Sari la conținut

Austrieci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Austriac)
Austrieci
Österreicher
Mozart Haydn Arnold Schwarzenegger Emperor Franz Joseph

Johann Strauss IISigmund Freud

1: Wolfgang Amadeus Mozart • Joseph Haydn • Arnold Schwarzenegger (austriac-american)
2: Kaiserul Franz Joseph

3: Johann Straus al II-lea • Sigmund Freud
Populație totală
10.000.000
Regiuni cu populație semnificativă
 Austria        7.800.000
 Statele Unite735.130
 Italia (Tirolul de Sud)309.000[1]
 Germania (Bavaria)230.000
 Canada20.280[2]
  Elveția80.000
 Australia45.530[3]
 Regatul Unit24.000
 Africa de Sud20.200
 Cehia (Moravia de Sud)9.300
 Suedia6.300
 Brazilia4.000
 Argentina3.000
 Ungaria (Budapesta)2.570
 Grecia1.800
 Noua Zeelandă1.300
 Slovacia (Pressburg)330
 Slovenia180[4]
 Croația1,000
Limbi vorbite
Germană
Religii
Majoritar Catolicism,Minoritar Ortodoxie și Protestantism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Germani, Olandezi, Englezi, Frizoni, Danezi, Suedezi, Norvegieni

Austriecii (în germană Österreicher) sunt un popor germanic a cărui origine se găsește în vestul Europei Centrale, în Austria. Din punct de vedere istoric, austriecii au avut legături în trecut cu poporul german, iar unii austrieci încă se percep ca etnici germani. Marea majoritate a austriecilor, însă, nu s-au mai perceput ca etnici germani după Al Doilea Război Mondial. Termenul de „austrieci” a fost aplicat populației Austriei habsburgice în secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea.

Nume

[modificare | modificare sursă]

Cuvântul „austriac” este un derivat al numelui propriu Austria, care este o latinizare a Österreich, numele german pentru Austria. Acest cuvânt este derivat din „Ostarrîchi”, care apare pentru prima dată în 996. Aceasta, la rândul său, este, probabil, o traducere a Marcha Orientalis latină, care înseamnă „frontieră de est” (sau marca de est; și anume delimitarea frontierei de est a Sfântului Imperiu Roman). A fost o marcă a Marelui Ducat de Bavaria, condus de către Casa de Babenberg de la 976 d. Hr. În secolul al XII-lea, în temeiul Orientalis Marcha Babenbergs a devenit independent de Bavaria. Ceea ce este astăzi cunoscut sub numele de Austria Inferioară (Niederösterreich) corespunde cu Orientalis Marcha în timp ce Austria Superioară (Oberösterreich) corespunde cu jumătatea de est a teritoriului de bază din Bavaria (jumătatea de vest care face parte din landul german Bavaria).

Adjectivul „austriac” a intrat în limba engleză, în secolul al XVII-lea, la data de trimitere a Austriei habsburgice. Ca substantiv, termenul „austriac” pare oarecum mai târziu, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, la început, în sensul de „membri ai filialei austriece a Casei de Habsburg” (ramura junior emergente din divizarea dinastică în Habsburgii austrieci și spanioli în 1521), dar din secolul XVIII, de asemenea, „un nativ sau locuitor din Austria”.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

În Antichitate, popoarele germanice, considerate „barbare” de romani, erau grupate în mai multe triburi, precum alemani, saxoni, frizi și bavari (sau baiuvari) care au luptat împotriva Imperiului Roman, unul dintre motivele pentru care romanii nu au reușit niciodată să cucerească toate teritoriile locuite de germani. În Epoca fierului, pe teritoriul de astăzi al Austriei s-a extins cultura Hallstatt a celților de asemenea. O altă cultură celtică care a înflorit pe teritoriul Austriei de astăzi a mai fost Cultura La Tène.

Începând cu secolul al VI-lea teritoriile locuite de germani au fost incluse în statul franc. În anul 962 s-a înființat „Sfântul Imperiu Roman”, devenit ulterior „Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană”. Începând cu secolul al XI-lea orașele au căpătat o importanță politică din ce în ce mai mare, iar germanii au întemeiat multe oraș-state. Abia în secolul al XVIII-lea s-au impus două imperii, Austria și Prusia, care au căutat, fiecare separat, unitatea germanilor.

Austria a ajuns zguduită de revoltele continue, de războiul de unitate al Italiei și de cel cu Prusia. Deși ungurii au plănuit o răscoală, ei au acționat cerând o monarhie dublă și astfel s-a format Austro-Ungaria, ca un compromis geopolitic (i.e. Compromisul Ausgleich din anul 1867), prin împărțirea imperiului în Cisleithania (teritoriile conduse respectiv administrate de Austria) și Transleithania (teritoriile conduse respectvi administrate de Ungaria).

După prăbușirea Austro-Ungariei în urma Primului Război Mondial, din landurile austriece s-a format Austria Germană, o republică independentă, care a existat pentru o perioadă foarte scurtă de timp la începutul secolului XX. Fascismul a ajuns și în Austria prin intermediul Italiei, formându-se un stat marionetă. Dar curând Austria este anexată prin forță, mai precis printr-un Anschluss (i.e. anexare) de către Germania Nazistă in anul 1938.[5]

Identitate istorică

[modificare | modificare sursă]

După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, identitatea austriacă s-a transformat într-un mod distinct de cea a germanilor, atât din punct de vedere etnic cât și național. Astfel, elitele austriece au construit o nouă identitate națională după anii 1940, în urma celei de a doua mari conflagrații mondiale.[6] Mai mult, din punct de vedere istoric, identitatea austriacă a fost aproape întotdeauna separată din punct de vedere geopolitic de cea a germanilor.

Cultură

[modificare | modificare sursă]

Cultura austriecilor este similară (dar nu identică) cu cea a germanilor din sudul Germaniei, mai precis cu cea a bavarezilor, din punct de vedere lingvistic (dialectal), gastronomic și tradițional. În același timp, cultura austriecilor a influențat anumite regiuni din Europa Centrală și de Est care se aflau în trecut sub stăpânire habsburgică (de exemplu, Bucovina, astăzi între România și Ucraina, în trecut Ducatul Bucovinei). Mai mult, cultura austriecilor, prin exponenții săi de-a lungul timpului, a adus contribuții semnificative în cadrul patrimoniului cultural universal, prin intermediul unor figuri culturale notabile precum anumiți compozitori de muzică clasică precum Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Schubert, Gustav Mahler, Johann Strauss al II-lea sau Joseph Haydn.

Limba oficială

[modificare | modificare sursă]

Limba oficială a austriecilor este limba germană (vorbită de 90% din populația Austriei),[7] standardul oficial utilizat de aceștia fiind germana austriacă (în germană Österreichisches Deutsch sau Österreichisches Hochdeutsch), deoarece germana este considerată o limbă pluricentrică astăzi iar acest standard diferă de germana vorbită în Germania sau de germana elvețiană din Elveția și Liechtenstein (nu la nivel oficial în acest microstat, ci mai degrabă la nivel de dialecte alemanice care sunt, de altfel, vorbite în landulul Vorarlberg din vestul Austriei de asemenea).[8] Acest standard al limbii germane (care diferă semnificativ de germana vorbită în Germania în ceea ce privește vocabularul și pronunția) este influențat de o serie de dialecte austro-bavareze și face parte din Sprachraum-ul german (în germană Deutscher Sprachraum, abreviat DAS). Pe lângă limba oficială standard austriacă germană, austriecii vorbesc și o serie de dialecte locale sau regionale (un exemplu notabil este cel vienez vorbit în capitala Viena).

Germana austriacă este definită de dicționarul austriac (i.e. Österreichisches Wörterbuch), publicat sub autoritatea ministerului de educație, artă și cultură. Astfel, toate site-urile, anunțuri oficiale și de cele mai multe mass-media sunt realizate în germana austriacă. Limbile minorităților din Austria sunt: slovena, croata și maghiara care sunt vorbite și recunoscute oficial.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ https://assets-eu-01.kc-usercontent.com/b5376750-8076-01cf-17d2-d343e29778a7/dcac2513-3b29-401d-a326-8c6e3632f1d9/JB2025%20-%20web.pdf
  2. ↑ https://www150.statcan.gc.ca/t1/tbl1/en/tv.action?pid=9810033801
  3. ↑ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  4. ↑ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  5. ↑ Tina Gayle (). „Anschluss: The German Annexation of Austria Explained”. History Hit. Accesat în .
  6. ↑ „Volume 5: Austrian Historical Memory and National Identity”. The University of New Orleans, Center Austria. Accesat în .
  7. ↑ „Austrian German: what is really spoken in Austria and dialect words you need to know [2024]”. Oida Austria. Accesat în .
  8. ↑ Britannica Editors. „Swiss German language”. Encyclopædia Britannica. Accesat în .
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Austrieci&oldid=17795884