Austria Germană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Austria Germană
Austria
Deutsch-Österreich
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Flag of Bukowina.svg 1918 – 1919 Flag of Austria.svg Flag of Bohemia.svg Flag of Italy (1861-1946).svg Flag of the State of Slovenes, Croats and Serbs.svg
Provinciile revendicate de Austria Germană, superpozate peste conturul frontierei ulterioare ale Primei republici
Provinciile revendicate de Austria Germană, superpozate peste conturul frontierei ulterioare ale Primei republici
Capitală Viena
Limbă germană
Religie Romano-Catolicism
Guvernare
Formă de guvernare Republică
Președinte  
 - 5 martie 1919-
    9 decembrie 1920
 
Karl Seitz
Cancelar  
 - 30 octombrie 1918-
    7 iulie 1920
 
Karl Renner
Legislativ Reichsrat
Istorie
Epoca istorică Perioada interbelică
Declararea Republicii 12 noiembrie 1918
Reichsratul revendică
    toată Cisleithania
22 noiembrie 1918
Tratatul de la Saint Germain en Laye 10 septembrie 1919
Economie
Monedă Coroană austro-ungară, ștampilată cu mențiunea Deutschösterreich

Republica Austria Germană (germană Republik Deutschösterreich sau Deutsch-Österreich) a fost un stat succesor al Imperiului Austro-Ungar în urma dezmembrării acestuia la sfârșitul Primului Război Mondial. Statul revendica teritoriile cu o populație majoritar germană din teritoriile imperiale Austriece (Cisleithania) ale Austro-Ungariei. Aceste teritorii corespund majorității teritoriului actualului stat Austria precum și Provincia Bolzano și orașul Tarvisio actualmente în Italia, provinciile Carintia și Stiria din Slovenia actuală și Regiunea Sudeților și Boemia Germană, actualmente din Republica Cehă. În total, aceste revendicări reprezentau o suprafață de aproximativ 118.311 km² și 10,4 milioane locuitori.

La sfârșitul lui 1918, la prăbușirea Imperiului, deputații germani din parlamentrul părții austriece a Austro-Ungariei (Reichsrat), au decis formarea statului Austriei Germane. Aceștia au format "Adunarea provizorie a Statului independent austriac german" și au ales trei președinți din partidele majoritare și un cancelar, în persoana lui Karl Renner. Adunarea includea și reprezentanți ai Boemiei, Moraviei și Sileziei Austriece care au refuzat să adere la nou creatul stat Cehoslovacia, stat declarat pe data de 28 octombrie 1918.

A doua zi după abdicarea Împăratului Carol I, pe data de 12 noiembrie, Republica Austria Germană a fost declarată. Adunarea provizorie a editat o constituție provizorie care declara că: "Austria Germană este o republică democratică" (Articolul 1) și că "Austria Germană este o componentă a Republicii Germane" (Articolul 2). Pe data de 22 noiembrie, adunarea națională a revendicat oficial toate teritoriile cu o populație majoritar germană din Cisleithania.

Cu toate acestea, Aliații din primul război mondial se opuneau majorității revendicărilor și nu au opus rezistență revendicărilor din partea Italiei, Cehoslovaciei și a Statului Slovenilor, Croaților și Sârbilor. Prin Tratatul de la Saint Germain en Laye, semnat de cancelarul austriac Karl Renner la data de 10 septembrie 1919, aliații au definit frontierele statelor succesoare Cisleithaniei. Astfel numele "Austria Germană" a fost schimbat în "Austria", iar orice posibilitate de unire cu Germania a fost interzisă, dând naștere astfel erei Primei Republici a Austriei.