Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria
Parte din Războiul Civil Sirian
military intervention against ISIL[*]  Modificați la Wikidata
Russian Sukhoi Su-25 at Latakia (2).jpg
Două Suhoi Su-25s pe Aeroportul Internațional Bassel Al-Assad din Latakia, unul din tipurile de avioane implicate în intervenție
Informații generale
Perioadă 30 septembrie-prezent
Locație Siria
Beligeranți
Războiul aerian

 Rusia
 Siria

Forțele terestre
 Iran

  • Miliții de elită

 Siria
Hezbollah

Sprijinite de:
 Irak[10]

Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Statul Islamic[6]

Armata de Cucerire:[11]

Armata Siriană Liberă[3]

Sprijinită de:
 Statele Unite[4]

Conducători
Rusia Vladimir Putin
Rusia Serghei Șoigu
Rusia Valeri Gherasimov
Rusia Viktor Bondarev
Siria Bashar al-Assad
Siria Fahd Jassem al-Freij
Siria Ali Abdullah Ayyoub
Siria Issam Hallaq
Iran Ali Khamenei[12]
Iran Hassan Rouhani
Iran Qasem Soleimani
Hassan Nasrallah
Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Abu Bakr al-Baghdadi
Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Abu Mohammad al-Adnani (Purtător de cuvânt)

Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Abu Suleiman al-Naser (Locțiitor Comandant Militar)[13]
Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Abu Ali al-Anbari (Adjunct, Siria)
Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Abu Omar al-Shishani (Comandant Militar în Siria) [14][15]


Abu Mohammad al-Julani (Comandant al Frontului al-Nusra)
Abu Yahia al-Hamawi[16] (Comandant al Ahrar ash-Sham)

Albay Ahmed Berri

Statele Unite ale Americii Barack Obama

Efective
Forțele armate ruse

Forțele armate siriene

Seal of the General Staff of the Armed Forces of the Islamic Republic of Iran.svg Forțele armate iraniene

Hezbollah

Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Statul Islamic

Frontul al-Nusra
Ahrar ash-Sham
Liwa al-Haqq
Ajnad al-Sham[22]

Brigada Vulturilor de pe Muntele Zawiya[23]

Tajammu al-Izzah[24]

Pierderi
Rusia Rusia: Flag of the Islamic State of Iraq and the Levant2.svg Statul Islamic:
  • peste 12 uciși[25]
  • 30 de vehicule distruse[26]

al-Qaeda:

Armata Siriană Liberă

1 lider ucis,[1]
22 răniți[2]

Pe 30 septembrie 2015, Rusia a început o intervenție militară în Războiul Civil Sirian.[28]

Aceasta constă în lovituri aeriene rusești împotriva Statului Islamic, al-Qaeda în Levant și altor inamici ai guvernului sirian, cu sprijin militar semnificativ din partea trupelor terestre iraniene, care se coordonează cu Armata Siriană și aliații acesteia.[29] Anterior intervenției, implicarea Rusiei în conflictul sirian s-a limitat mai ales la furnizarea de armament armatei siriene.[30] Rusia a intervenit în conflict ca urmare a unei cereri formale din partea guvernului sirian privind un ajutor militar împotriva grupărilor rebele și jihadiste din Siria.[31]

Sursele occidentale au sugerat că loviturile aeriene rusești din timpul primei săptămâni de campanie au lovit teritoriile ocupate de grupările rebele ce se opun guvernului sirian, dar nu și ISIS-ul.[32][33][34][35] În ciuda acestor informații, Rusia a negat toate reclamațiile potrivit cărora ea are ca țintă pe oricine nu este terorist, iar Ministerul Apărării au mers atât de departe încât a postat materiale viedo pentru ca lumea să vadă că ei lovesc țintele care trebuie.[36]

Statele Unite, care se opune atât Statului Islamic cât și guvernului sirian, a exclus vreo cooperare militară cu Rusia în Siria.[37] Secretarul Apărării, Ashton Carter și alți oficiali înalți oficiali ai SUA, au spus că campania Rusiei are în primul rând scopul de a-l sprijini pe Assad, căruia președintele Barack Obama i-a cerut repetat să demisioneze,[33], apreciere împărtășită și de Franța.[35] SUA conduce o campanie separată în Siria din septembrie 2014, ca și una în Iraq, din iunie 2014, ambele având ca țintă numai Statul Islamic și cei afiliați al Qaeda.

Context[modificare | modificare sursă]

Războiul Civil Sirian este purtat între opoziția multiplă, grupările guvernamentale și bazele locale și străine ale ambelor părți, care împărtășesc o rețea complexă de relații. Deoarece timp de câteva luni au avut loc lovituri aeriene din partea coaliției conduse de SUA asupra ținelor ISIS[38] Rusia, aliat al Siriei, a început să trimită în septembrie 2015 avioane de război și alte arme, precum și trupe combatante tla baza aeriană de lângă orașul-port Latakia din Siria.[39] Acțiunea a fost întreprinsă la cererea oficială a guvernului sirian condus de președintele Bashar al-Assad.[40]

La sfârșitul lui septembrie 2015, Iran, Iraq, Rusia și Siria, au creat la Bagdad un centru comun de informații pentru a-și coordona operațiunile împotriva Statului Islamic.[41]

Pe 30 septembrie 2015, camera superioară a Adunării Federale a Rusiei, Consiliul Federației, a aprobat cererea președintelui rus Vladimir Putin de a lansa Forțele Aeriene Ruse în Siria.[42] În aceeași, reprezentanții ruși ai centrului comun de informații menționat mai sus au ajuns la Ambasada SUA din Bagdad și au cerut ca toate forțele SUA aflate în zona-țintă din Siria să plece imediat de acolo.[43] O oră mai târziu, avioanele rusești cu baza în teritoriul deținut de guvern a început să dea lovituri aeriene asupra ISIS și a altor ținte rebele.[44]

Operațiunile militare rusești[modificare | modificare sursă]

Avionul cu reacţie rus Su-24 la o bază aeriană din Latakia, Siria

Prima serie de lovituri aeriene a avut loc pe 30 septembrie 2015 în jurul orașelor Homs și Hama. Acestea au țintit opoziția siriană.[28] Avioanele de război rusești au atacat pozițiile rebele „din al-Rastan, Talbiseh și Zafaraniya din provincia Homs; Al-Tilol al-Hmer din provincia Quneitra; Aydoun, sat aflat la marginile orașului Salamiya; Deer Foul, între Hama și Homs; și periferiile Salmiyei”.[45] În total, au avut loc 20 de zboruri.[46] Multe din loviturile inițiale au țintit pozițiile luptătorilor ceceni, Frontul Islamic Jaysh al-Islam (Armata Islamului),[47] și Armata Siriană Liberă.[48][49][50]

Potrivit Al Mayadeen, canal media ce aparține Hezbollahului, Armata Cuceririi[51], ce are sprijin saudit/turcesc, a fost bombardată pe 1 octombrie de avioanele rusești, în Jisr ash-Shugour; au fost executate cel puțin 30 lovituri aeriene.[8] Alte serii de lovituri aeriene rusești au fost executate în aceeași zi, fiind țintite pozițiile ISIS din guvernoratul Raqqa.[6]

Pe 2 octombrie, șeful comitetului de afaceri externe a Parlamentului rus, Alexei Pușkov, a afirmat că loviturile rusești ar putea continua trei sau patru luni și s-ar putea intensifica;[52] mai târziu a spus că aceasta a fost o simplă presupunere proprie și că el n-a fost privat de vreo cunoaștere a situației.[53] Dimineața, Forțele Aeriene Rusești au lansat patru lovituri asupra ISIS în vechiul oraș sirian Al-Qaryatayn, și pe magistrala T4-Palmyra, din provincia Homs.[19] Un centru de comandă și control ISIS a fost distrus de o singură lovitură aeriană în Al-Qaryatayn, iar un convoi ISIS a fost atacat în timp ce se deplasa spre magistrala Teefor-Palmyra.[19] După loviturile aeriene, Armata Siriană și Forțele Naționale Defensive au împins ISIS-ul în afara orașului Maheen, spre Al-Qaryatayn, după o luptă de două ore în care au fost uciși 18 teroriști și au fost distruse două mașini de lupte care aveau montate arme ZU-23-2.[19] Apoi, forțele siriene au lansat un contraatac în sud-vestul Al-Qaryatayn pentru a recupera șoseaua principală.[19]

În aceeași zi, Forțele Aeriene Rusești au început să bombardeze pozițiile Frontulului Al-Nusra[54] din al-Rastan și Talbiseh, aflate în provincia Homs.[5] Mai târziu, ele au continuat cu bombardarea Al-Nusra din Kafr Zita, Al-Ghaab Plains, Kafr Nabl, Kafr Sijnah, și Al-Rakaya din provincia Hama.[5] Forțele Aeriene Siriene și Forțele Aeriene Rusești au bombardat împreună Al-Nusra din Jisr al-Shughur.[5] La noapte, Forțele Aeriene Rusești au țintit ISIS cu 11 lovituri peste Al-Raqqah, au țintit rețele electrice din afara acestuia, au dat două lovituri peste magistrala Shadadi-Hasakah, precum și trei lovituri în Al-Mayadeen, provincia Deir ez-Zor.[5] Baza militară principală a ISIS din Aeroportul Militar Tabaqa a fost de asemenea atacată, cazărmile fiind distruse în urma a două lovituri. Lângă Aeroportul Militar, a fost de asemenea bombardat un depozit cu arme ale ISIS din Fermele Al-‘Ajrawi. În același timp, sediul principal al ISIS din Spitalul Național Tabaqa a fost puternic avariat de o lovitură rusească.[5][7] În provincia Al-Hasakah, Forțele Aeriene Ruse au țintit ISIS în Al-Shadadi și Al-Houl, pe când Forțele Aeriene Siriene au atacat un convoi ISIS aflat pe autostrada Deir ez-Zor-Hasakah .[7]

Pe 3 octombrie, rapoartele au indicat că luptătorii Hezbollah și iranieni pregătesc ofensive terestre majore care vor fi coordonate cu loviturile aeriene rusești.[55] Potrivit CNN, ministrul rus al apărării a afirmat că soldații săi au bombardat nouă poziții ISIS lângă Raqqa, capitala de facto a grupării teroriste. Cel puțin 11 au fost uciși în urma pretinsei duble lovituri a Rusiei în provincia siriană Idlib, potrivit grupărilor opoziției.[56] În timpul zilei, Forța Aeriană Rusă a efectuat patru lovituri peste Al-Nusra, ce era controlată de Jisr al-Shughur, și lovituri suplimentare în Jabal Al-Zawiya și Jabal al-Akrad.[57] Una din ținte a fost un convoi de reînarmare Al-Nusra ce se deplasa din Jisr al-Shughur spre un sat nord-estic din provincia Latakia.[57]

Potrivit oficialilor ruși, în dimineața zilei de 7 octombrie 2015, patru nave de război ale Flotilei Caspice a Marinei Militare Ruse a lansat 26 [58] rachete de croazieră 3M-14T Kalibr NK care au lovit 11 ținte din cadrul teritoriului sirian. Rachetele au trecut prin spațiul aerian iranian și iraqian pentru a ajunge la țintele lor, aflate la o distanță de peste 1,500 kilometeri (930 mile).[59] În aceeași zi, s-a raportat că forțele terestre siriene au executat o ofensivă sub acoperie aeriană rusă.[60][61] Potrivit unor oficiali militari și de informații americani anonimi, 4 din cele 26 rachete de croazieră lansate pe 8 octombrie s-au făcut praf în Iran, cu mult înainte de a ajunge la ținele lor din Siria. Rusia a susținut că toate rachetele sale și-au atins țintele.[62][63]Iranul, de asemenea, a negat orice distrugere a unei rachete pe teritoriul său.[64][65] Ministrul iranian al apărării a respins orice raport ce susține că patru din cele 26 de rachete de croazieră s-ar fi făcut praf în Iran și a declarat că reporterii CNN sunt parte a „războiului psihologic” al Occidentului.[64]

Ministrul rus al apărării a declarat pe 9 octombrie că până la șaizeci de ținte ISIS au fost lovite în ultimele 24 de ore, presupunându-se a fi omorâți 300 de militanți. Unul dintre raiduri a țintit baza Liwa al-Haqq din Guvernoratul Al-Raqqah folosind bombe ghidate cu precizie KAB-500KR, iar în urma acestuia doi comandanți vechi ai ISIS și până la 200 de militanți au fost uciși, în ciuda lipsei de conexiune dintre Liwa al-Haqq și ISIS. Un alt asalt a distrus o fostă închisoare de lângă Aleppo ce a fost folosită de ISIS ca bază și depozit pentru muniții, omorând de asemenea mulți militanți. După cum se pretinde, locurile de antrenament ale rebelilor din provinciile Latakia și Idlib ar fi fost de asemenea lovite.[66] Între timp, pe 9 octombrie, militanții ISIS au avansat în aria orașului Aleppo, acaparând câteva sate, inclusiv Tal Qrah, Tal Sousin și Kfar Qares, ceea ce Associated Press a numit „atacul fulger”. Aceste atacuri n-au fost împiedicate de vreo încercare de lovitură aeriană rusească sau americană. Avansul ISIS avut loc cu prețul grupărilor rebele țintite de asemenea de forțele rusești și siriene.[67]

Pe 13 octombrie, ministrul rus al apărării a declarat că 88 de misiuni rusești au fost duse la bun sfârșit în Siria în ultimele 24 de ore.[68]

Rolul iranian[modificare | modificare sursă]

Forța Quds, aflată sub comanda generalului Qasem Soleimani s-a implicat în susținera guvernului lui Assad încă de la începuturile Războiului Civil Sirian în 2011. Această susținere a luat mai multe frome, în principal suport militar în termeni de antrenament, logistică, implementarea de armate aliate în Siria (în particular militari șiiți), plan operațional și strategic, informații de spionaj și armament. Se estimează că Iranul a furnizat echivalentul a multe bilioane de dolari ca ajutor financiar.[69] Victoriile-cheie au fost obținute cu susținerea substanțială din partea forței Quds. Este vorba de bătăliile aeriene al-Ghab, ofensivele din Aleppo, ofensivele Dara'aya din 2015 și ofensivele al-Qusayr care au instalat controlul guvernului și a Hezbollahului asupra nordului regiunii Qalamoun și asupra punctelor de trecere a frontierei dintre Liban și Siria.

După pierderea provinciei Idlib în urma unei ofensive rebele din prima jumătate a anului 2015, s-a considerat că situația a devenit critică pentru supraviețuirea lui Assad și a guvernului său. Au fost inițiate convorbiri la nivel înalt între Moscova și Iran, - ce continuă până azi și în care sunt implicați miniștrii de externe rus și iranian, - cu privire la soluțiile posibile pentru conflictele siriene. Pe 24 iulie, la zece zile după semnarea acordului nuclear dintre Iran și țările P5+1, generalul Qasem Soleimani a vizitat Moscova.[70] Deși se speculează mult despre conținutul exact al întâlnirii dintre Soleimani și Putin, există un consens tot mai mare potrivit căruia problema principală pusă în discuție este un plan de escaladare a forțelor militare în Siria.[71]

La mijlocul lui septembrie 2015, s-au făcut primele rapoarte ale noilor detașamente ale gărzilor revoluționare iraniene ajunse în Tartous și Latakia, în Siria occidentală. Cu multe unități SAA și NDF fiind trimise pe fronturile mai nestatornice, Marina Rusă și Garda Revoluționară Iraniană (IRG) și-au stabilit mai bine pozițiile instalând puncte militare de control în cadrul orașelor Slunfeh (este Guvernoratului Latakia), Masyaf (estul Guvernoratului Tartous) și Ras Al-Bassit (orașul de coastă al Latakiei).[72] Ulterior au apărut informații despre noi contingente iraniene implementate în Siria la începutul lui octombrie 2015.[73] În general, se consideră că Iranul va juca un rol principal în oprațiunile terestre ale armatei Siriei și aliaților ei, pe când Rusia va juca un rol aerian împreună cu forța aeriană siriană.[12]

În afara câmpului de luptă însuși, guvernul iranian și-a mărit mult eforturile de susținere a guvernului sirian și al armatei sale. Recant a avut loc o creștere exponențială a eforturilor de recrutare de militari șiiți din Iraq pentru a-i trimite în Siria.[20] Unul dintre militarii cu un rol important în eforturile Iranului de a acorda Siriei sprijin de război este Kata'ib al-Imam Ali, alături de Jaafar al-Bindawi, fostul șef de antrenament și logistică a militarilor, iar Ali Nizam a devenit noul director logistic al afacerilor siriene. În acest context, un alt grup militar aliat important este Harakat Hezbollah al-Nujaba, care ca și Kata'ib al-Imam Ali s-a format sub asistență iraniană din principalii foștii luptători și susținători sadriști. Este o evidență crescândă faptul că acești militari sprijiniți de Iran nu operează doar sub ghidaj iranian, ci cooperează de asemenea cu comanda militară rusă stabilită în Siria.[20]

Pe 8 octombrie este raportată moartea generalului Hamadani, ajutorul generalului Qasem Soleimani în Siria;[74][75] moartea sa a fost evaluată de șeful serviciului de informații al SUA ca „lovitură psihologică pentru forțele pro-regim din Siria”.[76] Pe 12 octombrie, mass-media iraniană a raportat că încă doi comandanți ai Corpurilor Gărzii Revoluționare Iraniene, Hamid Mokhtarband și Farshad Hassounizadeh, au fost uciși în Siria.[77] În ciuda acestor pierderi mari, pe 14 octombrie, s-a afirmat că pregătirea pentru ofensiva ruso-siriano-iraninano-hezbollahă, în scopul țintirii rebelilor din Aleppo, continuă repede.[78][79][80]

Cel puțin 121 membri ai trupelor IRGC, inclusiv câțiva conducători, au fost omorâți în Războiul Civil Sirian.[81][82][83]

Reacții[modificare | modificare sursă]

Interne[modificare | modificare sursă]

Reprezentanţii Rusiei și SUA s-au întâlnit să discute despre situația din Siria pe 29 septembrie 2015

 Siria: Ambasadorul Siriei la Moscova, Riyad Haddad a declarat că forța aeriană rusească acționează în coordonare totală cu armata siriană. El a adăugat că poziția Siriei este că intervenția rusă este singura intervenție legitimă sub dreptul internațional și a cerut ca și alte țări să se alăture la ceea ce el numit intervenția „non-criminală” dusă de Rusia în Siria.[40]

Internaționale[modificare | modificare sursă]

Coaliția condusă de SUA/Grupul Prietenii Siriei:

Într-o declarație comună făcută pe 1 octombrie 2015, participanții la coaliția anti-ISIS condusă de SUA au cerut Rusiei să-și reducă campania aeriană din Siria, afirmând că loviturile aeriene au lovit grupările de opoziție siriene și civilii. Asemenea lovituri „doar vor alimenta mai mult extremism”, s-a afirmat în declarația emisă de SUA, Marea Britanie, Turcia și alți membri ai coaliției.[84] „Am solicitat Federației Ruse să înceteze imediat atacurile asupra opoziției siriene și a civililor și să-și concentreze eforturile pe lupta împotriva ISIS.”[85] Președintele SUA, Barack Obama, la o conferință de presă de pe 2 octombrie, a subliniat că acțiunea Rusiei a dus opoziția moderată în clandestinitate și va duce doar la întărirea ISIS.[86]

  •  SUA: La începutul lui octombrie 2015, președintele SUA Barack Obama a afirmat că a autorizat aprovizionarea—împotriva ISIS—a 25,000 kurzi sirieni și a 5,000 membri ai opoziției arabo-siriene, subliniind pentru echipa sa că SUA va continua să susțină opoziția siriană acum că Rusia a intrat în conflict.[87][88] Pe 8 octombrie 2015, ministrul american al apărării, Ashton Carter, vorbind la o întâlnire a miniștrilor apărării ai țărilor NATO de la Bruxelles, a spus că crede că în curând Rusia va începe să plătească prețul intervenția sa militară în Siria sub forma represaliilor și a facerilor de victime;[89] a adăugat că se așteptă la faptul că „în următoarele câteva zile rușii vor începe să piardă în Siria”.[90]
  •  NATO a condamnat loviturile aeriene rusești,[91] i-a cerut Rusiei să înceteze să-l sprijine pe președintele sirian Bashar al-Assad, iar pe 8 octombrie 2015 a reînoit asigurările că își va apăra aliații în ceea ce privește „escaladarea activităților militare rusești” în Siria.[92]
  •  Arabia Saudită: Pe 1 octombrie 2015, Arabia Saudită a cerut ca Rusia să înceteze intervenția, repetând reclamațiile diplomaților occidentali, că Rusia a țintit opoziția moderată antiguvernamentală mai mult decât ISIS.[93]
    Erdoğan a făcut o vizită la Moscova pentru a discuta despre Siria şi a asista la deschiderea nou-construitei moschei-catedrale, 23 septembrie 2015
  •  Turcia: După o serie de violări invocate ale spațiului aerian al țării sale de către aviația militară rusă, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat, la începutul lui octombrie 2015, că operațiunea militară a Rusiei în Siria ar putea periclita relațiile bilaterale dintre Turcia și Rusia.[94]

 Rusia: Pe 27 septembrie 2015, președintele Vladimir Putin a declarat că „peste 2,000 de luptători din Rusia și republicile ex-sovietice se află pe teritoriul Siriei. Există amenințarea ca ei să se întoarcă la noi. Deci, în loc să le așteptăm întoarcerea, este mai bine să luptăm cu ei pe teritoriul sirian”.[95]

Pe 1 octombrie 2015, președintele a calificat informațiile potrivit cărora loviturile aeriene rusești ar fi făcut victime printre civili ca „război informațional” împotriva Rusiei și a declarat că reclamațiile au început înainte de decolarea avioanelor folosite în Siria.[96] Ministrul rus al apărării a afirmat că imaginile din satelit confirmă că unele lovituri aeriene au lovit pozițiile ISIS.[97]

Pe 12 octombrie 2015, Putin a solicitat membrilor coaliției americane de intervenție în Siria, să se alăture intervenției militare ruse în Războiul Civil Sirian, evidențiind legalitatea intervenției Rusiei la cererea Siriei și întrebând dacă intervenția SUA este complet validă. A încercat să demonstreze autoritatea legitimă democrației constituționale în Siria și a criticat programul Pentagonului de finanțare a rebelilor din Siria, spunând „Ar fi mai bine să ne dea $500 milioane. Cel puțin noi l-am fi folosit mai eficient din punct de vedere al luptei contra terorismului internațional.”[98]

Pe 13 octombrie 2015, Putin a criticat liderii intervenției conduse de SUA în Siria, spunând că au terci în minte[99], întrucât au trimis arme pe un teritoriu în care acestea ar putea cădea pe mâini greșite. De asemenea a criticat decizia americană de a nu împărtăși cu Rusia informații în ceea ce privește potențialele ținte ISIS.[100]

 Iran: Iran a confirmat că are sute de trupe în Siria care sunt gata să combată ISIS.[101]

 Iraq: La începutul lui octombrie 2015, oficialii de frunte ai Iraqului au sugerat că primesc călduros loviturile aeriene rusești asupra militanților ISIS în Iraq și că vor ca Rusia să aibă un rol mai mare decât SUA în războiul contra acestui grup militant.[102]

Benjamin Netanyahu, la întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova, 21 septembrie 2015

 Egipt: Pe 3 octombrie 2015, ministrul de externe al Egiptului, Sameh Shoukry, a afirmat că intrarea Rusiei în războiul din Siria are legătură cu „efectul limitării terorismului în Siria și a eradicării lui”.[103]

 Israel: La sfârșitul lui septembrie, Israel a primit o înștiințare-avertisment din partea Rusiei cu privire la loviturile aeriene și a înființat un grup de lucru pentru a „coordona tot” cu rușii.[104] Netanyahu s-a interesat ca alianța dintre Hezbollah și Rusia să nu ducă la incidente regretabile.[105] Potrivit lui Zvi Magen, fostul ambasador israilean la Moscova, “Israel a făcut să fie clar pentru el [Putin] că nu avem vreo problemă reală cu Assad, ci doar cu Iran și Hezbollah, iar acest mesaj a fost înțeles.”[106]

Nestatale[modificare | modificare sursă]

  • Pe 5 octombrie, s-a relatat, că peste 40 grupări anti-guvernamentale, inclusiv facțiuni precum Ahrar ash-Sham, Jaysh al-Islam și Frontul Levant, au jurat să atace forțele rusești.[107]
  • Frontul Al-Nusra[108] a stabilit o recompensă pentru capturarea soldaților ruși de 2,500,000 lire siriene (aproximativ US$13,000).[109] Abu Ubaid Al-Madani, care cunoaște rusa, a emis un video adresat rușilor, în care îi avertizează că facțiunea sa va masacra soldații ruși, iar „fii voștri se vor întoarce morți, sunt aceștia soldați ruși care voiesc să moară pentru capriciile și egoismul lui Putin?”[110] Abu Mohammad al-Julani a cerut ca civilii ruși să fie atacați de foștii musulmani sovietici și a solicitat să fie atacate satele alavite din Siria.[111][112][113]
  • Clericul saudit Abdallah Muhammad Al-Muhaysini, care are legături cu Al-Qaeda și este stabilit în Siria a amenințat că Siria va fi „mormânt pentru invadatorii săi” sau „cimitir pentru invadatori”, ca răspuns la intervenția rusă și a atras atenția asupra războiului sovietic din Afghanistan.[114][115][116]
  • Frăția Musulmană din Siria a declarat Jihad împotriva Rusiei.[117][118][119] Ei au citat apelul Bisericii Ortodoxe Ruse, care a numit operațiunea Război Sfânt.[120][121][122][123][124][125][126]
  • Cincizecișicinci de intelectuali religioși saudiți au semnat o declarație împotriva intervenției ruse, adresându-se întâi rușilor, „O rușilor, o popor extremist al crucii”, reamintindu-le invazia sovietică în Afghanistan și au numit Rusia ortodoxă, moștenitoarea sovieticilor comuniști. Au acuzat-o că susține „regimul Nusyari” și a invadat „Siria musulmană”, iar pe liderii Bisericii Ortodoxe Ruse i-au acuzat că au declarat „cruciadă” și le-au spus că ei vor cunoaște soarta Uniunii Sovietice și vor suferi „o înfrângere rușinoasă în Levant”, după cum s-a întâmplat în Afghanistan. De asemenea, declarația a cerut ca toate facțiunile ce luptă contra guvernului din Siria să se unească și s-a adresat „țărilor arabe și musulmane”, spunându-le că este un „adevărat război contra suniților, a țărilor și identității lor” venit din partea „alianței” dintre occidentali, ruși, safavizi și Nusayri, cerând terminarea tuturor relațiilor țărilor musulmane cu Iran și Rusia și protejarea „pământului și poporului din Levant de influența persanilor și rușilor”, solicitând în special la Qatarului, Turciei și Arabiei Saudite să sprijine Levantul.[127][128][129][130][131][132][133][134][135] Declarația a făcut apel la „toți cei care sunt capabili, inclusiv din afara Arabiei Saudite, să răspundă la chemările jihadului”.[136][137]
  • „Mișcarea de Eliberare a Homsului”, ce aparține Armatei Siriene Libere a amenințat cu bombe sinucigașe împotriva rușilor în Siria.[138]
  • Fotografii cu luptătorii uiguri din Partiul Islamic din Turkistan, au fost publicate cu titluri în arabă care spun „rezistând puternic în fața armatei Nusayri și a rușilor.” (المجاهدين التركستانيين يتصدى بقوة للجيش النصيري ومن قبل الروس).[139]
  • Reprezentanții kurzilor, Unitățile de Apărare a Poporului și Partidul Uniunii Democratice, și-au exprimat susținerea pentru loviturile aeriene ruse împotriva Statului Islamic, a Frontului al-Nusra Front și al Ahrar ash-Sham. De asemenea, au cerut ajutor rusesc pentru armament și pentru cooperarea cu Rusia în lupta împotriva Statului Islamic.[140][141] La puțin timp după ce au început loviturile aeriene ruse, Salih Muslim, co-președinte al Partidului Uniunii Democratice, a afirmat într-un interviu că nu crede „că America va obiecta deoarece [Jabhat] al-Nusra și Ahrar al-Sham nu sunt diferite de Daesh. Toate sunt organizații teroriste și împărtășesc aceeași mentalitate radicală.”[140]
  • Pe 30 septembrie, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse, Vsevolod Chaplin, vorbind despre suținerea acțiunii guvernamentale din partea tuturor grupărilor religioase din Rusia, a afirmat că lupta împotriva terorismului este o „luptă morală, un război sfânt, dacă vreți”.[142][143][144] Liderul Administrației Sprituale Centrale a Musulmanilor din Rusia, președintele muftiu a afirmat: „Noi sprijinim complet contigentul de forțe armate rusești în lupta împotriva terorismului internațional.”[145]

Analiză și media[modificare | modificare sursă]

Anterior începtului operațiunii rusești în Siria precum și după, analiștii ruși[cine?] au afirmat că gruparea militară rusă ce se constituie în Siria este într-o stare inter alia la sfârștiul de facto al izolării politice pe care Occidentul i-a impus-o lui Putin în legătură cu situația din Ucraina.[146][147]

Pe 30 septembrie, Thomas L. Friedman, un editorialist al New York Times, a scris că aliindu-se cu Siria și Iran în bătălie, Putin se va înstrăina de întreaga lume musulmană sunită, inclusiv de rușii musulmani; îndemnul său pentru administrația Obama a fost: „În mod stupid, Putin a intrat în Siria umblând după un zahăr ieftin pentru a arăta poporului său că Rusia este încă o putere mondială. Ei bine, acum el e sus, în copac. Obana și John Kerry trebuie doar să-l lase acolo timp de o lună — pe el și pe Assad, luptând singuri împotriva ISIS — și să-l vadă devenind dușmanul nr. 1 al lumii musulmane sunite.”[148] Publicația Vocea Americii a prezis o puternică reacție din partea jihadiștilor împotriva rușilor.[149]

Robert Fisk, corespondentul senior al Orientului Mijlociu pentru The Independent, a scris că „forța aeriană rusă din Siria a zburat drept în spațiul aerian imaginar al Occidentului. Rușii, suntem acum informați, îi bombardează pe „moderații” din Siria – „moderați” despre care chiar americanii au admis două luni în urmă că nu mai există.”[150]

Agenția de Știri Siro-Arabă a relatat că luptătorii anti-guvernamentali sunt în panică și părăsesc Siria cu miile ca răspuns la intervenția rusă. Agenția a exprimat viziunea că „opoziția moderată” este în fapt constituită din mercenari angajați, antrenați în taberele de antrenament controlate de CIA, din Turcia, Iordan, Qatar și Arabia Saudită, iar mulți dintre ei și-au schimbat apartenența și au trecut cu tot cu armament de partea ISIS și a altor grupări teroriste.[151]

Pe 8 octombrie, BBC l-a citat pe analistul american Michael Kofman, în opinia căruia Rusia urmărește înfrângerea luptătorilor susținuți de SUA și aliații săi de coaliție, lăsând Statul Islamic și Frontul al-Nusra Front ca singurele alternative pentru regimul lui Assad; el a menționat că o campanie americană mai puternică împotriva ISIS va completa scopurile rusești și va duce la un scenariu victorios pentru Assad: „În cele din urmă, Rusia și Iran și-au securizat poziția în Siria. Cu sau fără Assad, Occidentul va împărți cărțile cu Rusia în mod direct, cel mai probabil ca un egal, în ceea ce privește reglementarea conflictului sirian.”[152]

La mijlocul lunii octombrie 2015, The New York Times a exprimat opinia că odată cu aprovizionarea generoasă insurgenților din Siria de către SUA cu rachete antitanc și cu creșterea numărului de lovituri aeriene rusești împotriva oponenților guvernului, conflictul s-a transformat complet într-un război proxy între SUA și Rusia.[153]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Russian air strikes unleash new devastation in Syrian region, say residents”. Reuters. . Accesat în . 
  2. ^ „Syrian rebels face a new reality amid Russian air campaign”. The Big Story. 
  3. ^ „Russia unleashes first wave of airstrikes in Syria”. Al Arabiya. . 
  4. ^ Jim Sciutto, Barbara Starr and Jennifer Rizzo, CNN (). „U.S. training of Syrian rebels set to begin”. CNN. 
  5. ^ a b c d e f g h Leith Fadel (). „Russian Air Force Begins Massive Aerial Campaign Against ISIS in East Syria”. Al-Masdar News. Accesat în . 
  6. ^ a b c „Russia jets strike Islamic State in northern Syria: al-Mayadeen TV”. Reuters. . Accesat în . 
  7. ^ a b c Leith Fadel (). „ISIS Rocked in Al-Raqqa: Russian Air Force Strikes Tabaqa Airport”. Al-Masdar News. Accesat în . 
  8. ^ a b „After Denying Claims They're Killing Civilians, Russia Has Launched Fresh Airstrikes in Syria”. Vice News. . Accesat în . 
  9. ^ a b c d Leith Fadel (). „Russian Air Force Pounds Al-Qaeda in Latakia and Hama”. Al-Masdar News. Accesat în . 
  10. ^ Asa Fitch in Dubai and Sam Dagher in Beirut (). „Syria's Assad Stresses Importance of Alliance With Russia, Iran, Iraq”. WSJ. Accesat în . 
  11. ^ „US and Russian military to hold urgent talks over Syria crisis after Putin defies West”. The Telegraph. Accesat în . 
  12. ^ a b „Iranian troops join ground offensive in Syria”. The Globe and Mail. 
  13. ^ Alessandria Masi (). „If ISIS Leader Abu Bakr al-Baghdadi Is Killed, Who Is Caliph Of The Islamic State Group?”. International Business Times. 
  14. ^ „Kadyrov Claims Red-Bearded Chechen Militant al-Shishani Dead”. ElBalad. . 
  15. ^ „Kadyrov Says Islamic State's Leader From Georgia Killed”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . 
  16. ^ „Abu Yahia al-Hamawi, Ahrar al-Sham's New Leader”. Syria Comment. . Accesat în . 
  17. ^ Anne Bernard, Andrew E. Kramer (7 octombrie 2015): Escalating Syria Attack, Russia Fires Missiles From Warships, The New York Times.
  18. ^ „Russia turns to backwater navy for Syria missile strikes”. Reuters. . Accesat în . 
  19. ^ a b c d e Leith Fadel (). „Russian Air Force Destroys a Large ISIS Convoy in East Homs Amid the Syrian Army's Counter-Attack”. Al-Masdar News. Accesat în . 
  20. ^ a b c „Iran-backed Iraqi militias are pouring into Syria”. Business Insider. . Accesat în . 
  21. ^ a b https://www.washingtoninstitute.org/uploads/Documents/pubs/PF138Appendices/PF138_Appendix_2.pdf
  22. ^ „Islamic State closes in on Syrian city of Aleppo; U.S. abandons rebel training effort”. Reuters. . Accesat în . 
  23. ^ „Iran troops to join Syria war, Russia bombs group trained by CIA”. Reuters. . 
  24. ^ „US accuses Russia of 'throwing gasoline on fire' of Syrian civil war”. The Guardian. . Accesat în . 
  25. ^ „Russia's first strikes on Syria's Raqqa kill 12 ISIS militants”. Al Arabiya News. . Accesat în . 
  26. ^ „Base with T-55 tanks among 9 ISIS facilities Russia hit in last 24 hours”. RT News. . Accesat în . 
  27. ^ „The Russian warplanes target areas in Jabal al- Zawiyya and a field hospital in al- Latamnah, while 2 fighters from Jabhat al- Nusra killed in Khan Sheikoun”. SOHR. . Accesat în . 
  28. ^ a b Patrick J. McDonnell; W.J. Hennigan; Nabih Bulos (). „Russia launches airstrikes in Syria amid U.S. concern about targets”. Los Angeles Times. Accesat în . 
  29. ^ „Iran Prepares Ground Action In Syria With Russian Air Cover”. Breitbart. 
  30. ^ „Russia Arming Syria to Counter Terrorism”. Sputnik. . Accesat în . 
  31. ^ „Russia carries out first air strikes in Syria”. Al Jazeera English. . Accesat în . 
  32. ^ Beauchamp, Zach (). „Russia says it's bombing ISIS in Syria. This map shows it's lying”. Vox. Accesat în . 
  33. ^ a b „Russians Strike Targets in Syria, but Not ISIS Areas”. The New York Times. . Accesat în . 
  34. ^ Youssef, Nancy (). „Putin Hits West's Rebels Instead of ISIS”. The Daily Beast. Accesat în . 
  35. ^ a b „Islamic State: France launches strikes in Syria, claims up to 90pc of Russian strikes designed to aid Assad forces”. ABC. . Accesat în . 
  36. ^ Litvinova, Daria (). „Russia Can't Sell Its Syria Propaganda – Analysts”. The Moscow Times. Arhivat din original (html) la . Accesat în . 
  37. ^ „As Russia escalates, U.S. rules out military cooperation in Syria”. Reuters. . Accesat în . 
  38. ^ Nissenbaum, Dion (). „Months of Airstrikes Fail to Slow Islamic State in Syria”. Wall Street Journal. ISSN 0099-9660. Accesat în . 
  39. ^ Alec Luhn (). „Russia sends artillery and tanks to Syria as part of continued military buildup”. The Guardian. Accesat în . 
  40. ^ a b Manal. „Syria's ambassador to Russia urges all countries to join Syria and Russia against terrorism”. sana.sy. 
  41. ^ „Russia, Iran, Iraq & Syria setting up 'joint information center' to coordinate anti-ISIS operations”. RT English. 
  42. ^ Shaun Walker (). „Russian parliament grants Vladimir Putin right to deploy military in Syria”. The Guardian. Accesat în . 
  43. ^ „Syria bombing: Russian three star general warned US officials 'we request your people leave'. The Independent. . 
  44. ^ „Syria crisis: Russia begins air strikes against Assad foes”. ВВС News. . 
  45. ^ „Russia launches first airstrikes in Syria”. CNN. . Accesat în . 
  46. ^ „8 ISIS targets hit during 20 combat flights in Syria – Russian military”. RT. . Accesat în . 
  47. ^ Fisk, Robert (). „Syria's 'moderates' have disappeared... and there are no good guys”. The Independent. Accesat în . 
  48. ^ „Russian air strikes hit CIA-trained rebels, commander says”. Reuters. . Accesat în . 
  49. ^ „Obama says Putin wrong on Syria but no 'proxy war'. Associated Press. . Accesat în . 
  50. ^ „Officials: CIA-backed Syrian rebels under Russian blitz”. Associated Press. . Accesat în . 
  51. ^ Gareth Porter (). „Gulf allies and 'Army of Conquest'. Săptămânalul Al-Ahram. Arhivat din original la . 
  52. ^ „Russian air strikes in Syria to last three-four months: Putin ally”. Reuters. . Accesat în . 
  53. ^ „Новости NEWSru.com :: Пушков назвал сроки российской операции в Сирии, но затем отказался от своих слов”. newsru.com. 
  54. ^ „U.S. Places Militant Syrian Rebel Group on List of Terrorist Organizations”. New York Times. . 
  55. ^ Dagher, Sam; Fitch, Asa (). „Iran Expands Role in Syria in Conjunction With Russia's Airstrikes”. The Wall Street Journal. Accesat în . 
  56. ^ Karimi; Faith (). „Russia bombs Syrian targets for 4th day as international concerns grow”. CNN.com. Accesat în . 
  57. ^ a b Leith Fadel (). „Breaking: Russian Air Force Strikes Al-Qaeda in Jisr Al-Shughour and Northeast Latakia”. Al-Masdar News. Accesat în . 
  58. ^ „Analysis: Is Russia flexing its missiles in Syria?”. aljazeera.com. Accesat în . 
  59. ^ Brian Walker; Don Melvin (). „Russia launches naval bombardment of targets in Syria”. CNN. 
  60. ^ „Russian missiles 'hit IS in Syria from Caspian Sea'. BBC. . 
  61. ^ „Russia has ground troop battalion, advanced tanks in Syria: U.S. NATO envoy”. Reuters. . 
  62. ^ „Syria crisis: Russian Caspian missiles 'fell in Iran'. BBC News. . Accesat în . 
  63. ^ Slawson, Nicola (). „Russian cruise missiles fired at Syrian targets 'have landed in Iran'. The Guardian. Accesat în . 
  64. ^ a b „Farsnews”. farsnews.com. 
  65. ^ اصابت چند موشک روسی به مواضع داعش درخاک ایران تکذیب شد
  66. ^ „Russian air force hits 60 Islamic State targets in Syria, kills 300 jihadists”. The Times of India. . 
  67. ^ „Islamic State advances near Syria's Aleppo despite Russian strikes”. USA Today. . Accesat în . 
  68. ^ Sputnik (). „Russian Aircraft in Syria Carry Out 88 Sorties in 24 Hours”. Accesat în . 
  69. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite samdagherinbeirutandasafitchindubai
  70. ^ Jay Solomon; Sam Dagher (). „Russia, Iran Seen Coordinating on Defense of Assad Regime in Syria”. Wall Street Journal. 
  71. ^ „Official: Iran mastermind went to Russia – Business Insider”. Business Insider. . 
  72. ^ Leith Fadel. „Russian Marines and Iranian Revolutionary Guardsmen Build a Protectorate in Western Syria”. Al-Masdar News. 
  73. ^ „Iranian troops prepare to aid Russia with Syrian ground assault, officials say”. Fox News. 
  74. ^ Lizzie Dearden (). „Iranian commander Brigadier General Hossein Hamedani killed by Isis while advising Syrian regime”. The Independent. 
  75. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite leithfadel
  76. ^ U.S. official: 'Psychological blow' in ISIS killing of Iranian general in Syria
  77. ^ „Two more Iranian commanders killed in Syria”. Al Jazeera. . Accesat în . 
  78. ^ Syria and allies Iran and Russia prepare for Aleppo offensive
  79. ^ „Syria's army, allies plan offensive against insurgents in Aleppo”. Reuters. . Accesat în . 
  80. ^ Syrian Army, Hezbollah, Russian Air Force Coordinating for Aleppo Liberation Operation, FARS News Agency, 14-10-15
  81. ^ „Iran's evolving policy in Iraq and Syria”. Accesat în . 
  82. ^ [1][2][3][4][5]
  83. ^ Peterson, Scott (). „Behind Syrian regime, a familiar US adversary: Iran”. Christian Science Monitor. Accesat în . 
  84. ^ „Syria conflict: Russia strikes 'will fuel extremism'. BBC. . 
  85. ^ „U.S., allies demand Russia halt Syria strikes outside IS areas”. Reuters. . 
  86. ^ „Syrian crisis: Russia air strikes 'strengthen IS'. BBC. . 
  87. ^ Down but not yet out, economist.com.
  88. ^ „Obama authorizes resupply of Syrian opposition”. CNN. . Accesat în . 
  89. ^ „Russia will pay price for Syrian airstrikes, says US defence secretary”. The Guardian. . 
  90. ^ „Proof please? CNN claims Russian missiles crashed in Iran, Moscow refutes, US can't confirm”. RT English. 
  91. ^ „NATO Condemns Russian Bombings in Syria”. The Wall Street Journal. . 
  92. ^ „Syria crisis: Nato renews pledge amid Russia 'escalation'. BBC. . Accesat în . 
  93. ^ „Saudi Arabia demands Russia end Syria raids, criticizes Iran”. Reuters. . Accesat în . 
  94. ^ „Turkey warns Russia of fallout over Syria”. The Financial Times. . 
  95. ^ „Russia in Syria: President Putin's Middle East adventure exposes terrorist threat now facing Moscow”. The Independent. . 
  96. ^ „Putin: Claims Russian jets killed civilians in Syria emerged before airstrikes started”. RT English. . 
  97. ^ „Интернет запутал сам себя: по ситуации в Сирии полно фейков”. Russia-24. . 
  98. ^ „Putin: U.S. should keep training Syrian rebels - UPI.com”. UPI. Accesat în . 
  99. ^ Путин раскритиковал международную коалицию во главе с США, не предоставившую РФ координаты для бомбежек
  100. ^ „Putin slams US on Syria, says partners have 'mush for brains'. Yahoo News. . Accesat în . 
  101. ^ „Iran troops in Syria as Russia bombs CIA-trained rebels”. CBNC. . Accesat în . 
  102. ^ „Iraq leans towards Russia in war on Islamic State”. Reuters. . Accesat în . 
  103. ^ „Egypt says Russia's intervention in Syria will counter terrorism”. Reuters. . Accesat în . 
  104. ^ 'Russia gave Israel advance notice of its airstrikes in Syria'. The Jerusalem Post – JPost.com. 
  105. ^ „Netanyahu After Meeting with Putin: Israel, Russia to Coordinate Air Strikes on Syria -”. jpupdates.com. 
  106. ^ „The Syria crisis: Russia and Israel cosy up over Syria”. The Economist. . Accesat în . 
  107. ^ „Syrian insurgent groups vow to attack Russian forces - US News”. US News & World Report. Accesat în . 
  108. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite auto1
  109. ^ „Al-Qaeda Affiliate Issues Bounty for Capture of Russian Soldiers in Syria”. Newsweek. . Accesat în . 
  110. ^ „Syria's Russian Jihadists Vow To Slaughter Putin's Invading Army”. vocativ.com. 
  111. ^ „Russian Embassy shelled in Syria as insurgents hit back”. Yahoo News. . Accesat în . 
  112. ^ „Syria's Nusra Front leader urges wider attacks on Assad's Alawite areas to avenge Russian bombing”. The Daily Telegraph. . 
  113. ^ „Head of al Qaeda's Syrian branch threatens Russia in audio message”. The Long War Journal. Accesat în . 
  114. ^ „Syria to be 'another Afghanistan for Russia' – General news – ANSAMed.it”. ansamed.info. 
  115. ^ „Morning Star :: Syria: US tells Russia to end its bombing”. morningstaronline.co.uk. 
  116. ^ „Russia strikes Syria as world leaders warn against escalating conflict”. NewsComAu. . 
  117. ^ „جماعة اخوان سوريا تستنفر المسلمين لرد "العدوان" الروسي". Rudaw. 
  118. ^ „إخوان سوريا يعلنون الجهاد ضد ( الاحتلال الروسي )”. زيم الاخباري. 
  119. ^ عرب نيوز. „روسيا وقعت في فخ كبير”. شبكة عرب نيوز. 
  120. ^ „55 داعية وهابي يدعون إلى "أفغنة" الجهاد بسوريا ضد روسيا”. almasalah.com. 
  121. ^ „إخوان سوريا يحذرون: روسيا وقعت في فخ كبير”. @Elaph. 
  122. ^ abojwad. „إخوان سوريا: الاحتلال الروسي لسوريا لا يمكن تبريره وجهاد الدفع أصبح فرض عين”. شبكة رصد سوريا الإخبارية. 
  123. ^ Mohamed Alabdallah. „جماعة الإخوان المسلمين في سورية: الاحتلال الروسي لسورية لا يمكن تبريره - وكالة مسار برس”. وكالة مسار برس. 
  124. ^ „جماعة الإخوان المسلمين "سورية" :-: إحتلال روسي سوف يدفعه الشعب السوري بالجهاد”. ikhwansyria.com. 
  125. ^ أنباء اليوم. "إخوان سوريا" يعتبرون التدخل الروسي "احتلالا" ويرفعون "راية الجهاد" - أنباء اليوم المغربية”. أنباء اليوم المغربية. 
  126. ^ „الإخوان: جهاد "الدفع" في مواجهة الروس "فرض عين" اخبار سورية - زمان الوصل”. اخبار سورية - زمان الوصل. 
  127. ^ „خمسون عالمًا سعوديًا يدعون قادة الفصائل السورية إلى الوحدة وجمع الكلمة - موقع المسلم”. almoslim.net. 
  128. ^ „أكثر من 50 عالمًا وداعية سعودي يدعون الفصائل السورية للتوحد”. الدرر الشامية. 
  129. ^ Al Qabas - جريدة القبس. „جريدة القبس :: العربى و الدولى :: 55 عالماً سعودياً يدعون "أهل الشام" إلى "الجهاد" ضد الروس”. alqabas.com.kw. 
  130. ^ „Saudi opposition clerics make sectarian call to jihad in Syria”. Reuters. Accesat în . 
  131. ^ „Saudi Clerics Call for Jihad Against Iran and Russia in Syria”. VICE News. Accesat în . 
  132. ^ Donna Abu-Nasr (). „Russia Shuns No-Fly Zone for Syria as Clerics Urge Reprisals”. Bloomberg.com. Accesat în . 
  133. ^ „Saudi Clerics Call For Jihad Against Assad, Russia and Iran in Syria”. Newsweek. . Accesat în . 
  134. ^ „Saudi clerics make call to jihad in Syria”. The Nation. . Accesat în . 
  135. ^ „Sunnis Rage Over Russian Backing for Shi'ite Foes”. CNS News. Accesat în . 
  136. ^ Al-Saleh, Huda (). „52 Saudi clerics, scholars call to battle Russian forces in Syria”. Al Arabiya. Accesat în . 
  137. ^ „52 محرضاً سعودياً يدعون إلى النفير في سوريا”. Al Arabiya. Accesat în . 
  138. ^ „Syria Rebels Plan Suicide Attacks on Russians”. The Daily Beast. 
  139. ^ „Turkistan Islamic Party shows fighters on frontlines in northwestern Syria”. The Long War Journal. Accesat în . 
  140. ^ a b "PYD leader: Russia will stop Turkey from intervening in Syria". Al-Monitor. 1 October 2015.
  141. ^ "U.S. Kurdish allies welcome Russian airstrikes in Syria". McClatchyDC. 2 October 2015.
  142. ^ „Всеволод Чаплин об операции ВВС РФ в Сирии: Борьба с терроризмом – священна”. РЕН ТВ. 
  143. ^ „Новости NEWSru.com :: В РПЦ объяснили разницу между "священной борьбой" и джихадом”. newsru.com. Accesat în . 
  144. ^ Tom Parfitt (). „Russian Orthodox church backs 'holy war' against Isis”. The Times. 
  145. ^ „Church Says Russia Fighting 'Holy Battle' in Syria”. Newsmax. . 
  146. ^ „View from Moscow: Syria Move Aimed at Ending International Isolation”. Voice Of America. . Accesat în . 
  147. ^ „An odd way to make friends”. The Economist. . Accesat în . 
  148. ^ Friedman, Thomas L. (). „Syria, Obama and Putin”. The New York Times. Accesat în . 
  149. ^ „Russia's Syrian Strikes May Fuel Global Jihad, Experts Say”. Voice Of America. . Accesat în . 
  150. ^ Fisk, Robert (). „Syria's 'moderates' have disappeared... and there are no good guys”. The Independent. Accesat în . 
  151. ^ Hazem al-Sabbagh (). „Panic and confusion spread among terrorists, thousands of them flee Syria”. Syrian Arab News Agency. Accesat în . 
  152. ^ Jonathan Marcus (). „Syria crisis: Russia's strategy and endgame?”. BBC. Accesat în . 
  153. ^ „U.S. Weaponry Is Turning Syria into Proxy War With Russia”. The New York Times. . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]