Regatul autonom Croația-Slavonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Regatul autonom Croația-Slavonia
Croația-Slavonia
Kraljevina Hrvatska i Slavonija
Horvát-Szlavón Királyság
Flag of the Kingdom of Croatia (Habsburg).svg Flag of the Kingdom of Slavonia.svg  –  Flag of the State of Slovenes, Croats and Serbs.svg
Drapel Stemă
Drapel Stemă
Imn național
Lijepa naša domovino
„Patria noastră frumoasă”
Croația-Slavonia în cadrul Austro-Ungariei (17)
Croația-Slavonia în cadrul Austro-Ungariei (17)
Capitală Zagreb
Limbă croată, maghiară
Religie Romano-catolicism
Guvernare
Formă de guvernare Monarhie constituțională
Rege  
 - 1868–1916 Franz Joseph I
 - 1916–1918 Carol al IV-lea
Ban (vicerege)  
 - 1868–1871 Levin Rauch (primul)
 - 1917–1918 Antun Mihalović (ultimul)
Legislativ Parlament
Istorie
Epoca istorică Imperialism / Primul Război Mondial
Pactul croato-ungar
Independență
Date statistice
Suprafață  
 - 1910 42.541 km²
Populație  
 - 1880 1.892.499 loc.
 - 1910 2.621.954 loc.
     Densitate 61,6 loc./km²
Economie
Monedă Florin (1868–1892)
Coroană (1892–1918)
În prezent parte din
Austro-Ungaria
Sursă pentru suprafață:[1] Sursă pentru populație:[2]

Regatul autonom Croația-Slavonia (în croată Kraljevina Hrvatska i Slavonija; în maghiară Horvát-Szlavón Királyság; în germană Königreich Kroatien und Slawonien) a fost un regat autonom nominal în cadrul Austro-Ungariei. Acesta constituia o parte din Regatul Ungariei din cadrul statului dualist austro-ungar, situat în Teritoriile Coroanei Sfântului Ștefan sau Transleithania. Regatul era condus de monarhul habsburgic al Austro-Ungariei (Kaiser und König) în calitatea sa de Rege al Ungariei. Titlul monarhului era „Rege al Croației și Slavoniei”.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Regatul Triunitar al Dalmației, Croației și Slavoniei a fost creat în anul 1745 de către Maria Terezia, monarhă a Monarhiei Habsburgice, prin unirea regatelor Croației și Slavoniei. Între 1767 și 1777, cele trei teritorii se numeau Regatul Iliriei (a nu se confunda cu Regatul Iliriei de mai târziu). Dalmația venețiană în acele timpuri era doar nominal parte a Regatului Triunitar și nu a fost unită cu celelalte două teritorii nici după ce a fost ocupată de Habsburgi în 1797.[3]

După sfârșitul ocupației napoleoniene, Iliria a fost restructurată în 1818 sub împăratul Francisc I al Austriei și începând din acest moment teritoriul, numit acum oficial Regatul Croației și Slavoniei, a fost până în 1867 țară a Coroanei precum vecinul și autonomul Regat al Dalmației.

După Compromisul austro-ungar din 1867, prin care Țările Coroanei Sfântului Ștefan au devenit independente de guvernul de la Viena în privința politicii interne, s-a ajuns un an mai târziu la Compromisul croato-maghiar care acorda o largă autonomie Regatului Croației și Slavoniei în interiorul Coroanei maghiare. Contrar dorințelor croaților majoritari, o uniune formală cu Regatul Dalmației, care făcea parte din jumătatea austriacă a Dublei Monarhii, nu s-a realizat. A fost permis doar ca ambele țări croate să folosească steaguri comune și simboluri comune.

În 1872 și 1881 Granița Militară croato-slavonă a fost desființată, decizie prin care mari părți din teritoriu au intrat sub administrația directă a Ministerul Imperial și Regal de Război din Viena.[4]

Regatul Croației și Slavoniei a durat până în 1918, când a fost încorporat în Statul slovenilor, croaților și sârbilor. După proclamarea Regatului Iugoslaviei în anul 1929, o mare parte din teritoriul Croației și Slavoniei a devenit parte a Banatului Savei.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rothschild, Joseph (1974). East Central Europe Between the Two World Wars (3rd ed.). Volume 9. University of Washington Press. p. 155. ISBN 0-295-95357-8.
  2. ^ Biondich (2000), p. 15
  3. ^ Wolfgang Kessler: Politik, Kultur und Gesellschaft in Kroatien und Slawonien in der ersten Hälfte des 19. Jahrhunderts. Historiographie und Grundlagen. Verlag Oldenbourg, München 1981, ISBN 3-486-49951-3, S. 9.
  4. ^ Wolfgang Kessler: Politik, Kultur und Gesellschaft in Kroatien und Slawonien in der ersten Hälfte des 19. Jahrhunderts. Historiographie und Grundlagen. Verlag Oldenbourg, München 1981, ISBN 3-486-49951-3.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]