Comuna Sutești, Vâlcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sutești
—  Comună  —
Sutești se află în România
Sutești
Sutești
Sutești (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 44°40′22″N 24°12′11″E / 44.67278°N 24.20306°E / 44.67278; 24.2030644°40′22″N 24°12′11″E / 44.67278°N 24.20306°E / 44.67278; 24.20306

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Valcea.svg Vâlcea

SIRUTA 173597

Reședință Sutești
Componență

Guvernare
 - Primar Carmen-Florentina Lixandru[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2031 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 2.468 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 247670

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sutești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Boroșești, Măzili, Sutești (reședința) și Verdea.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Sutești este situată în sudul județului Vâlcea, traversată de DN 67B Drăgășani - Sutești - Tg. Jiu (km 127 până la Tg. Jiu) pe valea pâraielor Verdea și Pesceana, având ca vecini la Est municipiul Drăgășani, la Vest localitățile Creteni și Amărăști, la Nord localitățile Mitrofani, Glăvile și Orlești, la Sud localitățile Drăgășani, Ștefănesti și Lungești.

Relief și clima[modificare | modificare sursă]

În comună predomină forma de deal, iar clima este temperat-continentală.

Flora și Fauna[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere al florei se poate spune că există o mare varietate de specii, însă nimic care să fie remarcat în mod deosebit. Ca animale sălbatice putem menționa: vulpi, căprioare, lupi, porci mistreți, și iepuri.

Apele[modificare | modificare sursă]

Există pârâul Verdea care trece la câțiva zeci de metri de centrul comunei. În apropiere se află și pârâul Pesceana, cu care se unește, la ieșirea din comună, spre orașul Drăgășani.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune a comunei o reprezintă Hrisovul lui Neagoe Basarab Voievod, din 3 august 1514. Pergamentul este deteriorat și are lacune. Pentru claritate, se utilizează o traducere aflată la Arhivele Naționale ale României din București (Condica Mănăstirii Strehaia, ms.326, f.27). Prin acest act, voievodul întărește moșii la multi moșneni, între care și lui Diicu cu fiii săi: "Să le fie Suteștii jumătate, pentru că le este bătrână și dreaptă moșie moștenească".

Alt document privitor la Sutești este din 3 iunie 1548, când Mircea Vodă Ciobanul întărește lui Boicu din Zlătărei două ogoare cumpărate “de la Ioana din Sutești” cu 160 de aspri" (DRH, IV, p. 305).

În istoria de veacuri a comunei Sutești, bravii săi locuitori au participat la evenimentele istorice ce au avut loc pe teritoriul țării noastre, putând aminti că în 5 martie 1821, Tudor Vladimirescu și Iancu Jianu, venind de la Benesti cu armata de panduri, au trecut prin Sutești și au prânzit la Drăgășani (vezi pr. D. Bălașa, în BOR, 1982, 3-4, p. 376-379; Idem, Tudor Valdimirescu și Iancu Jianu în Studii vâlcene, V, 1982).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Sutești

     Români (96.84%)

     Necunoscută (2.75%)

     Altă etnie (0.39%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Sutești

     Ortodocși (96.45%)

     Necunoscută (2.65%)

     Altă religie (0.88%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sutești se ridică la 2.031 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.468 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,85%). Pentru 2,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,45%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Sutești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Carmen-Florentina Lixandru[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 4        
Partidul Social Democrat 4        
Partidul România Unită 2        
Partidul Social Românesc 1        

Economie[modificare | modificare sursă]

Comuna are ca profil economic dominant agricultura. Potențialul natural al solului este reprezentat de teren arabil și pădure; subsolul nu a fost încă exploatat. Principalele funcții economice sunt agricultura și creșterea animalelor.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

  • Numărul de medici în anul 2007: 2.
  • Numărul de personal sanitar în anul 2007: 2.
  • Farmacii: 0
  • Numărul locuitorilor care au vârstă de peste 90 de ani: 2.
  • Numărul locuitorilor care au vârstă de peste 100 de ani: 0.

Cultură[modificare | modificare sursă]

  • Căminul cultural: a luat ființă în anul 1938 și purta numele de Constantin Brâncoveanu. Clădirea nouă s-a inaugurat în 1982, dar timp de 18 ani, s-a degradat continuu, actualul primar, Ion Stănescu, reușind să-l repare și să-i dea aspectul de lăcaș de cultură asa cum își avea destinația. În cadrul său se află o mare sală de spectacole, săli de ședință (simpozioane), dependințe pentru organizarea de spectacole. În cadrul Căminului Cultural s-a înființat un ansamblu folcloric Trandafirii, folosindu-se talente locale. În ultima perioadă, aici a avut loc lansare de carte (volumul de versuri al poetului moldovean Grigore Vieru Acum și în veac), sărbătoarea pomului de iarnă, printr-un fastuos spectacol.
  • Biblioteca comunală:

Înființată în 1948, numărul inițial de volume - 250, în prezent(2007) - 6240, carte în limba română, cititori majoritate tineri.

  • Monumente istorice:

Alături de monumentele istorice cu destinație de cult enumerate mai sus, constând în schituri de lemn și bisericuțe, în centrul comunei se află Monumentul Eroilor, construit în anul 1929, renovat în anul 2000, asa cum am mai arătat, de tânărul și inimosul primar, domnul Ion Stănescu, pe funcție în prezent, dându-i fata cuvenită, ca semn al omagiului adus celor ce și-au jertfit viata pentru patrie.

  • Învățământ:Prima consemnare a școlii coordonatoare Sutești - Mazili, care a funcționat prin diferite case este găsită într-un registru de procese verbale de inspecție datat “28 septembrie 1893 - revizor de pecetă - sigiliu. A. Papilian”.

Construcția școlii coordonatoare din satul Mazili a fost începută în anul 1913, 16 ianuarie,așa cum este consemnat într-un document din anul 1923. Actualul local modern a fost inaugurat în anul 1972, dispunând de săli de clasă moderne și laboratoare, fără dotarea tehnică și de calcul corespunzătoare. Numărul sălilor de clasă este de 10. În localitate, alături de școala coordonatoare, își desfășoară activitatea școlile din: -satul Verdea, cu clasele I-IV, înființată în anul 1893, edificiul cu două săli de clasă fiind construit după 1950. -satul Boroșești, cu clasele I-IV, înființată în anul 1893, edificiul cu două săli de clasă fiind construit după 1950. Biblioteca publică locală datează din anul 1948, având un număr de 250 de volume inițial, în prezent numărul lor fiind de 6240 și din 1982 funcționează într-o sală modernă, în cadrul Căminului Cutural, totuți nu beneficiază de mobilier modern de depozitare a cărtilor. Cititorii sunt în majoritate elevi. După 1962, în comuna Sutești, în funcție de numărul de copii, au luat fiintă grădinitele, care nu au sedii separate, funcționând în prezent prin spatii improvizate, în cadrul școlilor: Verdea, Sutești. Numărul total de copii înscriși la grădiniță este de 65.

  • Biserica

Locuitorii comunei Sutești sunt de religie ortodoxă. Aceștia au la dispoziție următoarele 5 edificii de cult: 1. Biserica parohială Sf. Apostoli, Sutești - Mazili, construită în anul 1900. 2. Biserica filială Sf. Voievozi, Boroșești, datată 1892, refăcută 1896,monument istoric, autor Vasile Ierodiaconu Tecianu. 3. Biserica filială Sf. Nicolae (din lemn), datată 1792, Cetățuia, monument istoric, autor Pârvu Tătaru. 4. Sutești - Biserica filială Adormirea Maicii Domnului (din lemn),monument istoric. 5. Biserica Verdea, cu hramul Sfânta Treime, construită în anul 1821 și refăcută în anul 1867 și 1925. În cadrul bisericilor slujesc un număr de 3 preoți.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Diverse[modificare | modificare sursă]

44°40′N 24°12′E / 44.667°N 24.200°E / 44.667; 24.200

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

1. Misăilescu-Panu, Bălașa Dumitru, "Codicele de la Sutești-Vâlcea" (Le "Codex" de Sutești-Vâlcea). Sutești-Vâlcea, Fundația "Dokiana", 1999, 54 p.

2. Arhivele Statului din București (Condica M-Rii Strehaia, ms.326, f.27).

3. (DRH, IV, p. 305)

4. BOR, 1982, 3-4, p. 376-379; Idem, Tudor Valdimirescu și Iancu Jianu în Studii vâlcene, V, 1982.

Surse[modificare | modificare sursă]

1. http://www.comune.ro/?/comuna/icom2993/

2. http://www.primaria-sutesti-valcea.ro/