Asirieni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Map of Assyria.png
Asirienii
Āṯūrāyē / Āshūrāyē /Sūrāyē
Populație totală

estimată la ca. 3.3 milioane[1] după alte estimări- ca.1,700,000

Regiuni cu populație semnificativă
Spațiul asirian
Flag of Iraq.svg Irak 400,000
Flag of Syria.svg Siria 75,000
Iran flag 300.png Iran 80,000
Turcia Turcia 5,000
Diaspora asiriană
Suedia Suedia 80,000
Iordania Iordania 77,000
Australia Australia 24,000
Armenia Armenia 14,000
Limbi vorbite
Neo-aramaică
Religii
Creștinism siriac

Asirienii (moderni) (siriacă: ܐܫܘܪܝܐ)., sau siriaci, sunt un grup etnico-religios din Orientul Mijlociu. Unii dintre ei se autoidentifica drept Haldei, sau ca Arameeni. Ei vorbesc limba aramaica modernă, cunoscută sub numele limba Asiriană sau „limba Neo-Aramaică Asiriană”. Asirienii sunt creștini, vorbitori de limba siriacă, și, după unele tradiții, ar fi urmașii poporului asirian, una dintre cele mai vechi civilizații din lume (2500 î.Hr.), în Mesopotamia antică.

Locul de origine al acestui popor astăzi se află împărțit între nordul Irakului, sud-estul Turciei, nord-vestul Iranului și nord-estul Siriei. Majoritatea asirienilor moderni au fost nevoiți să emigreze în alte regiuni ale lumii, inclusiv în America de Nord, Levant, Australia, Europa, Rusia și regiunea Caucazului începând de la finele secolului al XIX-lea. Emigrația a fost declanșată de evenimente politice, prigoane și masacre, cum ar fi genocidul asirian în Imperiul Otoman, în timpul primului război mondial, masacrul din Simele din Irak din 1933, Revoluția iraniană din 1979, politica regimurilor naționaliste arabe în Irak și Siria, campaniile militare ale lui Saddam Hussein și războaiele din Irak care le-au urmat, și apariția Statului Islamic și cucerirea de către acesta a zonei cunoscută ca „Câmpia Ninive”).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria pre-creștină[modificare | modificare sursă]

În perioadele preistorice, regiunea care ulterior avea să fie cunoscută ca Asiria (sau Subartu) a fost căminul Homo neanderthalensis, urme ale acestora fiind găsite în locuri precum peștera din Șanidar. Cele mai vechi situri neolitice în Asiria aparțin culturii Jarmo (7100 î.Hr.) și Tel Hasuna, centrul culturii Hassuna (6000 î.Hr.).

Istoria asirienilor începe cu formarea orașului Assur, probabil în secolul XXV î.Hr.[2] Consemnările din lista regilor asirieni datează din secolul XXV î.Hr., cel mai vechi fiind Tudia, contemporan cu Ibrium din Ebla. Totuși, mulți dintre acești regi au fost conducători locali și nu au controlat tot imperiul sau întregul popor. Mai mult, din ultimii ani ai secolului XXIV î.Hr. și până în primii ani din secolul XXII î.Hr., ei au fost în general vasali ai Imperiului Akkadian.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ adherents.com; 3.3 million: Gamming, Jenny. They have a flag-but no country " in Swedish Expressen, 17 August. 1997. (Viewed 16 August. 1999). Unrepresented Nations & Peoples Organisation web site. Translated by SSF/Goran Hansson.[1]
  2. ^ Georges Roux - Ancient Iraq, p. 187

Legături externe[modificare | modificare sursă]