Comuna Frumușica, Botoșani
Frumușica | |||
— comună — | |||
| |||
Frumușica (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 47°31′16″N 26°50′43″E / 47.521031°N 26.845394°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Botoșani | ||
SIRUTA | 37324 | ||
Reședință | Frumușica | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- primar al comunei Frumușica[*] | Nelu Cuibar[*][1] (PSD, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 84,92 km² | ||
Altitudine | 135 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 5.098 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Amplasarea în cadrul județului | |||
Modifică date / text |
Frumușica este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Boscoteni, Frumușica (reședința), Rădeni, Storești, Șendreni și Vlădeni-Deal. Denumirea satelor este legata fie de cadrul natural, fie de ponderea unor familii de răzeși si boieri, care au figurat printre favoriții domnitorilor din epocile de mult apuse. Denumirea comunei își are originea de la numele unei frumoase si harnice hangițe, FRUMUSICA, care avea un han, unde au poposit de-a lungul timpului, domnitorii Moldovei. [necesită citare].
Situația economica-sociala
[modificare | modificare sursă]Așezată în drumul marilor artere comerciale, comuna Frumușica a atras numeroși oameni legați direct de viața comerciala, armeni, lipoveni, evrei, care au dat un impuls în dezvoltarea economica a comunei. În comuna funcționează 4 societăți agricole, 4 societăți de prestări servicii, 2 mori porumb, o moara grâu, 2 brutarii, o stație Peco, o mica societate de prelucrare a laptelui si mai multe societăți cu profil de comerț. Si totuși, agricultura este ramura de baza, unde lucrează 80% din populația comunei. În ceea ce privește creșterea animalelor, locuitorii comunei își păstrează tradiția de crescători vestiți, efectivele de animale menținându-se la un nivel ridicat.
Comuna Frumușica dispune de 47,1km, străzi si ulițe si 38 km drumuri comunale, care au fost pietruite în marea lor majoritate, având marele avantaj ca prin comuna trece drumul național care face legătura cu municipiul Botoșani si practic cu toate orașele tarii. Fiecare gospodărie este dotata cu câte un put pentru apa, iar satul de reședința, Frumușica, este racordat la rețeaua de apa si canalizare. Sistemul de telecomunicații este dezvoltat în satele comunei. Învățământul are bogate si însemnate tradiții, în fiecare sat exista câte o scoală si o grădinița. Comuna are un dispensar medical si un dispensar veterinar în care își desfășoară activitatea medici de specialitate si cadre sanitare medii.
Posibilitati de investitii
[modificare | modificare sursă]Comuna Frumușica are mari posibilități de remediere si redresare a economiei, ținându-se cont de resursele materiale si umane, în condițiile unei infuzii de capital, care sa asigure o infrastructura moderna. Astfel s-au propus o serie de proiecte de investiții:
- Alimentarea cu apa potabila a localităților comunei.
- Construirea unui dispensar uman.
- Pietruirea drumurilor comunale.
- Terminarea caii ferate care va face legătura între municipiul Botoșani si orașul Hârlău, aceasta cale ferata trecând prin comuna.
- Amenajarea unei baze de agrement si a unei baze sportive.
- Alimentarea cu gaz metan a gospodăriilor din satele Rădeni si Frumușica.
- Înființarea unei fabrici pentru producerea conservelor de legume, a sucurilor, ținând cont ca zona este bogata în produse pomicole, viticole si legumicole.
- Înființarea agro-turismului, având în vedere faptul ca zona este istorica, mândrindu-se cu monumentele istorice si cu frumosul cadru natural.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Denumirea satelor este legata fie de cadrul natural, fie de ponderea unor familii de răzeși si boieri, care au figurat printre favoriții domnitorilor din epocile de mult apuse. Denumirea comunei își are originea de la numele unei frumoase si harnice hangite, FRUMUSICA, care avea un han, unde au poposit de-a lungul timpului, domnitorii M
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Frumușica se ridică la 5.098 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.657 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,13%), iar pentru 7,06% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,06%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Frumușica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Nelu Cuibar[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
Partidul Național Liberal | 6 | |||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 |
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Dealul Mare - Hârlău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Frumusețile de la Schitul Balș[nefuncțională], 5 iulie 2008, Florentin Florescu, Ziarul Lumina
|