Maria Luisa de Parma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte persoane numite Prințesa Marie Louise, vedeți Prințesa Marie Louise (dezambiguizare).
Maria Luisa de Parma
Regină a Spaniei

Portret al reginei Maria Luisa de Vicente López, după un original de Goya (1816).
Date personale
Nume la naștereLuisa María Teresa Ana Modificați la Wikidata
Născută9 decembrie 1751(1751-12-09)
Parma, Italia
Decedată (67 de ani)
Palatul Barberini, Roma, Italia
ÎnmormântatăEl Escorial
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză) Modificați la Wikidata
PărințiFilip, Duce de Parma
Prințesa Louise Élisabeth a Franței
Frați și suroriPrințesa Isabella Maria de Parma
Ferdinand, Duce de Parma Modificați la Wikidata
Căsătorită cuCarol al IV-lea al Spaniei
CopiiCharlotte, regină a Portugaliei
Maria Louisa, regină a Etruriei
Ferdinand al VII-lea al Spaniei
Infantele Carlos, Conte de Molina
Maria Isabella, regină a celor două Sicilii
Infantele Francisco de Paula
Cetățenie Spania
 Ducatul Parmei[*] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
aristocrat[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriPrincess of Parma[*][[Princess of Parma |​]]
infanta[*][[infanta (Spanish and Portuguese royal title held by women)|​]]
Princess of Asturias[*][[Princess of Asturias (This is list of women who held the title Princess of Asturias by marriage.)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Bourbon
Domnie
Domnie1788 - 1808

Maria Luisa de Parma, regină a Spaniei (9 decembrie 1751, Parma, Italia - 2 ianuarie 1819, Roma, Italia) a fost soția regelui Carol al IV-lea al Spaniei. A fost fiica cea mică a Ducelui Filip de Parma și a soției lui Prințesa Louise Élisabeth a Franței, fiica cea mare a regelui Ludovic al XV-lea al Franței.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Prințesa Maria Luisa

Maria Luisa s-a născut la Parma, Italia. Părinții ei au fost Ducele și Ducesa de Parma. Cu trei ani înaintea nașterii ei, bourbonii au primit Ducatul de Parma prin Tratatul de la Aix-la-Chapelle; anterior ducatul fusese deținut de Austria. Mama ei, prințesă a Franței, a încercat s-o căsătorească cu Ducele de Bourgogne, moștenitor al tronului Franței. Totuși, tânărul duce a murit în 1761 așa că, în 1762 Maria Luisa s-a logodit cu Prințul de Asturia, care mai târziu a devenit regele Carol al IV-lea al Spaniei.

Căsătoria a avut loc la 4 septembrie 1766 la platul La Granja.

Cum în acea vreme nu exista nici o regină a Spaniei (regina Maria Amalia de Saxonia murise în 1760 după doar un an de regină a Spaniei), Maria Luisa a devenit de la început prima doamnă de la curte. Soțul ei era fiul și moștenitorul regelui Carol al III-lea al Spaniei anterior Duce de Parma și rege al Neapolelui și Siciliei.

Faimosul artist spaniol Goya i-a pictat câteva portrete. Adesea a fost descrisă de contemporani ca fiind urâtă (deși drăguță în tinerețe), vicioasă, grosieră care l-a dominat pe rege. A avut rivalități bine cunoscute cu Ducesa de Alba, Ducesa de Osuna și cu cumnata sa, Maria Carolina, regină a Neapolelui. Frumusețea ei a fost distrusă de multele sarcini - printre altele și-a pierdut dinții - însă a făcut eforturi să arate bine și să se îmbrace elegant; avea brațe frumoase și adesea îmbrăca rochii fără mâneci pentru a le scoate în evidență.

Maria Luisa și-a dominat soțul și se crede că a avut mulți iubiți însă nu există nici o dovadă că Maria Luisa a avut vreun iubit. Zvonurile spuneau că primul ministru Manuel de Godoy a fost amantul său vreme îndelungată. Maria Luis a fost o regină nepopulară și de asemenea, a avut o reputație proastă în istorie, în special din cauza presupuselor sale aventuri și a sprijinului său politicii pro-franceze care nu s-a dovedit bună pentru Spania. În 1792, la sugestia ei, s-a creat Ordinul reginei Maria Luisa, ordin acordat numai femeilor.

Maria Luisa nu s-a înțeles cu nora ei Prințesa Maria Antonia de Napole și Sicilia, deoarece prințesa a încercat să-i submineze puterea, ghidată de mama ei, Maria Carolina. După mai multe avorturi spontane, Maria Antonia a murit de tuberculoză, o boală de care a suferit mai mulți ani. Potrivit memoriilor ducesei de Abrantes, se zvonea că ea a fost otrăvită de către Maria Luisa, deși nu există de fapt nici o dovadă că Maria Antonia a fost otrăvită.

Din cauza presiunii făcută de Napoleon, soțul ei abdicat de pe tronul Spaniei în 1808 și împreună cu Maria Luisa și Godoy și-a petrecut restul vieții în exil. Când armata lui Napoleon a invadat țara, mai multe pamflete i-au acuzat pe ei pentru asta. Maria Luisa a petrecut câțiva ani în Franța apoi la Roma, Italia. Atât Luisa Maria cât și soțul ei au murit în Italia, la începutul anului 1819.

Copii[modificare | modificare sursă]

Cei 14 copii ai Mariei Luisa au fost:

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]