Comuna Copălău, Botoșani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Copălău
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Copălău (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°36′07″N 26°51′34″E / 47.60207°N 26.85936°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Botosani.svg Botoșani

SIRUTA36569

ReședințăCopălău
Componență

Guvernare
 - PrimarCiprian Ivanov[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total52.41 km²
Altitudine100 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4053 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal717060

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Copălău este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cerbu, Copălău (reședința) și Cotu.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Județul Botoșani este situat în extremitatea nord-estică a României și se învecinează la sud cu județul lași, la vest cu județul Suceava, la nord și est cu Ucraina și Republica Moldova. Intre aceste coordonate, comuna Copălău este amplasată în partea sudică a județului Botoșani, fiind învecinată la nord cu comuna Sulița, la sud și est cu orașul Flămânzi, la vest și nord-vest cu comunele Coșula și Bălușeni. Suprafața comunei Copălău este de 4. 346 ha teren; populația totală a comunei este de 4. 184 locuitori, dispersată în trei sate: Copălău - care este și reședința comunei, cu 2. 726 persoane, Cotu - 648 persoane și Cerbu - 810 persoane. Teritoriul comunei Copălău face parte din Câmpia Moldovei, subdiviziunea denumită Dealurile Cozancea-Guranda. Spre deosebire de zona Dealul Mare - Tudora, care se află în sud-vestul comunei și care are cele mai mari înălțimi din județ prin Dealul Mare - 587 metri și Holm - 556 metri, dealurile Copălăului sunt mai scunde, cel mai înalt fiind Cerbu, cu o înălțime de 262 metri.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comuna Copăiău nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandantive, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot, tigăi din ceramică, fusaiole, jucării, etc) și urme de zgură, arheologii au demonstrat că au existat I I locuințe pe o suprafață de 50. 000 m. p. și cuptoare pentru producerea obiectelor din ceramică; au mai fost descoperite vârfuri de săgeți din bronz în trei muchii, o brățară și un cuțit din fier. De asemenea, așezarea cucuteniană de la Răzinea -Copălău, situată la circa 200 m de satul Copălău, pe partea stângă a drumului comunal 46A Copălău -Draxini prezintă o locuință de tip Cucuteni și fragmente de ceramică, fragmente de statuete, săgeți din silex, în poiana Jorovlea au fost descoperite 17 monede de argint. Fortificația de la Cotu a fost încadrată în secolele IV-III în. de Christos. Pe teritoriul satului Cerbu s-a descoperit o monedă imperială romană. Majoritatea vestigiilor descoperite se află la Muzeul județean de istorie Botoșani. Tot în zona fostei localități Jorovlea au fost descoperite blocuri de piatră sub formă de cruce, inscripționate, care sunt atribuite perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Există documente cu privire la organizarea administrativă a ținuturilor Hârlău și Botoșani (întocmite pentru plata impozitelor de către locuitori) care conțin informații despre localitățile comunei Copălău. . Spre exemplu, din datele recensământului din 1772-1774 rezultă că în satul Cotu (Ruși) existau 40 de case, cu un număr de 38 de birnici. In Condica vistieriei Moldovei din anul 1816, satul Copălău este trecut ca aparținând Ocolului Târgului Botoșani cu 5 I de locuitori; actualele sate Copălău și Cotu au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor au fost agricultura (se lucra pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După anul 1840 locuitorii satului Jorovlea au fost strămutați pe malul râului Miletin, dezvoitându-se satele Copălău și Cotu. Prima biserică din satul Copălău a fost una din lemn construită în anul 1785. Religia creștin-ortodoxă este practicată de majoritatea cetățenilor comunei. Prima școală din Copălău a luat ființă la data de I septembrie 1865 în baza Legii instrucțiunii publice din 25 noiembrie 1864. In perioada 1866 - 1915 au fost înscriși la școala din Copălău mai mulți băieți și foarte puține fete. începând cu anul școlar 1919-1920 s-a înființat Scoală din satul Cotu. Tot din perioada 1920-1922 numărul elevilor a crescut an de an, ajungând la 340 în anul școlar 1935-1936 (180 băieți și 160 fete). Reforma învățământului din anul 1948 a dat un nou impuls dezvoltării educației tinerilor din mediul rural. Au fost construite noi școli și grădinițe în toate satele, numărul elevilor fiind de peste 600 în anul școlar 2004-2005. In prezent își desfășoară activitatea 5 școli și 3 grădinițe pentru preșcolari, acestea având o bază materială satisfăcătoare. Alături de școală, căminele culturale și biblioteca publică au fost și sunt instituții specializate pentru realizarea educației permanente.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia comunei Copălău este de tip agrar, majoritatea locuitorilor practicând agricultura. Se cultivă grâu, porumb, orz-orzoaică, plante pentru furaje, legume și pe suprafețe mai mici floarea soarelui, ovăz, rapiță. Usturoiul se cultivă pe suprafețe mai mari, terenul existent permițând obținerea unor producții de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura comunei este mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile comunale sunt pietruite in totalitate iar cele sătești doar parțial; cetățenii au acces la rețeaua de telecomunicații, la presa locală și centrală, la serviciile poștale.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Copălău

     Români (95,38%)

     Romi (2,12%)

     Necunoscută (2,49%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Copălău

     Ortodocși (96,86%)

     Necunoscută (2,49%)

     Altă religie (0,64%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Copălău se ridică la 4.053 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.166 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,39%), cu o minoritate de romi (2,12%). Pentru 2,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,87%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Copălău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ciprian Ivanov[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat4        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]