Omor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rata omuciderilor din România (2011)

Omorul (numit și asasinat sau omucidere) este o infracțiune în care o persoană ia viața unei alte persoane, cu intenție.

Exită mai multe moduri în care se poate săvârși omorul: [1]

  • prin acțiune directă, când autorul provoacă moartea victimei prin împușcare, otrăvire, sufocare, lovire etc.
  • prin acțiune indirectă, când autorul pune în mișcare o forță materială (asmute un animal periculos asupra victimei) ori expune victima la situații periculoase.
  • prin inacțiune, când autorul nu îndeplinește un act la care era obligat prin lege.

Când decesul unei persoane este rezultatul unei acțiuni neintenționate, de obicei din neglijență, fapta se numește ucidere din culpă. În ceea ce privește pericolul social, cel al unei fapte săvârșite din culpă fiind mai redus decât acela al unei fapte similare săvârșite cu intenție, și pedeapsa este mai redusă.[2]

Ucigașii[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere statistic, ucigașii sunt preponderent persoane aflate în căutarea unui partener sexual:[3]

  • bărbați (deoarece femeile sunt foarte pretențioase în alegerea unui partener, bărbații sunt cei care concurează între ei pentru a-și găsi o parteneră, comportament întâlnit pe larg și la animale);[3]
  • singuri (necăsătoriți, fără parteneră);[3]
  • șomeri (care nu dispun de resursele necesare atragerii unei partenere);[3]
  • între 20 și 30 de ani (la apogeul perioadei lor reproductive).[3]

De asemenea, gelozia sexuală (întemeiată sau imaginară) este din punct de vedere statistic un motiv important pentru uciderea de către un bărbat a partenerei sale, deoarece pentru bărbat este greu de suportat ideea că-și irosește resursele pentru a crește copiii unui alt bărbat, acest lucru fiind condiționat din punct de vedere evoluționar.[3] Uciderea unui copil (propriu sau adoptat) de către părintele său apare în SUA în 0,1% din cazuri.[3] În SUA probabilitatea ca un copil vitreg sa fie omorât de părintele său adoptiv este de 40-100 de ori mai mare decât aceea ca propriul copil să fie omorât de părintele său.[3]

Jignirea în public este o altă cauză importantă a omuciderilor și acest lucru fiind condiționat din punct de vedere evoluționar.[3]

Pedepsele prevăzute de Codul Penal român[modificare | modificare sursă]

In România, conform noului cod penal, care a intrat în vigoare în 2014, infracțiunile de omor sunt clasificate astfel:[4]

Art. 188: Omorul

(1)Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2)Tentativa se pedepseste.

Art. 189: Omorul calificat

(1)Omorul savarsit in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:

a)cu premeditare;

b)din interes material;

c)pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse;

d)pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;

e)de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor;

f)asupra a doua sau mai multor persoane;

g)asupra unei femei gravide;

h)prin cruzimi,

se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(2)Tentativa se pedepseste.

Art. 190: Uciderea la cererea victimei

Uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 192: Uciderea din culpa

(1)Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

(2)Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

(3)Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute in alin. (1) si alin. (2) se majoreaza cu jumatate.

Art. 200: Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama

(1)Uciderea copilului nou-nascut imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24 de ore, savarsita de catre mama aflata in stare de tulburare psihica se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

Deasemenea, exista o circumstanța agravanta pentru infracțiunile de omor și omor calificat atunci când victima este membru de familie: Art. 199: Violenta in familie (1)Daca faptele prevazute in art. 188, art. 189 si art. 193-195 sunt savarsite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu o patrime.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Metodologia investigării omorului
  2. ^ Scurt istoric privind infracțiunea de ucidere din culpă
  3. ^ a b c d e f g h i Margo Wilson, Martin Daly, Homicide (Foundations of Human Behavior) apud David W. Martin Psychology of Human Behavior. „34. Evolutionary Psychology - War, Family, Food”, The Teaching Company.
  4. ^ http://www.avocatura.com/ll491-noul-cod-penal.html

Legături externe[modificare | modificare sursă]