandantul regimentului de infanterie
- Eusebiu Ștefănescu - ofițer german de blindate
- Costel Băloiu - soldatul Firu
- Bogdan Stanoevici - soldatul Lică
- Geo Dobre - locotenentul german Peter Ungwart
- Cristian Șofron - caporal român
- Eduard Belaus
- Mihai Cafrița
- Maria Junghietu - infirmieră sovietică
- Mircea N. Stoian
- Adrian Vâlcu - soldat român
- Virgil Flonda - general german
- Mircea Anghelescu - general german
- Alexandru Dobrescu - general român
- George Ulmeni - colonel sovietic
- Ion Rițiu - căpitan de infanterie
- Ion Apahideanu - ofițer maghiar
- Constantin Păun - soldatul Nicu Bergan
- Marian Râlea - locotenent român (nemenționat)
- Cornel Gârbea - partizan cehoslovac (nemenționat)
- Ion Anghel - dirijorul fanfarei cehoslovace (nemenționat)
- Constantin Diplan - căpitan medic român (nemenționat)
- Vasile Boghiță - sergent sovietic (nemenționat)
Producție[modificare | modificare sursă]
Filmări au avut loc și la Cota 2000, iar regizorul avea o condiție fizică remarcabilă, reușind să se miște mai rapid și decât cascadorii la urcușurile pe munte.[2][3]
Sergiu Nicolaescu a afirmat în volumul său de memorii că Noi, cei din linia întîi a fost cel mai cenzurat film regizat de el. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a impus scoaterea unei scene cu violențe săvârșite de unguri, a „momentului Budapesta” în care armata română, deși era cea mai avansată, a fost scoasă de pe Bulevardul Rákóczi din ordinul lui Stalin pentru ca armata sovietică să ajungă prima la clădirea Parlamentului Ungar și a dramei generalului Gheorghe Avramescu, acuzat de trădare de către sovietici și executat, în timp ce fiica lui se sinucidea în detenție.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Mănăstirea Văcărești pe răbojul istoriei, 17 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 10 august 2013
- ^ Loreta Popa - „Reușită! Obișnuit cu succesul, Sergiu Nicolaescu speră să aducă spectatorii iar în sala de cinema”, în „Jurnalul Național”, aprilie 2008.
- ^ Sergiu Nicolaescu - „Viață, destin și film” (ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011), p. 144-145.
- ^ Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 33.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Listă de filme românești despre cel de-al Doilea Război Mondial
- Listă de filme despre cel de-al Doilea Război Mondial
Legături externe[modificare | modificare sursă]
|