Brezoi
| Brezoi | |||
| — oraș — | |||
 Biserica de lemn | |||
| |||
| Eroare Lua în Modul:Location_map la linia 255: Emisfera "e" oferită pentru latitude nu este validăLocalizarea orașului pe harta României | |||
| Eroare Lua în Modul:Location_map la linia 255: Emisfera "e" oferită pentru latitude nu este validăLocalizarea orașului pe harta județului Vâlcea | |||
| Coordonate: Coordonate: Format necunoscut al argumentelor | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Vâlcea | ||
| SIRUTA | 167794 | ||
| Atestare documentară | 1575 | ||
| Reședință | Brezoi[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Brezoi[*] | Robert-Adrian Schell[*][3][4] ( PNL, ) | ||
| Altitudine | 320 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 6022 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Brezoi este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă Brezoi (reședința), și din satele Călinești, Corbu, Drăgănești, Golotreni, Păscoaia, Proieni, Valea lui Stan și Văratica. Se află în nordul județului, la confluența râului Lotru cu râul Olt, în cea mai mare depresiune intercarpatică, cunoscută sub numele de Țara Loviștei. Orașul este înconjurat de păduri de conifere.
Orașul se află la 35 km nord de Râmnicu Vâlcea și la 66 km sud de Sibiu. Accesul la oraș se poate face prin ramificația DN7A (Brezoi–Voineasa–Petroșani) a drumului național 7 (Drumul european E81) sau pe calea ferată, stația aferentă purtând numele de Lotru.
Istorie[modificare | modificare sursă]
La origine este un sat de moșneni, care se ocupau cu creșterea vitelor, oilor, exploatarea și prelucrarea rudimentară a lemnului. La Valea lui Stan exista încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân o exploatare a aurului începută la Mănăstirea Cozia cu robi țigani. Aceștia au rămas să lucreze ca salariați și la ceilalți proprietari de-a lungul timpului, așezarea fiind și astăzi cunoscută ca o așezare de rromi.
Satul Proieni care aparține orașului Brezoi se remarcă în istoria neamului prin faptul că aici într-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul și-a legat destinele de Doamna Stanca.
Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887, când Statul Român dă o lege favorizantă inițiativelor particulare. Atunci ia ființă aici Societatea forestieră „Lotru”, cu capital italian. Structura populației se schimbă prin apariția de muncitori străini, maghiari și germani. Acest lucru reiese și din faptul că la Școala privată a „Societății Forestiere”, înființată în anul 1904, se preda în limbile română, maghiară și germană. De asemenea, aici a existat și există o parohie romano-catolică, existența ei fiind determinată de existența maghiarilor și a unor italieni (specialiști ai fabricii de cherestea).
Prima școală din Brezoi a fost înființată în anul 1838. Altă școală a fost înființată în 1864 la Călinești, în 1904 Școala cu clasele I-IV Nr.1 Brezoi, iar în 1916 la Proieni. Liceul din Brezoi se înființează în 1954 cu curs seral, iar în 1960 și cu curs de zi.
Localitatea, datorită faptului ca se află într-o poziție centrală, a fost de-a lungul timpului reședință de plasă și de raion. Importanța Brezoiului în zonă a fost determinată și de apariția unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor așezării, indiferent de etnie sau religie. Și astăzi se mai vorbește despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare și de multe ori ești surprins să auzi nume cu rezonanță italiană, maghiară sau germană care vorbesc o românească pură, fără a se manifesta vreo tendință naționalistă. Remarcăm faptul că în 1946, au fost deportate de la Brezoi o serie de persoane de naționalitate germană în gulagurile Rusiei Sovietice, de multe ori tineri de 16-18 ani, doar pentru faptul că erau nemți. Cele povestite de aceștia sunt de domeniul incredibilului.
Și după naționalizarea Societății forestiere în 1948, inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului, cei mai mulți locuitori lucrând la „fabrică”. „Fabrica” care mai funcționează și astăzi, cu o capacitate oarecum mai redusă decât în „socialism” atât datorită unor reorganizări ale proprietarului, cât și faptului că au apărut o serie de firme private tot în domeniul prelucrării lemnului.
La sfârștul anilor 1960, începutul anilor 1970 și în continuare, odată cu apariția construcțiilor hidroenergetice de pe râul Lotru, viața localității a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani, realizându-se astfel importante amenajări urbane.
Orașul Brezoi deține un monument ridicat în cinstea eroilor locali din Primul Război Mondial, monument care se află lângă Primărie și care simbolizează România Mare.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Brezoi
Români (85,3%)
Romi (8,78%)
Necunoscută (5,51%)
Altă etnie (0,39%)
Componența confesională a orașului Brezoi
Ortodocși (90,76%)
Penticostali (2,09%)
Necunoscută (5,57%)
Altă religie (1,56%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Brezoi se ridică la 6.022 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.859 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,3%), cu o minoritate de romi (8,78%). Pentru 5,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,77%), cu o minoritate de penticostali (2,09%). Pentru 5,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]
Cel mai vechi document care consemnează numărul exact de locuitori al localității Brezoi este Catagrafia din 1838, în care apare un număr de 91 de familii, cu o populație totală de 308 locuitori.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în urma recensământului din anul 1899, populația Brezoiului ajunsese la 1206 de locuitori, aceasta ca urmare a fluxului mare de imigranți veniți din colțuri ale Europei, precum Italia, Austro-Ungaria, Cehia, dar și din Transilvania (care la acea dată făcea parte din Imperiul Habsburgic), pentru a munci la fabricile de prelucrare a lemnului.
În perioada 1899-1966 populația Brezoiului a crescut de 5,5 ori ca urmare a rolului important pe care așezarea începuse să-l capete.
Populația Brezoiului a continuat să crească din 1966 până în 2001 cu unele fluctuații (chiar și după ce populația venită să lucreze la sistemul hidroenergetic Lotru s-a întors în zonele de domiciliu) ca urmare a atragerii unui număr mare de oameni în industria lemnului. După 2001 ea a scăzut ca urmare a emigrării masive a populației locale în țări precum Italia, Spania, Germania și Marea Britanie [6].
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Brezoi este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Robert-Adrian Schell[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||||
| Partidul Ecologist Român | 3 | ||||||||
| Partidul Puterii Umaniste | 1 | ||||||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Ilinca V., Mosor Gh. (2008), Geografia orașului Brezoi. Curriculum optional, Editura Psihomedia, Sibiu.
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- V. Ilinca, Gh. Mosor, Geografia orasului Brezoi - Editura Psihomedia
- Sabina Bădescu, Constantin Bădescu, Centenarul unei școli - Editura Psihomedia, 2003
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Brezoi
- Biserica Cuvioasa Paraschiva din Călinești
- Biserica Toți Sfinții din Proieni
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Este infratita cu comuna Bouilladisse,Bouches-du-Rohne,Franta
- Italienii s-au stabilit aici de peste 100 de ani, fugind de sărăcia din Peninsulă, 12 noiembrie 2007, Adevărul
| ||||||||||||||||