Soia
| Soia | |
|---|---|
| |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| (neclasificat): | Angiosperme |
| (neclasificat): | Eudicote |
| (neclasificat): | Rosidae |
| Ordin: | Fabales |
| Familie: | Fabaceae |
| Subfamilie: | Faboideae |
| Gen: | Glycine |
| Specie: | G. max |
| Nume binomial | |
| Glycine max (L.) Merr. | |
| Sinonime[1] | |
Modifică text  |
|
Soia (Glycine max)[2] este o plantă de cultură din familia leguminoase, subfamilia Faboideae. Din această familia mai face parte fasolea, trifoiul sau lucerna. Boabele de soia joacă un rol important în industria alimentară, ele conținând 39 % proteine, 17 % ulei.
Descriere[modificare | modificare sursă]
Ca majoritatea plantelor, boabele de soia cresc în diferite etape morfologice, pe măsură ce se dezvoltă din semințe în plante complet mature.
Germinație[modificare | modificare sursă]
Prima etapă a creșterii este germinația, o metodă care devine mai întâi aparentă pe măsură ce coltele de sămânță apare.[3] Aceasta este prima etapă a creșterii rădăcinilor și are loc în primele 48 de ore în condiții ideale de creștere. Primele structuri fotosintetice, cotiledonii, se dezvoltă din ipocotil, prima structură a plantei care iese din sol. Aceste cotiledoane acționează atât ca frunze, cât și ca sursă de nutrienți pentru planta imatură, oferind hrana pentru răsaduri pentru primele sale 7-10 zile.[3]
Maturitatea[modificare | modificare sursă]
Primele frunze adevărate se dezvoltă ca o pereche de lame unice.[3] În urma acestei prime perechi, nodurile mature formează frunze compuse cu trei lame.
Înflorire[modificare | modificare sursă]
Înflorirea este declanșată de lungimea zilei, de multe ori începând odată cu zilele ce devin mai scurte de 12,8 ore.[3] Această trăsătură este însă foarte variabilă, cu varietăți diferite care reacționează diferit la lungimea zilei în schimbare.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Glycine max”. Encyclopedia of Life. Accesat în .
- ^ „Glycine max”. Multilingual Multiscript Plant Name Database. Accesat în .
- ^ a b c d Purcell, Larry C.; Salmeron, Montserrat; Ashlock, Lanny (). „Chapter 2”. Arkansas Soybean Production Handbook – MP197. Little Rock, AR: University of Arkansas Cooperative Extension Service. pp. 1–8. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Shurtleff, William; Aoyagi, Akiko (). History of Soybeans and Soyfoods in Sweden, Norway, Denmark and Finland (1735-2015): Extensively Annotated Bibliography and Sourcebook. Lafayette, CA: Soyinfo Center. p. 490. ISBN 978-1-928914-80-8.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- doi:79 10.1007.2F978-94-007-1764-0 79
Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- [1] - Genetic Resources of Leguminous Plants in the N.I. Vavilov Institute of Plant Industry
- Soia pe Curlie
- Cooking with soybeans pe Curlie
- New Crop Resource Online Program – Large collection of Soybean information
- Soybeans:complete listings Intech Open Science.. InTech Open Access Publisher - Open Science Open Minds | InTechOpen
- The Solae Company, producer and marketer of soy; a joint venture of DuPont and Bunge Limited.
- Mancare cu soia
- Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?, 23 mai 2012, Cristina Lica, Evenimentul zilei
