Comitatul Liptó

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Liptó
Stema comitatului Comitatul Liptó Comitatul Liptó
stemă amplasare
Reședință Liptovský Mikuláš
Populație (1910) 86.906 loc.
Naționalități • slovaci - 78.098 (89,86%)
• maghiari - 4.365 (5,02%)
• germani - 2.591 (2,98%)
Suprafață 2.246 km²
Densitatea populației 38,7 loc./km²
În prezent se află în Slovacia
Lipto county map.jpg

Comitatul Liptó, cunoscut și ca Varmeghia Liptó (în maghiară Liptó vármegye, în germană Komitat Liptau, în latină Comitatus Liptoviensis, în poloneză Liptów, în slovacă Liptovská župa), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul al XV-lea și până în 1920. În prezent, teritoriul acestuia se găsește în nordul Slovaciei. Capitala comitatului a fost orașul Liptovský Mikuláš (în maghiară Liptószentmiklós, în germană Liptau-Sankt-Nikolaus).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Liptó se învecina la nord-est cu landul austriac Galiția, la nord cu Comitatul Árva (Orava), la vest cu Comitatul Turóc (Turiec), la sud cu comitatele Zólyom (Zvolen) și Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și la est cu Comitatul Szepes (Spiš). Teritoriul comitatului se afla de-a lungul văii montane a râului Váh între Tatra Mare și Tatra Mică. Suprafața comitatului în 1910 era de 2.246 km², incluzând suprafețele de apă.

În prezent, teritoriul fostului comitat Liptó se află în mare parte în regiunile Ružomberok și Liptovský Mikuláš din nordul Slovaciei. Trei sate (Liptovská Teplička, Štrba și Štrbské Pleso) se află acum în regiunea Poprad.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Liptó a fost înființat înaintea secolului al XV-lea. Capitalele comitatului au fost Castelul Liptó și satele Liptovská Mara și Nemecká Ľupča (Partizánska Ľupča), iar din 1677 capitala a fost orașul Liptovský Mikuláš.

La sfârșitul Primului Război Mondial, teritoriul său a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920).

În 1993, Cehoslovacia s-a divizat și teritoriul fostului comitat Liptó a devenit parte a Slovaciei.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1891, populația comitatului era de 76.850 locuitori, dintre care:

  • Slovaci -- 7.2067 (93,78%)
  • Germani -- 2.568 (3,34%)
  • Maghiari -- 1.771 (2,30%)

În 1910, populația comitatului era de 86.906 locuitori, dintre care:

  • Slovaci -- 78.098 (89,86%)
  • Maghiari -- 4.365 (5,02%)
  • Germani -- 2.591 (2,98%)

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Liptó erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Liptószentmiklós Liptószentmiklós --- Liptovský Mikuláš
Liptóújvár Liptóújvár --- Liptovský Hrádok
Németlipcse Németlipcse --- Nemecká Ľupča (în prezent Partizánska Ľupča)
Rózsahegy Rózsahegy --- Ružomberok
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Rózsahegy --- Ružomberok

Cele mai mari orașe ale comitatului erau Ružomberok (Rosenberg), Liptovský Mikuláš (Liptau-Sankt Nikolaus) și Liptovský Hrádok.

Legături externe[modificare | modificare sursă]