Darabani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Darabani (dezambiguizare).
Darabani
—  Oraș  —
Aleea pietonală din Darabani (Strada Pieței)
Aleea pietonală din Darabani (Strada Pieței)
Stemă
Stemă
Darabani se află în România
Darabani
Darabani
Darabani (România)
Poziția geografică
Darabani se află în Județul Botoșani
Darabani
Darabani
Darabani (Județul Botoșani)
Localizarea orașului pe harta județului Botoșani.
Coordonate: Coordonate: 48°12′N 26°35′E / 48.200°N 26.583°E / 48.200; 26.58348°12′N 26°35′E / 48.200°N 26.583°E / 48.200; 26.583

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Botosani.svg Botoșani

SIRUTA35946
Atestare documentară1546

ReședințăDarabani[*]
ComponențăDarabani[*], Bajura, Eșanca, Lișmănița

Guvernare
 - PrimarLiviu Hrimiuc[*][3] (PNL, )

Altitudine260 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9893 locuitori
 - Densitate3,476 loc./km²
 - Recensământul anterior, 200211.820 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal715100

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Darabani
Poziția localității Darabani

Darabani este un oraș în județul Botoșani, Moldova, România, format din localitatea componentă Darabani (reședința), și din satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Se află în apropiere de frontiera triplǎ Moldova-România-Ucraina (nord). Este cel mai nordic oraș al României și are o populație de 9.893 de locuitori (2011).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Darabani este situat în nordul județului Botoșani, fiind cel mai nordic oraș din România.

Orașul este așezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, între 125 metri (șesul râului Prut) și 264 metri (dealul Buleandra). Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare.

Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE. Principalele ape ce străbat teritoriul orașului sunt râul Prut și râul Podriga cu afluenții lor. Vegetația este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice.

În apropierea orașului se află localitatea Horodiștea, extremitatea nordică a țării (48°15’06”N si 26°42’05”E).

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Principalele ape de pe teritoriul localității sunt:

  • râul Prut, care face granița cu Ucraina;
  • pârâul Podriga, care izvorăște din locul numit „Budăiul Fundoaiei” din apropierea Bajurei și care formează în apropierea Darabaniului cele două iazuri Bălășescu, amenajate pentru piscicultură;
  • pârâul cu mai multe denumiri – Buleandra, Eșanca, Iepărie, Seliștea care izvorăște din pădurea Buleandra și se varsă în pârâul Podriga;
  • iazul „La Căpitanul” de la Bajura;
  • iazul „La Gheorghiu” de la Bajura.

Pânzele de apă subterane și cele freatice propriu–zise se găsesc la o adâncime medie de 8–12 m, care scade spre fundul văilor, unde izvoarele sunt la suprafața solului. Există câteva izvoare cu apă rece, deosebit de bună de băut în mai multe locuri ale orașului și în cartierele și satele aparținătoare Darabaniului,cum ar fi "Sipotul" din Bajura.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat–continentală, caracteristică zonei exterioare Munților Carpați.

Dinamica atmosferei în zona orașului Darabani se caracterizează printr–o dominare a maselor de aer de la nord–vest, de origine maritimă, răcoroase și umede pentru primăvară și început de vară, de aer cald–tropical, vara și rece–polar, iarna. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu o amplitudine medie anuală de 25,2 grade C, iar precipitațiile anuale au valori de 500 mm, în timp ce media anuală a zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante, bat din direcția nord–vest spre sud–est; iarna bate crivățul dinspre est, un vânt local ce aduce ger și viscolește zăpada, troienind-o.

Floră[modificare | modificare sursă]

Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), tei, frasin (Fraxinus excelsior L.), arțar, cireș (Prunus avium), plop.

Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe.

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos), îmbibat cu apă. Stratul de nisip ocupă o suprafață de circa 40 km pătrați, în grosime de 3–17 m, care poate fi exploatat prin metoda „aer – lift”.

La Podriga (2 km sud–vest de Darabani) forajele au întâlnit gaz metan sub presiune, provenit din descompunerea unor substanțe organice.

În apropierea orașului există zăcăminte importante de nisip alb (în zona Hudești) și de gips (în zona Ivancăuți), ambele de mare importantă economică, însă neexploatate la adevăratul lor potențial. Astfel, exploatarea de la Hudești funcționează la numai 10% din capacitate, deși nisipul de acolo are o puritate de 99,8%, care îl situează pe primul loc în Europa la capitolul calitate. Zăcământul de gips de la Ivancăuți este estimat a fi primul ca mărime din România și al patrulea într-un top similar la nivel european.

Orașe învecinate[modificare | modificare sursă]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității (numită atunci Căbiceni) datează din 1546, într-un act de danie semnat de către domnitorul Petru Rareș. Localitatea este numită pentru prima oară Darabani într-o hartă din 1725, ca apoi să fie amintitǎ în celebra “Catagrafia Moldovei” din 1774. La acea vreme în Darabani locuiau 90 de familii.

Stema interbelică

În 1834, hatmanul și marele logofăt Theodor Balș, proprietarul moșiei Darabani, își inaugurează aici conacul cu douăzeci și patru de încăperi, edificiu dominat de stilul arhitectonic grecesc. Actul de întemeiere a târgului Darabani este emis, la cererea lui Balș, în 1837 și poartă pecetea domnitorului Mihail Sturdza.

Între 1834 și 1840 se construiește biserica Sfântul Nicolae, ctitoria hatmanului Balș. În 1841 se înființează la Darabani prima școală sătească de stat din Moldova și se folosește prima ștampilă cu inscripția “Târgul Darabani”. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani 1120 de locuitori.

În urma unei înțelegeri între proprietarul moșiei și locuitorii evrei ai târgului, prin care populația minoritară să fie favorizată economic, începe un puternic exod către târgul Darabani dinspre ținuturile basarabene. În acest fel populația evreiască crește numeric exploziv până prin anii 1870, contribuind decisiv la dezvoltarea comerțului și economiei locale.

În 1865 se dau în folosință publică primul post telegrafic și prima șosea pietruită. Spitalul târgului se inaugurează în 1895, prima farmacie în 1901, judecătoria în 1912, iar Ateneul cultural și biblioteca publică în 1924. Din 1872 stăpâna moșiei este Smaranda, fiica întemeietorului Th. Balș, care o administrează împreună cu soțul său grec George Cimara până în 1885.

1957 este anul de debut al învățământului liceal din Darabani, iar în 1968, în urma reformei teritoriale, localitatea devine oficial oraș.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Inițial localitatea s-a numit Căbiceni iar denumirea actuală a căpătat-o ("în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparțineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor"). Această numire se deduce, după unii de la nemțescul Trabani ce înseamnă pedestrași, dupa alții de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii constituiau un corp de armată pedestru și permanent. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Darabani

     Români (95,35%)

     Necunoscută (4,6%)

     Altă etnie (0,04%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Darabani

     Ortodocși (88,71%)

     Penticostali (2,21%)

     Adventiști de ziua a șaptea (4,19%)

     Necunoscută (4,71%)

     Altă religie (0,16%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Darabani se ridică la 9.893 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.820 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,35%). Pentru 4,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,72%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,19%) și penticostali (2,21%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

În anul 2002 populația orașului era de 11.646 locuitori dintre care 5782 de sex masculin și 5864 feminin.

În 1774 la Darabani locuiau 90 de familii, conform scrierilor vremii. Recensământul din 1845 consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641 locuitori.

Darabani - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Darabani este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Liviu Hrimiuc[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat7       
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1       
Candidat independent1       
Candidat independent1       
Bancă ornamentală lângă clădirea primăriei

Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni, Teioasa și satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Suprafața orașului este de 3,2 km².

Economie[modificare | modificare sursă]

Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de producție: câteva centre de prelucrare a cărnii și a laptelui, o fabrică de încălțăminte. Ponderea serviciilor a crescut și ea în ultimii ani, odată cu dezvoltarea comunității economice locale. Comerțul devine și el tot mai important în viața dărăbănenilor, atât cel de nivel local, cât și cel trans-frontalier.

Transporturi și comunicații[modificare | modificare sursă]

Artera principală de circulație în Darabani este drumul național 29A, care străbate orașul dinspre Dorohoi spre Rădăuți-Prut.

Numai 5% din lungimea totală a drumurilor din interiorul localității este asfaltată.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

În Darabani[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfântul Nicolae”, oglindită într-o construcție nouă din oraș
  • Biserica Sfântul Nicolae, ctitorită între 1834 și 1840 de către Theodor Balș, marele logofăt al Moldovei. O monografie a Darabaniului, publicată în anii 1930, susține că vechea biserică din centrul orașului ar fi fost realizată după planurile uneia dintre cele mai mari biserici ale creștinătății, Sfânta Sofia din Constantinopol (actualmente Istanbul).
  • Conacul Theodor Balș, astăzi sediul Bibliotecii Orășenești și al Muzeului Nordului, a fost construit în secolul XIX, la ctitorirea târgului modern al Darabanilor.
  • Muzeul Nordului, amenajat la etajul conacului Theodor Balș din localitate, în jurul unei impresionante colecții de istorie și etnografie locală aparținând colecționarului Dumitru Haha.
  • Muzeul Acad. Leon Dănăilă, amplasat în casa părintească a academicianului. Muzeul recompune, în patru încăperi, cele mai importante aspecte ale vieții și operei lui Leon Dănăilă.
  • Cimitirele evreiești, date în folosință în secolul al XIX-lea (1838, respectiv 1883).
  • Poiana celor Patru Stejari, sădiți, conform legendei, de însuși Ștefan cel Mare în timp ce se întorcea în țară după bătălia de la Lipnik.
  • Lunca Prutului, cu peisajele ei frumoase.

În imediata apropiere[modificare | modificare sursă]

  • Casa Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, este la numai câteva minute de Darabani și este deschisă turiștilor și credincioșilor, fiind amenajată ca și casă memorială.
  • Mănăstirea Sfânta Treime de la Eșanca.
  • Casa Memorială Ion Pillat de la Miorcani, unde familia poetului deținea o moșie.
  • Expoziția Memorială Dimitrie Brândză de la Viișoara, unde familia omului de știință deținea o moșie.
  • Casa Memorială George Enescu de la Liveni, locul de naștere al compozitorului.

La cel mult două ore de mers cu mașina[modificare | modificare sursă]

Evenimente culturale[modificare | modificare sursă]

  • Zilele Orașului Darabani, eveniment desfășurat între aniversarea înființării târgului Darabani (21 iunie) și sărbătoarea Sânzienelor (24 iunie);
  • Festivalul Datinilor și Tradițiilor de Iarnă, desfășurat înaintea Crăciunului;
  • Concertul de Iarnă de la Darabani, recital caritabil de muzică clasică. Fondurile strânse la eveniment sunt integral donate pentru sprijinirea unor cauze sociale sau culturale din regiune. Primul artist care a susținut Concertul de Iarnă este pianistul român Bogdan Vaida, stabilit în Germania, câștigător a numeroase premii internaționale, între care premiul „Jeunesse Musicale”;
  • Zilele Nordului, festival de muzică, arte și călătorii, care adună în luna august la Darabani artiști din România, Basarabia și Bucovina de Nord pentru concerte de muzică rock și muzică populară, expoziții de pictură și fotografie, spectacole de teatru și lansări de carte, dezbateri, conferințe și ateliere creative pentru tineret. Festivalul mobilizează anual oameni și resurse pentru revitalizarea și readucerea în circuitul public a unor obiective turistice și culturale lăsate în paragină (Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare, Muzeul Nordului, Casa Enescu de la MIhăileni);
  • Festivalul de muzică populară „Dan Decebal Chitic”

Personalități[modificare | modificare sursă]

Personalități născute în Darabani[modificare | modificare sursă]

Personalități care au locuit în Darabani[modificare | modificare sursă]

  • Theodor Balș (1790 – 1867), hatman și mare logofăt al Moldovei în vremea domniei lui Mihail Sturdza. Este întemeietorul târgului Darabani, ctitorul Bisericii Sf. Nicolae și al conacului din localitate, precum și al primei școli sătești de stat din Moldova, tot la Darabani.
  • Remus Bălănescu (1883–1938), avocat, deputat și senator. S-a născut în fostul județ Dorohoi, dar s-a stabilit la Darabani după terminarea facultății. A fost primar al orașului Darabani în mai multe mandate, prima oară fiind ales în această funcție în 1911.
  • Partenie Ciopron (1896-1980), ultimul Episcop Militar al Armatei Române, deținut politic în regimul comunist, înmormântat la Mănăstirea Văratec. Este născut la Păltiniș, în apropierea Darabaniului și a făcut liceul la Darabani.
  • Ilie Gârneață (1898-1973), avocat. A fost unul dintre cei 5 fondatori ai mișcării legionare, alături de Corneliu Zelea-Codreanu. S-a născut la Iași, dar și-a petrecut întreaga copilărie la Darabani, de unde se trăgea familia sa.
  • Gică Manole (n. 1953), istoric și eseist român. S-a născut în localitatea Tătărășeni și a făcut liceul la Darabani.
  • Lucian Valea (1924-1992), scriitor și publicist român, născut în județul Bistrița. A locuit la Darabani vreme de 5 ani și a dezvoltat ample activități culturale aici vreme de trei decenii, în timpul surghiunului său comunist.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  5. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Monografia laconică a localității Darabani - de Octav Teioșanu (2007)
  • Contribuții pentru o monografie - de Dumitru Haha Voicăuți (2004)
  • Pagini din istoria învățământului botoșănean - de Ștefan Ciubotaru (1987)
  • Satul în Moldova medievală - de Alexandru I. Gonța (1986)
  • Gheorghe Asachi, organizatorul școlilor naționale din Moldova - de N.C. Enescu (1962)
  • Dicționarul așezărilor urbane din România - de Ioan Mărculeț (coord.), București (2013)
  • Dicționarul geografic al județului Dorohoi - de Nicu Filipiescu-Dubău (1891)
  • Procesul locuitorilor de la Darabani în fața curții cu jurați din Dorohoi - proces verbal (1878)
  • Agricultura română din județul Dorohoiu - de Ion Ionescu de la Brad (1866)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Darabani