Tudora, Botoșani

Tudora
—  comună  —
Tudora (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 47°30′17″N 26°39′30″E ({{PAGENAME}})47.504677; 26.658315
Țară	România
Județ	Botoșani
SIRUTA	39391
Atestare	29 iunie 1400
Reședință	Tudora[*]​
Componență	Tudora[*]​
Guvernare
- primar al comunei Tudora[*]​	Constantin Cocoreanu[*]​ (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	65,93 km²
Altitudine	290 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	4.852 locuitori
Cod poștal	717410
Prezență online
site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului

Harta

Tudora este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Geografie

Din punct de vedere geomorfic, teritoriul comunei Tudora aparține Podișului Moldovei, reprezentat prin subdiviziunea Dealul Mare și culoarul Siretului în aval de confluența râului Suceava. Comuna este formată dintr-un singur sat care îi dă și numele: Tudora (fiind o comună monocefală din acest punct de vedere). Teritoriul administrativ al comunei Tudora ocupă o suprafață de 7313 ha.

suprafața agricola = 3966,26 ha, din care: arabil=2774,89 ha; pașuni=1022,61 ha; fînețe=99,77 ha; livezi=66,67 ha; vii=2,32 ha. păduri și terenuri cu vegetație forestieră = 3049,11 ha; ape și bălți = 112,53 ha; alte terenuri = 92 ha

Vara pe dealuri

Drumul județean DJ 208I face legătura între comuna Tudora și restul României, către Botoșani și către Pașcani.

Poziționarea geografică

Comuna Tudora este situată în partea de sud-vest a județului Botoșani, la poalele Masivului Dealul Mare, la 32 km distanță față de municipiul Botoșani, centru administrativ și politic al județului.

Vecinii comunei sunt:

• - la nord: teritoriul administrativ al comunelor: Vorona;
• - la sud: teritoriul administrativ al comunelor Dolhasca si Siretel;
• - la est: teritoriul administrativ al comunelor Frumușica și Deleni;
• - la vest: teritoriul administrativ al comunei Liteni si Dolhasca

Istorie

Ceaslovul de la Mănăstirea Neamțului

Legat de satul Tudora și mai ales de Doamna Tudora, în anul 1927 un bătrân călugăr de la Mănăstirea Neamțului, cărturar și bun cunoscător al limbilor slavone și grecești, a tradus o însemnare dintr-un ceaslov slavonesc cu aproximativ următorul cuprins:

Pe partea stângă a Siretului - cam între Cornișori și Liteni - se află curtea lui Radu și a Tudorei, om de încredere al slăvitului Ștefan Voivod, care la ducere și întoarcere de la Suceava la Hârlău, găsea loc de poposire și hodină; dar Radu, în războiul de la Valea Albă moare și Tudora rămâne vădană cu patru copii. Slăvitul Domn tot trecea și poposea pe la Tudora având grijă de ei, care din mila lui Dumnezeu s-au înmulțit de la patru la șapte.

Atestare documentară

Satul este atestat documentar încă de la 6 ianuarie 1395, făcând parte din proprietatea boierului Sendrea care deținea funcția de pârcălab de Hotin și Neamț și era unul dintre sfetnicii de seamă ai voievodului Ștefan. În afară de Dolhești, unde își avea curtea, mai deținea în proprietate și satul Tudora, din ținutul Botoșanilor.

Răscoalele din 1888 și 1907

Răscoalele țărănești din anii 1888 și 1907 găsesc țărănimea în fierbere ca urmare a cruntei exploatări, a zilelor de clacă pentru boieri și arendași. Zidul din piatră ce înconjoară conacul, numeroasele beciuri în care erau închiși și bătuți capii răzvrătiților sunt doar câteva dintre cauzele răzmerițelor. De fapt, se cunosc mai multe momente de răzmeriță țărănească la Tudora în afara celei din 1907.

Războaiele mondiale

Primul război mondial își are jertfa sa de sânge și din partea locuitorilor Tudorei, urmașii cărora le-au ridicat celor peste 100 de eroi ai războiului un monument al “puilor de lei”. Nu se mai păstrează plăcile de marmură cu numele eroilor satului în schimb monumentul din Parcul Comunal cu efigia în bronz al ostașului în atac păstrează memoria neatinsă a eroismului tudorenilor.

Al doilea război mondial a dus satului numeroase victime atât pe frontul de răsărit în bătăliile de la Cotul Donului și stepele calmuce cât și în cadrul coaliției antihitleriste. La numărul mare al celor căzuți pe front se adaugă și cei luați prizonieri, mulți dintre ei nemaivăzând pământul satului natal.

După războaie

Comuna Tudora a făcut pe rând parte din mai multe unități administrative ale țării dar fiind întotdeauna legată de ținutul Botoșanilor. Până la 1960 a aparținut de Raionul Botoșani, între 1960 – 1968 de Raionul Fălticeni, pentru ca în urma împărțirii administrative din 1968 să revină la județul Botoșani.

Demografie

Componența etnică a comunei Tudora

     Români (93,67%)

     Alte etnii (0,12%)

     Necunoscută (6,2%)

Componența confesională a comunei Tudora

     Ortodocși (92,93%)

     Alte religii (0,62%)

     Necunoscută (6,45%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tudora se ridică la 4.852 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.096 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,67%), iar pentru 6,2% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,93%), iar pentru 6,45% nu se cunoaște apartenența confesională.

Dacă în perioada până în anul 1960 migrația definitivă a cunoscut valori reduse, în jur de 5–6%, datorită ritmului de dezvoltare al industriei în acea perioadă cât și posibilităților reduse de a găsi un loc de muncă în centrele urbane apropiate, după aceasta, crește la 13,6% în 1970 pentru ca să depășească 15% în 1985, intrând în categoria celor cu intensitate foarte mare. După anul 1990, numărul plecărilor definitive se reduce sau chiar dispare. Perioada ultimului deceniu al secolului al XX-lea este caracterizată printr-o revenire masivă la baștină a persoanelor disponibilizate din industrie. Deplasările sezoniere care au avut o intensitate mare până în anul 1965 s-au redus considerabil, în prezent mai existând doar câteva fluxuri spre zonele viticole ale Vrancei și Dobrogei în perioadele de tăieri și recoltare. Deplasările diurne, care au cunoscut o amploare deosebită în perioada 1970–1990 în cadrul izocronei de 50 min. spre Botoșani, Pașcani, Suceava, practic au devenit nule.

Clima

Teritoriul comunei Tudora se înscrie în climatul temperat-continental. Temperaturile sunt mai scăzute în partea de est a localității, unde zonele sunt mai înalte. Temperatura medie anuală este de 7,4 grade Celsius. Circulația maselor de aer este determinată de evoluția și poziția în timpul anului a centrilor barici. În partea de vest a satului – culoarul Siretului, circulația este caracteristică zonei de nord-est a țării dar, în partea estică, formele majore de relief și pădurea aduc modificări înseminate ale direcției vânturilor.

Vegetația

Pe teritoriul comunei Tudora se află Rezervația naturală de tisă. Arboretul de tisă se întinde pe o suprafață de 149 ha pe versantul de nord și nord-vest al dealului Bobeica și este în amestec cu fag. Se află la aproximativ 5 km de centrul satului, la o altitudine de circa 470 m . În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5–6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec.

Primavara

Cultura

În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare de fizică și chimie, 2 laboratoare de informatică, 9 cabinete, 1 atelier de tricotaje, 1 atelier de tâmplărie, 1 sală de sport și bază sportivă corespunzătoare. În comună există un cămin cultural construit în 1972 și modernizat în 2000 care posedă o sală de spectacole cu 300 de locuri și o bibliotecă cu 25 456 de volume, împreună cu biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului, de la Crăciun la Anul Nou. În comuna Tudora se găsesc două biserici și se află în construcție a treia.

Personalități

• Dumitru Penciuc (1925 - 2011), general de armată român
• Ioan Alungulesei (n. 1947), interpret de muzică populară din Moldova

Politică și administrație

Comuna Tudora este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Constantin Cocoreanu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	9
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Legături externe

Istorie

• Cea mai odioasă crimă din România sfârșitului de veac XIX: un primar a fost bătut, spânzurat și decapitat de 50 de țărani, pentru că îi umilea, 30 decembrie 2014, Cosmin Zamfirache, Adevărul

Vezi și

• Pădurea Tudora
• Dealul Mare - Hârlău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
• Dorohoi - Șaua Bucecei (arie de protecție specială avifaunistică).

Panoramă spre Nord a comunei Tudora / imagine luata la N47,49280, E26,63830

Panoramă spre Vest a comunei Tudora / imagine luata la N47,495574, E26,636811