Catalonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Catalonia
Catalunya
Cataluña
Catalonha
Drapelul Cataloniei Stema Cataloniei
Drapelul Cataloniei[*] coat of arms of Catalonia[*]
ImnEls Segadors
(Română: Secerătorii)
Amplasarea Cataloniei
Poziția localității Catalonia (Verde inchis)
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Escut de Barcelona.svg Barcelona
41°23′N 2°11′E / 41.383°N 2.183°E / 41.383; 2.183
Limbi oficiale Catalană, spaniolă, occitană
Sistem politic Comunitate autonomă a Spaniei
 -  Administrației Generalitat de Catalunya
 -  Președinte Carles Puigdemont (JxSí)
Legislativ Parlamentul din Catalonia
Formare
 -  Conți de Barcelona 988 
 -  Constituțiile 1283[1] 
 -  Generalitat 1359 
 -  Acordarea statutului 1932
1979 (amendată 2006) 
Suprafață
 -  Total 31.895 km² (locul 6 în cadrul Spaniei)
Populație
 -  Recensământ 2016 7,522,596 
 -  Densitate 234 loc/km² 
PIB (nominal) estimări 
 -  Total 204.666 Milioane € (2015) 
 -  Pe cap de locuitor 27.663 € 
Monedă Euro (EUR)
Prefix telefonic +34 97- (Barcelona: +34 93)
Domeniu Internet .cat, .es4, .eu5
Fus orar CET (UTC+1)
 -  Ora de vară (ODV) CEST (UTC+2)
4Codul ISO 3166-2 este CT, dar domeniul .es nu este în Spaniei
5 Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Spania face parte
Harta din Catalonia
Lumea catalană
Limbă
Gramatica
Fonetică și ortografie
Institut d'Estudis Catalans
Acadèmia Valenciana de la Llengua
Istorie
Istoria Cataloniei · Conți de Barcelona
Coroana de Aragon · Tratatul de la Pyrenees
Construcții catalane
Decretos de Nueva Planta
Geografie
Țări catalane
Catalonia · Valencia · Insulele Baleare
Catalonia de Nord · Franja de Ponent
Andorra · Alghero
Guvernare
Generalitat de Catalunya
Generalitat Valenciana
Govern de les Illes Balears
Consell General de les Valls (Andorra)
Tradiții
Castelle · Correfocuri
Mituri și legende
Arte
Literatura catalană · Antoni Gaudí · Modernisme
La Renaixença · Noucentisme
Salvador Dalí · Joan Miró
vezi/editează

Catalonia (în catalană Catalunya, în spaniolă Cataluña, în occitană (aranesă) Catalonha) este o comunitate autonomă (în catalană: Comunitat autònoma, în spaniola: Comunidad autonoma) a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice. Acesta este desemnat ca o "naționalitate istorică" prin Statutul de Autonomie[2]. Capitala și cel mai mare oraș este Barcelona, ​​al doilea cel mai populat municipiu din Spania.

Constituie nucleul original și cel mai important și mai extins teritoriu al limbii și culturii catalane. Spre deosebire de Regiunea autonomă Catalonia, cunoscută uneori și sub numele de Principat sau de "Catalonia strictă" (catalană: Catalunya estricta), există și regiunea istorică Catalonia, mai extinsă ca suprafață, care, pe lângă provincia autonomă Catalonia, include Catalonia de Nord (catalană: Catalunya Nord), o provincie a Franței din 1659, provincia vecină Valencia, (catalană: València), Insulele Baleare (catalană: Illes Balears), Andorra, și o zonă adiacentă din Aragon (referită informal ca Franja de Ponent). Toate aceste zone sunt asociate cu istoria poporului catalan și cu răspândirea limbii catalane. Întreaga regiune istorică amintită este cunoscută sub numele de Țările Catalane (catalană: Països Catalans). Termenul Catalonia este, oricum, câteodată aplicat de catalani, mai ales de cercurile naționaliste, pentru întreaga regiune istorică vorbitoare de catalană.

Din punct de vedere administrativ Catalonia este divizată în patru provincii: Barcelona, Girona, Lleida, și Tarragona. De asemenea provinciile sunt divizate in „comarques”, adică districte sau raioane.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

Numele Catalunya ("Catalonia") a început să fie folosit pentru patria catalanilor ("Cathalanenses") în sfârșitul secolului al 11-lea și probabil a fost utilizat ca o referință teritorială la grupul de județe, care a cuprins o parte din luna martie a Gothia și martie Hispaniei sub controlul contelui de Barcelona și rudele sale. Originea numelui Catalunya face obiectul unor diverse interpretări, din cauza lipsei de dovezi.

O teorie sugerează că Catalunya provine de la numele Gothia (sau Gauthia) Launia ( "Teren de goți"), de la originile contorizează catalane, lorzi și oameni au fost găsite în luna martie a Gothia, cunoscut sub numele de Gothia, de unde Gothland> Gothlandia> Gothalania> Cathalaunia> Catalonia, teoretic, derivat.

Istorie[modificare | modificare sursă]

După căderea Imperiului Roman de Apus, zona a fost condusă de vizigoti până la 718, când a fost cucerit de către musulmani, devenind o parte din Al-Andalus. Regat francă a cucerit zona dintre Pirinei și râul Llobregat în 801 ca un tampon împotriva musulmanilor, creând Conți de Barcelona și altele. In timpul secolului al 9-lea, contele Wilfred "Păros" a făcut titlul său ereditar și a fondat dinastia Barcelona, ​​care a condus Catalonia până la 1410.

În 987 Borrell II, Conte de Barcelona, nu recunoaște Hugh Capet ca său rege, a face succesorii săi (la Ramon Borrell I-Ramon Berenguer IV) independente de facto. În 1137 Ramon Berenguer IV, Conte de Barcelona, a decis să accepte Ramiro II de Aragon pe propunerea să se căsătorească cu Regina Petronila, stabilirea Uniunea dinastică a județului Barcelona cu Regatul Aragonului, aderarea Coroanei Aragonului și ce Comitatele Catalană care s-au unit sub Comitatul Barcelona într-un principat.

Ca un teritoriu de coastă, Catalunia a devenit baza forțelor maritime ale Coroanei, care se răspândesc puterea aragonez Coroanei în Marea Mediterană, și a făcut Barcelona într-un oraș puternic și bogat. Trei importante instituții constituționale în acest timp a fost organismul parlamentar Corts Catalanes (catalană parlamentul), Generalitat și (în orașul Barcelona) Consell de Cent.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Regiunea autonomă Catalona se învecinează cu Valencia la sud, cu Aragon la vest, cu Franța și Andorra la nord și cu Marea Mediterană la est și la sud-est.

Munți:

  • Pirinei și Catalani: Val d'Aran în partea de nord, Pica d'Estats 3141 m., Puigmal 2911 m., depresiunea Cerdanya, pasul Perthus (în apropriere de drumul antic din timpul romanilor).
  • Munți de pe litoralul catalan: Montseny, Montserrat, Montsant.
  • Sistem Iberic: Maestrat.

Râuri principale:

  • Fluvià
  • Ter
  • Tordera
  • Besòs
  • Llobregat
  • Foix
  • Francolí
  • Gaià
  • Ebru (catalană: Ebre) și afluenții săi: Noguera Pallaresa, Noguera Ribagorçana, Segre, Valira.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima din Catalonia este foarte diversă. Zonele cu populația situată pe coasta din Tarragona, Barcelona și Girona au un climat mediteranean, partea interioară (inclusiv provincia Lleida și partea interioară a Barcelona) cuprind un climat continental mediteranian iar Munții Pirinei au un climat alpin.

În zona mediteraneană, verile sunt uscate și călduroase, iar temperatura maximă este în jur de 25-30 °C. Iarna este rece în unele zone și ninge frecvent în Munții Pirinei, ocazional ninge la altitudini mai mici, chiar și în zonele de coasta iar primăvara și toamna sunt de obicei anotimpuri ploioase.

Parte interioară din Catalonia este caldă și uscată pe timpul verii. Temperatura poate ajunge la 35 °C, în unele zile chiar și la 40 °C. Nopțile sunt mai reci decât la coastă, cu temperaturi de aproximativ 14 °- 16 °C.

Politică[modificare | modificare sursă]

Numele oficial al administrației autonome catalane (incluzând consiliul executiv sau guvernul, parlamentul și președintele) este Generalitat de Catalunya. Regiunea deține propria ei forță de poliție civilă locală, Mossos d'Esquadra, care după obținerea autonomiei preia o parte din atribuțiile instituțiilor Guardia Civil și Policia Nacional, aflate sub conducerea guvernului central spaniol.

Spre deosebire de Țara Bascilor (comunitățiile autonome Navarra și Euskadi), Catalonia nu are un sistem fiscal independent de guvernul spaniol central.

În ultimii ani, viața politică a Spaniei și Cataloniei a fost zguduită de scandaluri de corupție la nivel înalt.[1] [2][3][3]

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Catalonia constă din patru provincii (Barcelona, Girona, Lleida și Tarragona), create de către Javier de Burgos prin decretul regal de la 30 noiembrie 1833. De asemenea provinciile sunt divizate in 42 "comarques", adică districte sau raioane. Fiecare dintre ele se mai împarte în municipii, al căror număr total este 948.

Patrimoniul cultural[modificare | modificare sursă]

Sagrada Família

Locuri din patrimoniul mondial UNESCO în Catalonia[modificare | modificare sursă]

Tradiții[modificare | modificare sursă]

Castell

Printre cele mai importante festivități se numără correfocs, în care „dracii" „se joacă” cu focul și cu oamenii. Acești draci nu sunt în acest caz încarnarea răului; ei sunt exuberanți, dansând pe sunetele tamburinelor și ale tradiționalului oboi, timp în care lansează focuri de artificii.

Dar poate cele mai spectaculoase dintre festivalurile catalane sunt acelea ale colles castelleres, grupuri de entuziaști care formează turnuri de oameni impresionante (până la înălțimea a nouă oameni). Această tradiție veche, care acum s-a extins într-o mare parte a Cataloniei, și care a devenit un show, sau sport care atrage mii și mii de catalani. Alte sărbători folclorice importante sunt carnavalul din Vilanova i la Geltrú și Patumul din Berga.

Catalanii au și o muzică deosebită de dansuri. Dansul numit sardana este un dans deschis, circular, care își are originea in Catalonia de nord, mai cu seamă în districtul Empordà din provincia Girona. El este dansat în zilele noastre în piețe și străzi, pe muzica unor ansambluri de instrumente de suflat numite cobles. Oricine se poate alătura dansatorilor.

Simboluri[modificare | modificare sursă]

Catalonia are propriile simboluri naționale distinctive[4], cum ar fi:

  • Drapelul din Catalonia, numit Senyera, este se bazează pe emblema heraldică a conților din Barcelona și stema Coroanei de Aragon, care este format din patru dungi roșii pe un fond de aur. Acesta a fost un simbol oficial, deoarece Statutul Cataloniei din 1932.
  • Ziua Națională a Cataloniei este pe al 11 septembrie, și este numit în mod obișnuit La Diada. Ea comemorează 1714 asediul Barcelona înfrângerii în timpul războiului de succesiune spaniol.
  • Els Segadors (Secerătorii) este imnul național din Catalonia. A fost scrisă în forma sa actuală de către Emili Guanyavents în 1899. Cantecul este oficial prin lege de la 25 februarie 1993. Aceasta se bazează pe evenimentele din 1640 în timpul Revoltei din Catalonia.
  • Ziua Sfântul Gheorghe (catalană: Diada de Sant Jordi) este larg celebrată în toate orașele din Catalonia, pe 23 aprilie și include un schimb de cărți și trandafiri între cupluri sau membri ai familiei.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Las Cortes Catalanas y la primera Generalidad medieval (s. XIII-XIV). http://usuarios.multimania.es/maarian/Catalunya/historiacataluna/las_cortes_catalanas_.htm. Accesat la 21 ianuarie 2013. 
  2. ^ Statutul de Autonomie din Catalonia (articolul 1)”. Gencat.cat. http://www.gencat.cat/generalitat/eng/estatut/titol_preliminar.htm#a1. Accesat la 25 aprilie 2010. 
  3. ^ Eroare: niciun |titlu) specificat la utilizarea formatului {{Citat web}}. https://www.romanialibera.ro/actualitate/international/trezorierul-partidului-la-putere-in-catalonia-a-fost-arestat-pentru-coruptie-397258. 
  4. ^ Statutul de Autonomie din Catalonia (articolul 8)”. Gencat.cat. http://www.gencat.cat/generalitat/eng/estatut/titol_preliminar.htm#a8. Accesat la 25 aprilie 2010. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]