Comuna Muereasca, Vâlcea
| Muereasca | |
| — comună — | |
| Localizarea satului pe harta României | |
| Coordonate: 45°11′09″N 24°19′21″E / 45.18583°N 24.32250°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 171539 |
| Reședință | Muereasca |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Muereasca[*] | Ion Ungureanu[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 42,88 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.063 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 247405 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Muereasca (în trecut, Moreasca și Muereștile) este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Andreiești, Frâncești-Coasta, Găvănești, Hotarele, Muereasca (reședința), Muereasca de Sus, Pripoara și Șuta.[3] Principala atracție a comunei o reprezintă Mănăstirea Frăsinei.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Denumirea comunei provine de la cuvântul moară. Pârâul Muereasca ce tranversează comuna de la vest spre est, are în obârșia sa două izvoare: Moristița Mare și Moristița Mică. Astfel că de la termenul de moristiță se derivează cuvântul morișcuță și apoi moară. Această origine a comunei este întărită de un document din vremea domniei lui Mihai Viteazul care arată următoarele: “Mihai Viteazul voievod întărește lui Oprea, lui Stan și lui Stanciu și lui Canda ocina în Comanca, în padurea Răpuroasa și în Moreasca”.[4]
Cadru geografic
[modificare | modificare sursă]Comuna este situată în nordul județului, învecinându-se în partea de est cu comuna Bujoreni, la vest cu Băile Olănești, la sud cu comuna Vlădești iar la nord cu orașul Călimănești.
Din punct de vedere hidrografic, comuna este deservită de Pârâul Muereasca, care are diverși afluenți. Bazinul hidrografic mare a comunei, în urma ploilor, pârâul iese din matcă și pot apărea zone și terenuri cu alunecări de teren dar și zone inundabile.
Localitatea are o suprafață totală de 4288 ha, intravilanul având 341 ha și extravilanul 3947. Din bilanțul teritorial extras, rezultă că 37% din suprafața totală a comunei îl reprezintă terenul agricol respectiv 1525 ha iar diferența de 63% respectiv 2763 ha este terenul neagricol. Structural terenul este împărțiț astfel:
- Arabil – 301 ha;
- Pomicol – 231 ha;
- Pășuni și fânețe – 993 ha;
- Păduri – 2564 ha;
- Ape – 47 ha;
- Neagricol – 152 ha;
Clima este temperat continentală, temperatura medie anuală fiind de 9 – 15° C.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară a comunei Muereasca are loc pe 13 februarie 1574, în actele domnitorului Alexandru II Mircea (1568-1574).[5] În documentele din jurul anului 1600, comuna apare și la plural cu denumirea de Muereștile. În documentele din 1865, 1871, 1893 și 1901, comuna apare cu denumirile de Muereasca respectiv Moreasca. Într-un document din anul 1634 se arată trecerea treptată de la denumirea de Moreasca la denumirea de Muereasca. Se poate afirma cu certitudine că cele două variante au existat înainte de 1574 (anul atestării documentare a localității), dar nu s-a păstrat niciun document.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în plaiul Cozia a județului Vâlcea comunele Muereasca de Jos și Muereasca de Sus. Comuna Muereasca de Jos era compusă doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 660 de locuitori. În comună funcționau o școală înființată în anul 1858 și o biserică.[6] Comuna Muereasca de Sus era compusă din cătunele Comanca, Muereasca de Sus și Șuta, cu o populație de 1458 de locuitori. În comună funcționa o biserică cu hramul Cuvioasei Parascheva, zidită în anul 1722 de Andrei Cătana și soția sa, un schit, Frăsineiul, zidit în anul 1763 de Hagi Cârstea și Damian Râmniceanul și o școală mixtă frecventată de 38 de elevi.[7]
Aceste două comune s-au unificat înainte de 1925, formând comuna Muereștile, consemnată de Anuarul Socec în aceiași plasă, ajungând la o populație de 2508 de locuitori (în satele Chilia, Hotarele, Muereasca de Jos, Muereasca de Sus, Pripora și cătunul Șuta).[8] Reședința comunei era în satul Muereasca de Jos.[8] În 1931, comuna era împărțită în satele Andreești, Băiculești, Chilia, Frâncești-Coasta, Găvănești, Gruiu, Hotarele, Muereasca de Jos, Muereasca de Sus, Pripoara, Stupina și Șuța.[9]
În anul 1950, comuna au trecut în cadrul raionului Râmnicu Vâlcea din regiunea Vâlcea și după 1952 din regiunea Argeș, comuna primind între timp denumirea de Muereasca. În anul 1968, comuna a revenit la județul Vâlcea, reînființat, satul Muereasca de Jos fiind și el redenumit în Muereasca; Tot atunci, au fost desființate satele Chilia și Stupina (comasate cu satul Andreiești) și Găiculești-Grui (rezultat din comasarea satelor Băiculești și Gruiu, comasat cu satul Muereasca de Sus).[10][11]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Muereasca
Români (90,45%)
Alte etnii (9,55%)
Componența confesională a comunei Muereasca
Ortodocși (89,29%)
Alte religii (0,63%)
Necunoscută (10,08%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Muereasca se ridică la 2.063 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.467 de locuitori.[12] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,45%).[13] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,29%), iar pentru 10,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[14]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]
Patru monumente istorice din comuna Muereasca sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea. Din satul Andreiești găsim Mănăstirea Frăsinei (sec. XVIII - XIX), biserica veche cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” (1762-1763) și biserica nouă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1762-1763). Acestea se găsesc în reperul denumit cătunul Șuta. Ultimul monument istoric este Biserica „Sf. Nicolae” din satul Muereasca care datează din anul 1782.
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Muereasca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ion Ungureanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[15]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ (DRH: B X1 p-237; DIR, B, XVI vol VI)
- ^ (DIR: 1700-1750, Hurmuzachi, vol, VI, 1731, 26 II)
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Muereasca-de-Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 411.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Muereasca-de-Sus, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 411, 412.
- ^ a b Melbert, N., ed. (). „Comuna Muereștile”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 771.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 465. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Cozia (sit de importanță comunitară)
- Mănăstirea Frăsinei