Sari la conținut

Filip al V-lea al Franței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Filip al V-lea
Rege al Franței și a Navarei
Conte de Champagne și Burgundia

Filip al V-lea în viziune artistică
Date personale
Poreclăle Long Modificați la Wikidata
Născutc.1293
Lyon, Franța
Decedat3 ianuarie 1322 [29 de ani]
Abbey of Longchamp⁠(d), Paris, Regatul Franței Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBiserica Saint Denis, Franța
Cauza decesuluicauze naturale (infecție) Modificați la Wikidata
PărințiFilip al IV-lea al Franței
Ioana I de Navara
Frați și suroriIsabela a Franței[1]
Carol al IV-lea al Franței[1]
Ludovic al X-lea al Franței[1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIoana a II-a, Contesă de Burgundia
CopiiIoana a III-a, Contesă de Burgundia
Margaret I, Contesă de Burgundia
Isabela a Franței
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriking of France
Rey de Navarra[*][[Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Capet
Rege al Franței și a Navarei
Domnie20 noiembrie 1316 – 3 ianuarie 1322
Încoronare9 ianuarie 1317
PredecesorIoan I
SuccesorCarol al IV-lea

Filip al V-lea (n. 1293, Vincennes, Métropole du Grand Paris, Franța – d. , Abbey of Longchamp⁠(d), Paris, Regatul Franței), supranumit Lunganul (franceză: Le Long), a fost rege al Franței și al Navarrei (ca Filip al II-lea) și Contele de Champagne, începând cu 1316 și până la moartea sa.

Filip s-a născut la Lyon, al doilea fiu al regelui Filip al IV-lea al Franței și a reginei Ioana I de Navara și a fost numit Conte de Poitou. Istoricii moderni l-au descris pe Filip al V-lea ca fiind un om "sensibil și cu o inteligență considerabilă" și "cel mai înțelept și cel mai apt din punct de vedere politic" din cei trei fiii ai lui Filip al IV-lea.[2]

Filip a fost influențat atât de necazurile pe care le-a avut tatăl său în anul 1314 cât și de dificultățile pe care fratele său mai mare, Ludovic al X-lea, a trebuit să le confrunte în anii care au urmat.[3] Centrul acestor probleme a fost reprezentat de taxe și de dificultatea de a le crește fără a crea crize.[3]

Filip s-a căsătorit cu Ioana, Contesă de Burgundia, fiica cea mare a lui Otto al IV-lea, Conte de Burgundia în 1307.[4] Planul inițial a fost ca Ludovic al X-lea să se căsătorească cu Ioana însă a fost modificat după logodna lui Ludovic cu Margaret.[5]

Ioana a fost implicată în cazul de adulter al reginei Margaret din 1314. Margaret a fost acuzată și condamnată de adulter cu doi cavaleri conform mărturiei cumnatei sale, Isabela a Franței.[6] Ioana a fost suspectată că ar fi știut de adulter; plasată sub arest la domiciliu la Dourdan ca pedeapsă, s-a sugerat că și Ioana s-ar face vinovată de adulter.[7] Cu ajutorul lui Filip, ea a continuat să-și susțină nevinovăția și prin 1315 numele ei a fost eliminat de către Parlamentul din Paris, parțial sub influența lui Filip, și i s-a permis să se întoarcă la Curte.[8] Nu este clar de ce Filip a procedat în acest fel. O teorie susține că era preocupat de faptul că dacă ar fi abandonat-o ar fi fost posibil să piardă Burgundia; altă teorie, care se bazează pe scrisorile de dragoste, susține că de fapt era profund îndrăgostit de soția sa.[7]

La moartea fratelui său Ludovic al X-lea, a doua soție a regelui, Clémence a Ungariei, era însărcinată așa că, Prințul Filip a fost declarat regent până la nașterea copilului. După nașterea unui fiu, Ioan I, Filip a trebuit să continue regența, până la majoratul nepotul său. Însă acest fiul postum al lui Ludovic al X-lea a murit la cinci zile după naștere iar Filip a fost încoronat rege în 1317.

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Kindred Britain 
  2. ^ Brown, p.126.
  3. ^ a b Brown, p.127.
  4. ^ Wagner, p.250.
  5. ^ Brown, p.130.
  6. ^ Drees, p.398; Weir, 2005.
  7. ^ a b Brown, p.138.
  8. ^ Weir, 2005.


Predecesor:
Ioan I
Regele Franței
19 noiembrie 13163 ianuarie 1322
Succesor:
Carol al IV-lea