Comuna Havârna, Botoșani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Havârna
—  Comună  —
Havârna se află în România
Havârna
Havârna
Havârna (România)
Poziția geografică
Coordonate: 48°04′24″N 26°37′54″E / 48.073312°N 26.631789°E / 48.073312; 26.631789

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Botosani.svg Botoșani

SIRUTA37547

ReședințăHavârna
Componență

Guvernare
 - PrimarCorneliu-Sergiu Săviuc[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total95,65 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4569 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Havârna este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Balinți, Galbeni, Gârbeni, Havârna (reședința), Niculcea și Tătărășeni. Are o suprafață totală de 9565 ha. Numele comunei este dat de un pârâiaș ce izvorăște de sub un deal aflat la 7–8 km de vatra satului reședință și care prezintă un curs intermitent.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Comuna Havârna este situată în partea de nord-est a județului Botoșani, în Câmpia Moldovei, la 23 km distanță de municipiul Dorohoi și 16 km distanță de Darabani. Este traversată de Râul Bașeu, pe care s-au amenajat iazuri și de DJ 293.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei a fost locuit încă din Neolitic, facând parte din aria de răspîndire a culturii Cucuteni, urme ale acestei culturi fiind descoperite în raza satelor Havârna, Tătărășeni și Balinți, în locuri ca Valea Țiganului, Blezniuc, Ostrețe sau Bulgarie. Din timpul stăpânirii romane, s-au găsit monezi de aur la locul numit Pod de piatră din 1964 sau Podul lui Ștefan, deși, știut este că pe aici nu au trecut romanii, însă populația a avut legături cu stăpânirea romană. Ele au fost depuse la Muzeul de istorie din Botoșani. Construcția unui baraj de acumulare pe pârâul Podriga însă, a măturat bătrânul și legendarul pod. Dar nu numai marele Ștefan a trecut pe aici ci, probabil, și marele Mihai Viteazul sau căpeteniile sale, din moment ce lupta cu Ieremia Movilă, s-a dat la Verbia, nu departe de localitatea Havârna. Afirmația este întărită de faptul ca Petriceicu Vodă – urmaș al movileștilor - își avea la începutul secolului XVII crescătoria de vite pe valea Bașeului, la Tătărășeni, loc unde a mai fost decimată o oaste tătară, după cum spune cronicarul Miron Costin in „Letopisețul Țării Moldovei“. Tot aici au mai fost amintite și numele unor familii ca Misloschi sau Buhaschi. Despre vremurile mai noi, adică mai apropiate de secolul XXI, de asemenea se pot spune multe: comuna a avut delegat la divanurile ad-hoc și a participat la Războiul de Independență din 1877. Țăranii păstrează cu sfințenie pământurile de la 1864, din timpul marii reforme agrare a lui Cuza. Eusebiu Camilar relatează în romanul „Negura“, cum în refugiul din primăvara anului 1944, a fost cantonat cu armata în această comună.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Havârna

     Români (97,39%)

     Necunoscută (2,53%)

     Altă etnie (0,06%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Havârna

     Ortodocși (87,8%)

     Baptiști (4,74%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,53%)

     Martori ai lui Iehova (2,1%)

     Necunoscută (2,64%)

     Altă religie (1,15%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Havârna se ridică la 4.569 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.100 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,4%). Pentru 2,54% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,81%), dar există și minorități de baptiști (4,75%), martori ai lui Iehova (2,1%) și adventiști de ziua a șaptea (1,53%). Pentru 2,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Havârna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Corneliu-Sergiu Săviuc[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat5     
Partidul Mișcarea Populară2     
Uniunea Națională pentru Progresul României1     

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ion Hârjoabă, profesor universitar la Facultatea de Geografie a Universității „A.I. Cuza“ din Iași
  • Petru Achiteni, profesor universitar, erudit al artei bisericești. A zugrăvit împreună cu un grup de studenți biserica „Înălțarea Domnului“ din satul reședință și a restaurat picturile bisericii „Uspenia“ din Botoșani, lăcaș de cult unde a fost botezat Mihai Eminescu.

Livioara Lãpugean( Pinzariu) măritată cu un mare aristocrat pe nume Lapugean Petrică

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  5. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.