Margareta de Provence

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Margareta de Provence
MarkProvence.jpg
Margareta de Provence
Date personale
Născută 1221
Forcalquier
Decedată 21 decembrie 1295 (74 de ani)
Paris
Înmormântată Catedrala din Saint-Denis Modificați la Wikidata
Părinți Ramon Berenguer IV, Count of Provence[*]
Beatrice of Savoy[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Sanchia of Provence[*]
Eleanor de Provence
Beatrice of Provence[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Ludovic al IX-lea al Franței
Copii Isabella, regină de Navara
Filip al III-lea al Franței
Blanche a Franței
Margareta, Ducesă de Brabant
Robert, Conte de Clermont
Agnes, Ducesă de Burgundia
Religie creștinism Modificați la Wikidata
Ocupație queen consort[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Aragon
Casa de Capet
Regină consort a Franței
Domnie 27 mai 1234 – 25 august 1270
Încoronare 28 mai 1234

Margareta de Provence (1221[1]21 decembrie 1295) a fost regină consort a Franței ca soție a regelui Ludovic al IX-lea al Franței. A fost fiica cea mare a lui Ramon Berenguer IV, Conte de Provence și a soției acestuia, Beatrice de Savoia.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Surorile mai mici ale Margaretei erau regina Eleanor a Angliei, regina Sanchia a Germaniei și regina Beatrice a Siciliei. Ea a fost în special apropiată de Eleanor, de care se apropia ca vârstă și cu care a menținut o relație de prietenie până au devenit adulte.[2] Căsătoriile regilor Franței și Angliei cu surorile din Provence au îmbunătățit relația dintre cele două țări, care a dus la semnarea Tratatului de la Paris.[3]

La 27 mai 1234 la vârsta de 13 ani, Margareta a devenit regină consort a Franței ca soție a regelui Ludovic al IX-lea, cu care a avut 11 copii. A fost încoronată a doua zi după nuntă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Charles Cawley, Medieval Lands, Provence
  2. ^ Howell. p. 3 
  3. ^ Sanders, I.J. (1951). The Texts of the Peace of Paris, 1259 The English Historical Review Vol. 66, No. 258 pp. 81-97. Oxford University Press. p. 88