Franz Ferdinand al Austriei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arhiducele Franz Ferdinand
Franz ferdinand.jpg
Date personale
Nume la naștere Franz Ferdinand Karl Ludwig Josef von Habsburg-Lothringen, Erzherzog
Născut 18 decembrie 1863(1863-12-18)
Graz, Austria
Decedat (50 de ani)
Sarajevo, Austro-Ungaria
Înmormântat Artstetten Castle[*] Modificați la Wikidata
Părinți Arhiducele Carol Ludovic al Austriei
Prințesa Maria Annunciata de Bourbon-Două Sicilii Modificați la Wikidata
Frați și surori Archduchess Maria Annunciata of Austria[*]
Arhiducesa Margarete Sophie a Austriei
Arhiducesa Elisabeta Amalia a Austriei
Arhiducele Otto Franz al Austriei
Arhiducele Ferdinand Karl de Austria Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Sofia, Ducesă de Hohenberg
Copii Prințesa Sophie von Hohenberg
Maximilian, Duce de Hohenberg
Prinț Ernst von Hohenberg
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Religie Biserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
Ocupație om politic Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluri Moștenitor prezumtiv
Familie nobiliară Casa de Habsburg-Lorena
Arhiduce de Austria-Este
Domnie 1889 - 1914
Predecesor Francisc al II-lea
ca arhiduce de Austria-Este
de asemenea Francisc al V-lea ca Duce de Modena
Succesor Carol I
Semnătură
Archduke Franz Ferdinand of Austria Signature.svg
Prezență online

Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei (n. 18 decembrie 1863, Graz – d. 28 iunie 1914, Sarajevo) a fost moștenitorul tronului imperiului Austro-Ungar din 1896 până la asasinarea sa la Sarajevo în data de 28 iunie 1914. Atentatul de la Sarajevo a constituit factorul care a declanșat începerea Primului război mondial.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Franz Ferdinand s-a născut în Graz, Austria, fiind fiul cel mare al arhiducelui Karl Ludwig (fratele cel tînăr a lui Franz Josef al Austriei) și al Prințesei Maria Annunciata (a doua soție a lui Karl Ludwig). Când avea 12 ani, a murit unchiul său Ducele Francisc al V-lea de Modena, care l-a numit moștenitor, cu condiția ca Franz Ferdinand să își adauge Este la nume. În 1877 Franz Ferdinand a intrat în armata austro-ungară cu gradul de locotenent. A fost un pasionat vânător. În 1883 a vizitat pentru prima dată Italia, în 1885 a vizitat Egiptul, Palestina, Siria, și Turcia. În 1889 a vizitat Germania.

În 1889 viața lui Franz s-a schimbat în mod dramatic după sinuciderea vărului său Prințul Rudolf al Austriei, succesorul la tronul Austriei. Următorul în linie era tatăl său, care a renunțat, Franz devenind astfel primul succesor la tronul imperiului.

Căsătorie și familie[modificare | modificare sursă]

Arhiducele împreună cu familia sa.

În 1895 Franz Ferdinand a întâlnit-o pe contesa Sophia Chotek la un bal din Praga, care însă nu îndeplinea criteriile pentru a deveni o membră a casei de Habsburg. Sophia era domnișoară de onoare a arhiducesei Isabella, soția arhiducelui Friedrich, duce de Teschen. Franz Ferdinand a început să-l viziteze pe arhiducele Friedrich la vila sa din Pressburg (azi Bratislava). Relația lui Franz cu Sofia a rămas secretă, devenit cunoscută după doi ani. După multă opoziție, împăratul Franz Josef acceptă căsătoria, cu condiția ca ea să fie morganatică, adică urmașii proveniți din ea să nu aibă drept la tron.

Căsătoria a avut loc la 1 iulie 1900, la Reichstadt (azi Zákupy) în Boemia, din familia regală fiind prezentă numai mama sa vitregă, Maria Tereza.

Franz Ferdinand a avut trei copii cu Sofia:

Asasinarea[modificare | modificare sursă]

La 28 iunie 1914 la ora 11:00 am, la Sarajevo, Franz Ferdinand și soția lui Sophia au fost asasinați de Gavrilo Princip, un tânar sârb bosniac în vârsta de 19 ani, membru al organizației Mâna Neagră. Acest atentat a fost motivul care a declanșat Primul Război Mondial. Gavrilo Princip, minor conform legilor de atunci, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare și a murit în spitalul închisorii din Theresienstadt (actualmente Terezin, în Cehia), încă înainte de sfârșitul Primului Război Mondial, la 28 aprilie 1918, bolnav de tuberculoză.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • "Cronica secolului 20", Editura: „Westermann/Hermes”

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]