Comuna Costești, Vâlcea
| Costești | |
| — comună — | |
 Comuna Costești, Vâlcea (în plan apropiat Mănăstirea Bistrița) | |
  Costești Costești (România) | |
| Coordonate: 45°10′N 24°2′E / 45.167°N 24.033°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vâlcea |
| SIRUTA | 169253 |
| Reședință | Costești |
| Componență | Costești, Bistrița, Pietreni, Văratici |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Costești[*] | Vasile Borăscu[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 100,2 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.738 locuitori |
| - Densitate | 35,6 loc./km² |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Costești (numit pentru un timp, Regele Carol al III-lea) este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bistrița, Costești (reședința), Pietreni și Văratici.[2]
Se caracterizează printr-un relief de aproape 80% muntos și restul deluros. Acest aspect a influențat și ocupația locuitorilor comunei, circa 3600–3700 la număr, care este orientată spre exploatarea lemnului și prelucrarea lui, exploatarea calcarului din carieră în majoritate pentru Uzinele Sodice Govora (din Râmnicu Vâlcea), diferite meșteșuguri populare, oierit și creșterea animalelor mari (bovine).
Se remarcă existența unei bogății a subsolului insuficient exploatată, a unor izvoare de apă ioduroasă și sulfuroasă. În perioada interbelică, un medic pe nume Sacerdoțeanu, dându-și seama de puterea tămăduitoare a acestora a organizat niște stabilimente, băi cum le spunea localnicii. Au fost folosite pe timp de vară până în anul 1992 când au fost revendicate, iar în momentul de față sunt paragină.
Localitatea Costești, așa cum arată mărturiile arheologice este locuită de milenii, de circa 10.000 ani. Însă, prima atestare documentară vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512.
Pe teritoriul comunei Costești se află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și civilizația românească: Mănăstirea Bistrița izvor de înțelepciune (1494), Mănăstirea Arnota (1634, schitul Păpușa (secolul XVI), biserica din Peșteră (1633), biserica "Sfinții Îngeri" (secolul XVII), biserica Peri (1689), biserica Ciorobești (1750), biserica Grușetu (1801), biserica Grămești (1664), biserica "44 de izvoare" (1701).
De asemeni se mai poate vedea măestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră la mormântul învățătorului Dumitru Tănăsescu (1755) și Podul reginei Maria și cele două cruci săpate în stâncă (1914 – 1920).
Dealungul timpului, comuna Costești a avut un rol teritorial important: plai, plasă, organizatoarea unor târguri zonale tradiționale.
Prin așezarea sa teritorială, având acces la șoseaua DN 67 Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin, cu legătură la Râmnicu Vâlcea la șoseaua E 81, oferă un potențial turistic deosebit. În afara mănăstirilor enunțate mai sus, se mai pot viziona rezervația naturală Muzeul Trovanților, Muzeul de artă "Dumitru D. Anghel" (fiu al locului), Peștera Liliecilor, alte peșteri, trasee montane de o rară frumusețe și acces la Parcul Național Buila-Vânturarița.
La circa 5 km se află o ctitorie importantă pentru neamul românesc Mănăstirea Horezu.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Costești
Români (88,5%)
Romi (1,46%)
Alte etnii (0,22%)
Necunoscută (9,82%)
Componența confesională a comunei Costești
Ortodocși (89,26%)
Alte religii (0,66%)
Necunoscută (10,08%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Costești se ridică la 2.738 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.244 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,5%), cu o minoritate de romi (1,46%), iar pentru 9,82% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,26%), iar pentru 10,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Horezu a județului Vâlcea și era formată din satele Bistrița, Ciorobești, Costești, Negulești, Petreni, Văraticele și din mahalalele Gămești și Țigănia, cu o populație de 2476 de locuitori. În comună funcționau șapte biserici, două mănăstiri, un schit și o școală înființată în anul 1862, frecventată de 52 de băieți și trei fete.[6]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceiași plasă, cu satele Bistrița, Costești, Ferigile, Negrulești, Petreni și Văratici, având o populație de 3172 de locuitori.[7] În 1931, satul Negrulești a trecut la comuna Bodești,[8] comuna Costești capătând tot atunci, denumirea de Regele Carol al II-lea, fiind împărțită în satele Bistrița, Costești, Ferigile (reședința), Pietreni și Văratici.[9]
În contextul instaurării regimului comunist, comuna Regele Carol al III-lea a reprimit imediat denumirea de Costești, fiind arondată raionului Horezu din regiunea Vâlcea și după 1956 din regiunea Argeș. În 1968, comuna a revenit la județul Vâlcea, reînființat, satul Ferigile fiind desființat și comasat cu satul Costești (devenit reședință);[10][11]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Costești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Borăscu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
| Partidul S.O.S. România | 1 | |||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Petrea „Crețul” Șolcan (1810 - 1887), violonist, lăutar;
- Fenelon Sacerdoțeanu (1902 - 1982), medic;
- Aurelian Sacerdoțeanu (1904 - 1976), istoric;
- Alexandru Bălintescu (1920 - 1990), istoric.
- Iulian Vladu (n. 1961), politician.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Costești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 676, 677.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Costești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 766.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 452. .
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 466. .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Buila - Vânturarița (sit de importanță comunitară)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Biserica Secaturi, 11 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Biserica 44 de Izvoare, 14 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
