Comuna Boișoara, Vâlcea
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
| Boișoara | |
| — comună — | |
  Boișoara Boișoara (România) | |
 Boișoara Boișoara (Județul Vâlcea) | |
| Coordonate: 45°26′00″N 24°22′59″E / 45.43333°N 24.38306°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vâlcea |
| SIRUTA | 168755 |
| Reședință | Boișoara |
| Componență | Boișoara, Bumbuești, Găujani |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Boișoara[*] | Ioan-Cristian Mohanu[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 79,84 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 967 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Boișoara este o comună în județul Vâlcea, Muntenia, România, formată din satele Boișoara (reședința), Bumbuești și Găujani.[2]
Localitatea de reședință a comunei este atestată din vremea lui Vladislav Voievod (1451).[necesită citare]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna este situată în nordul județului, pe malul stâng al râului Olt în depresiunea intercarpatică “Țara Loviștei”, cuprinsă între Munții Făgărașului (la nord), Munții Coziei (la sud-est) și culmea Câinenilor din Munții Lotrului (la sud-vest).
Istorie
[modificare | modificare sursă]Primul document scris care atestă satele Boișoara și Găujani, este hrisovul dat de Vladislav Voievod în anul 1451, prin care dăruiește strămoșilor boișorenilor și găujănenilor cei șapte munți, pe care îi posedă și astăzi. ”Io Vladislav Voievod Domnul Țării Românești, care întărește stăpânire lui Dragomir Ruhat, a fiilor și nepoților lui, peste partea lor de moșie, de la gurile Deșiulu și Săsenilor peste Boișoara și Găujani peste munții Mănileasa, Stâna Mare, Zănoaga, Prislopul, Între Boiile.”
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Loviștea a județului Argeș și era formată, ca și în prezent, din satele Boișoara, Bumbuești și Găujani, cu o populație de 1621 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală.[3]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Oltu de Sus din același județ, având o populație de 2096 de locuitori (în satele Blănoaia, Boișoara, Bumbuești, Găujani și Gruiu Lupului).[4]
În anul 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Loviștea din regiunea Argeș și (după 1956), în cea a raionului Râmnicu Vâlcea. În anul 1968, comuna a trecut la județul Vâlcea, căpătând forma actuală, satele Gruiu Lupului și Blănoiu fiind transferate între timp la comuna Racovița.[5][6]
Repere toponimice
[modificare | modificare sursă]Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara.
Cum în general denumirile localităților sau ținuturilor s-au luat de la numele apelor care le străbat așa și-a luat și Comuna Boișoara numele de la valea care o străbate de la est la nord-vest.
Comuna Boișoara se învecinează: la nord, cu munții Făgărașului; la sud, cu comuna Racovița; la sud-est cu comuna Titești și la nord-vest cu comuna Câineni.
Ca repere importante ale localității sunt: Cetățeaua și Tătarul, două culmi de deal în formă de mameloane, situate în partea de nord-est a satului Boișoara, despărțite de Valea Mică, unde există o legendă că pe vremuri a avut loc o luptă între tătari și români; Posada este denumirea dată unui loc de trecere mai avantajos dintr-o parte în alta a unui munte sau deal și se află între culmea Clăbucetului și a Pleșilor, loc care leagă Loviștea de Sălătrucu de Sus; Mormântul este dealul cel mai înalt din partea de nord a satului Găujani, după legendă numele acestui deal ar proveni de la faptul că aici a fost îngropat un conducător de seamă al celor care locuiau pe aceste plaiuri în timpul formării poporului român; Fața Sfântului Ilie, este numele unui munte dăruit de voievodul Vlasdislav, unde până nu demult se ținea un târg care dura o lună de zile; el avea ca scop nu numai schimbul de produse, ci și întâlnirea românilor din ambele părți ale Carpaților; în Cimitirul eroilor, situat între Boișoara și Titești, construit după primul război mondial, au fost adunate osemintele ostașilor români și străini morți în timpul luptelor din toamna anului 1916, cu armata austro-germană.
Satele, locuințele, populația
[modificare | modificare sursă]Comuna Boișoara este alcătuită din trei sate: Boișora, sat de reședință, Găujani și Bumbuiești; fiind sate de munte sunt răsfirate, formate din mai multe cătune. Centrul administrativ al localității este tot în satul Boișora.
Locuințele, până la primul război mondial, erau tipul vechi din bătrâni construite din bârne de brad, rotunde, necioplite, încheiate, care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă.
Populația în marea majoritate este băștinașă, familiile venite în localitate fiind puține.
În cele trei sate au funcționat și funcționează câte o școală generală, încă dinaintea războaielor mondiale; de asemenea, câte o biserică și un cămin cultural (mai puțin în satul Găujani).
Viața economico-socială
[modificare | modificare sursă]Viața economică și socială în Boișoara, ca de altfel în întreaga Loviște, a fost o viață liniștită, tihnită, pastoral-patriarhală. Totalitatea cetățenilor dintr-un sat se numeau obște, care era condusă de Sfatul bătrânilor, din care făceau parte cei mai înțelepți, iar hotărârile care se luau în adunare nu se scriau, dar se respectau cu sfințenie. Folosința pământului, până la începutul secolului XX, se făcea în devălmășie (în comun), după necesități și trebuințe, la fel a în alte părți ale spaiului românesc. Cu timpul, numărul populației crescând, neamurile au început să se separe, locurile pentru agricultură mărindu-e prin defrișări.
Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, cojocăria, dogăria, dulgheria, morăritul.
Negoțul. Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un magazin, denumit boldă, și câte-o cârciumă, unde se vindeau băuturi alcoolice. Negoțul s-a intensificat după războaiele mondiale, cel particular dispărând - apărând cel cooperatist și de stat.
Tradiții
[modificare | modificare sursă]Loviștea fiind populată din timpuri străvechi, locuitorii ei au acumulat de-a lungul secolelor credințe, datini, obiceiuri care au format un adevărat tezaur folcloric. Ocupația de bază fiind păstoritul o dată cu ea au fost transmise de la păstorii vârstnici la cei mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești.
Obiceiurile populare cele mai cunoscut sunt cele legate de sărbătorile de iarnă: Ignatul, Colindul, Steaua, Irozii, Sorcova, Capra, Busuiocul (de Bobotează), Iordănitorii.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Boișoara
Români (87,07%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (12,93%)
Componența confesională a comunei Boișoara
Ortodocși (84,69%)
Alte religii (1,24%)
Necunoscută (14,06%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Boișoara se ridică la 967 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.313 locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,07%), iar pentru 12,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,69%), iar pentru 14,06% nu se cunoaște apartenența confesională.[9] Conform datelor recensământului din 2021, repartiția pe sate a populației comunei era următoarea: Boișoara 478 locuitori, Găujani 262 locuitori, Bumbuiești 227 locuitori.[necesită citare]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Boișoara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan-Cristian Mohanu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||
| Blocul Suveranist Român(d) | 1 | |||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Constantin Mohanu (1933 - 2006), istoric, folclorist;
- Nineta Popa (n. 1959), interpretă de muzică populară;
- Gheorghe Ceaușilă (n. 1966), fotbalist, antrenor
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Boișoara, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 508.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Boișoara”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 10.
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Munții Făgăraș (sit de importanță comunitară)
