Biserica de lemn din Creaca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn din Creaca
Creaca.de pe deal 02.jpg
Vedere de ansamblu
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramSfântul Nicolae
Localizare
ȚaraFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
LocalitateCreaca
comunăCreaca
Adresa170 B[1]  Modificați la Wikidata
Coordonate47°11′49″N 23°14′23″E / 47.19694°N 23.23972°E / 47.19694; 23.23972
Date despre construcție
PictorIoan Pop din Românași
Turle1
Materialelemn
Istoric
Data începerii1710
Biserica de lemn din Creaca se află în România
Biserica de lemn din Creaca
Monument istoric
Clasificare
Cod LMISJ-II-m-A-05044
Scene de pictură murală interioară atribuite lui Ioan Pop din Românaşi la sfârşitul secolului 18 sau începutul celui următor.
Portalul de la intrare

Biserica de lemn din Creaca se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Biserica a fost ridicată cel mai probabil în secolul 18. Pictura murală interioară este atribuită pictorului Ioan Pop din Românași.[2] Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05044.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Data ridicării bisericii de lemn din Creaca nu poate fi precizată în lipsa izvoarelor istorice clare, a unei inscripții sau a unei datări dendrocronologice. Conform tradiției, biserica ar fi fost mutată de două ori fiind adusă pe locul actual în urmă cu 400 de ani.[3] Pe lista monumentelor istorice biserica este datată din 1710, fără să aflăm de unde provine această dată.

Structura bisericii are prispă pe latura de sud ce adăpostește pictura murală exterioară, ștearsă aproape în întregime. Prispa este bine legată cu butea bisericii și de aceea poate data monumentul în secolul 18, când prispa aproape că se generalizează în zona Sălajului. Cele două uși la altar nu pot fi atribuite numai secolului 17 deoarece această trăsătură s-a păstrat în mod particular în Sălaj până târziu, chiar până la începutul secolului 19.

Portița de lemn pe patru stâlpi de la intrarea în cimitir poate fi datată stilistic din aceeași perioadă cu biserica, ceea ce sugerează încă odată că biserica a fost complet refăcută odată cu amplasarea ei pe acest loc.

Episcopul Petru Aron notează în vizita sa la preotul Dănilă în Creaca în anul 1756 o „beserică bună dată, acoperită cu paie, potirul spart, pe fund lipit cu ceară, cărțile, odăjdile au fost în Brebi, că popa ține și acolo popor, s. Cuminecătură sau aflat întro raclă de scoarță de mestiacăn, s. Mir nu sau aflat.” În continuare episcopul surprinde o tradiție nemaiîntâlnită prin satele noastre, legată istoric de ciuma care a pătruns în anii 1738-1739 în Transilvania. „Dupe aceasta sau aflat basereca încinsă cu lumină de ceară, și întrebăndui pintru ce au făcut acestea, spusără că încă din vreme ciumii au fost făcut ca să nui lovască ciuma, și zice că cum au făcut nice nu iau lovit ciuma.”.[4]

În 1776 biserica a fost vizitată de episcopul Grigore Maior, care constata că biserica de lemn era adecvată cultului și avea două clopote: „templum ligneum commodum, campanulae duae”.[5]

Menționările scrise din a doua jumătate a secolului 18 trimit la o vechime a acelei biserici de lemn anterioară ciumei din 1738-1739. Dacă nu a fost reînoită după 1776, înainte de zugrăvire, atunci biserica de lemn de astăzi este aceeași cu cea vizitată în 1756 și 1776.

Pictura interioară este atribuită lui Ioan Pop din Românași, activ în zonă în ultimele decenii ale secolului 18 și primul deceniu al secolului 19.[2]

Biserica a fost restaurată în 1972 [6] și în jurul anului 1998.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ a b Cristache-Panait 1978, 302.
  3. ^ Cristache-Panait 1978, 301.
  4. ^ Arhivele Naționale Alba, Fond Mitropolia Unită Blaj. Vezi parțial și Miron Greta Monica - Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler și enoriași (1697-1782), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, pag. 341.
  5. ^ Miron Greta Monica - Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler și enoriași (1697-1782), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004, pag. 341.
  6. ^ Godea 1996, 17.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii monografice
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Sf. Ierarh Nicolae din Creaca”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 301–302, Oradea. 
Studii regionale
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40. 
  • Ghergariu, Leontin (). „Meșterii construcțiilor monumentale de lemn din Sălaj”. AMET. 1971-73: 255–273, Cluj. 
  • Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini de arhivă[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]