Comuna Mateești, Vâlcea
| Mateești | |
| — comună — | |
| Localizarea satului pe harta României | |
| Coordonate: 45°03′59″N 23°50′59″E / 45.06639°N 23.84972°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 171067 |
| Reședință | Mateești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mateești[*] | Ilie-Cosmin Anghelescu[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 29,2 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.898 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Mateești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Greci, Mateești (reședința) și Turcești.[2]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna este situată în nord-vestul județului la o distanță de 72 km de Râmnicu Vâlcea și 20 km de Horezu. Face trecerea între regiunea muntoasă a Carpaților Meridionali (la nord) și Piemontul Vestic (la sud), fiind învecinată la nord cu comuna Stroești, la vest cu comuna Alunu, la nord cu comuna Slătioara și la sud cu orașul Berbești. De asemenea, comuna este traversată de la nord la sud de Râul Tărâia, afluent al râului Olteț.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară cu privire la actuala comună Mateești se regăsește într-un document de împărțire a moșiei satului Greci, în care se arată că popa Stancu justifică proprietațile printr-un hrisov din anul 1557 dat de Pătrașcu cel Bun: “s-au vandut domnului Preda Buzescu și acesta a stăpânit hotarul satului Greci timp de 9 ani”.
Ulterior la 18 noiembrie 1587 domnitorul Mihnea Voievod – Turcitul, în a doua sa domnie dintre anii 1585–1591, dă occinele oamenilor din Mateești si din alte sate. Prin hrisovul dat de Mihai Viteazul în luna februarie 1598 lui Preda Buzescu se arată că cetățenii din Turcești “se vând de bună voie acestui boier cu toată occina strămoșească” pentru suma de 15.900 lei.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, fiecare sat al comunei forma câte o comună în plasa Oltețul de Sus a județului Vâlcea. Comuna Mateești era formată doar din satul de reședință cu același nume, avea o populație de 855 de locuitori, patru biserici și o școală mixtă înființată în 1890 și frecventată de 12 elevi,[3] comuna Greci avea aceiași structură și o populație de 496 de locuitori,[4] iar comuna Turcești era compusă din mahalele Biserica de Zid, Codrești, Iriștea, Lespedea, Meia, Pâslești și Turcești, cu o populație de 902 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și o școală mixtă înființată în 1882.[5]
Până în 1925, comuna Turceni preluase deja câteva sate ale Berbeștiului, fiind menționată de Anuarul Socec în plasa Oltețul din același județ, având o populație de 2287 de locuitori (în satele Berbești, Dămțeni, Roșioara, Valea Mare).[6] Comunele Mateești și Greci făceau parte din aceiași plasă, având o populație de 993 respectiv 1159 de locuitori.[7][8]
În 1931, Berbeștiul (pe atunci, comună rurală) a fost reînființat, iar satul Turcești împreună cu localitățile Dămțeni, Roșioara și Valea Mare fiind incluse în această comună rurală.[9] Tot atunci, comuna Mateești a fost desființată, satul cu același nume fiind inclus în comuna Greci.[10]
În anul 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Horezu din regiunea Vâlcea și după 1952 din regiunea Argeș, comuna Greci căpătând în 1954 numele de Mateești (după noua reședință),[11] iar comunei i-a fost arondat între timp și satul Turcești (până atunci, la Berbești). În 1968, comuna în forma sa actuală, a revenit la județul Vâlcea, reînființat; Tot atunci, satul Milostea (care a aparținut anterior de comuna Greci respectiv de comuna Mateești) a fost transferat la comuna vecină Slătioara.[12][13]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Mateești
Români (95,1%)
Alte etnii (1%)
Necunoscută (3,9%)
Componența confesională a comunei Mateești
Ortodocși (95,17%)
Alte religii (0,79%)
Necunoscută (4,04%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mateești se ridică la 2.898 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.096 de locuitori.[14] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,1%), iar pentru 3,9% nu se cunoaște apartenența etnică.[15] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,17%), iar pentru 4,04% nu se cunoaște apartenența confesională.[16]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Mateești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ilie-Cosmin Anghelescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||||
| Partidul Ecologist Român | 2 | ||||||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Mihail Roșianu (1900 - 1973), diplomat, demnitar comunist;
- Gedalyahu Fuchs (1911 - 1966), fotbalist evreu, emigrat în Israel;
- Aurelian Gh. Bondrea (1928 - 2020), profesor universitar, fondatorul Universității Spiru Haret.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Mateiești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 247.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Greci, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 633, 634.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Turcești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 661.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Turcești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 776.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Mateești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 771.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Greci”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 768.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 460. .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 463. .
- ^ „Indicator alfabetic al localităților din Republica Populară Română” (PDF). București: Editura de Stat pentru Literatură Științifică[*]. . p. 72. Wikidata Q136158772.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .