Rădășeni, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rădășeni
—  sat și reședință de comună  —

Rădășeni se află în România
Rădășeni
Rădășeni
Rădășeni (România)
Localizarea satului pe harta României
Rădășeni se află în Județul Suceava
Rădășeni
Rădășeni
Rădășeni (Județul Suceava)
Localizarea satului pe harta județului Suceava
Coordonate: 47°28′7″N 26°15′09″E ({{PAGENAME}}) / 47.46861°N 26.25250°E

Țară România
Județ Suceava
Comună Rădășeni


Altitudine358 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.305 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal727460

Prezență online

Rădășeni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Moldova, România.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul Rădășeni este așezat pe un deal înalt pe care sunt cultivați pomi fructiferi. El se află la o distanță de 2 km vest de municipiul Fălticeni.

Cel mai vechi document istoric cunoscut în care se pomenește de Rădășeni datează de la 16 februarie 1424, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432): „Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se că acest adevărat popa Iuga ne-a slujit nouă credincios. De aceea noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat în țara noastră un sat lângă Baia, anume Buciumeni (...). Iar hotarul acestui sat începând (...) până la pârâul ce merge la Radeșani, lângă Stăniga”.[1] Această danie a fost întărită 10 ani mai târziu de către domnitorul Ștefan al II-lea al Moldovei.

După construirea Mănăstirii Slatina (1554-1558) de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, satul Rădășeni a devenit moșie mănăstirească. Conform tradiției, domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615 și 1621-1623) ar fi învățat carte la Rădășeni și apoi, după urcarea sa pe tronul Moldovei, ar fi făcut Rădășenii sat domnesc.[2]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ***, Documente privind istoria României, veac. XIV-XV, A. Moldova, vol. I (1384-1475), București, 1954, p. 48.
  2. ^ Teodor Codrescu, Uricariul sau colecțiune de diferite acte, vol. X, Iași, 1888, p. 181 - Anafora de judecată între mănăstirea Slatina și locuitorii satului Rădășeni, 1743 aprilie 20-.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Rădășeni, frânturi de istorie sacră, arhimandrit Timotei Aioanei, 2010 - recenzie
  • Rădășeni, o grădină a Raiului, arhimandrit Timotei Aioanei, 2010 - recenzie

Legături externe[modificare | modificare sursă]