Țara Loviștei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tara Lovistei 1.svg

Țara Loviștei este o microregiune istorică din nordul actualului județ Vâlcea, fiind situată între masivele Parâng și Făgăraș, pe cursul mijlociu al râului Olt. Este străbătută, de asemenea, de râul Lotru. În centrul acestei regiuni se află depresiunea Loviștei. Cele mai importante localități din regiune sunt Brezoi, Voineasa, Câineni și Perișani. Regiunea este străbătută de o arteră de circulație care face legătura dintre Transilvania și sudul României. În trecut, regiunea era străbătută de numeroase puncte vamale. A aparținut Țării Românești.

Are o suprafață de aproximativ 2.000 km2 și se află la distanță egală între Sibiu, Râmnicu Vâlcea și Curtea de Argeș. A fost atestată documentar în 1233, când Béla al II-lea al Ungariei a dăruit comitelui Corladŭ din Tălmăciŭ moșia Loviștea de lângă apa Lotrului.[1]

În apropiere de Perișani, între pereții de stânci, se presupune a fi fost locul Bătăliei de la Posada,[necesită citare] unde Carol Robert d'Anjou a fost înfrânt de către Basarab Întemeietorul, pecetluindu-se în 1330 înființarea Țării Românești și implicit libertatea Loviștei.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Documente privitoare la istoria românilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, volumul I, 1199–1345, Bucuresci, 1887, pag. VIII, 127

Legături externe[modificare | modificare sursă]